CUPRINS

Tema proiectului
1.Verificarea stabilitatii taluzului (pag. 6)
2. Note de calcul referitoare la dimensionarea si verificarea zidului de sprijin. (pag 11)
2.1 Calculul numeric pentru prima dimensionarea a zidului. (pag 11)
2.2 Verificarea stabilitatii zidului si redimensionarea acestuia. (pag 12)
2.3 Armarea zidului de sprijin (pag 18)
3. Dimensionarea si verificarea fundatiilor directe de sub stalpii halei de depozitare. (pag 23)
3.1. Predimensionare (pag 24)
3.2. Corectia lui pconv (pag 25)
3.3. Calculul terenului de fundare pe baza presiunilor conventionale (pag 25)
3.4. Calculul terenului de fundare la starea limita de deformatii (pag 26)
3.5. Calculul tasarii absolute probabile a fundatiilor (pag 27)
3.6. Calculul terenului de fundare la starea limita de capacitate portanta (pag 30)
3.7. Armarea fundatiei stalpului (pag 33)
3.8 Armarea dupa directia axei x. (pag 34)
3.9 Armarea dupa directia axei y. (pag 35)
3.10. Dimensionarea fundatiei continue (pag 36)
3.11. Calculul presiunilor pe teren si a eforturilor in grinda prin metoda aproximativa (grinda
static determinata). (pag 37)
3.12 Calculul presiunilor si a eforturilor prin metoda Winckler (pag 39)
3.13 Armarea grinzii de fundatie (pag 44)
4. Dimensionarea si verificarea fundatiei pe piloti a zidului de cheu. (pag 46)
4.1. Calculul capacitatii portante (pag 46)
4.2. Calculul numarului de piloti si stabilirea dimensiunilor radierului (pag 48)
4.3 Calculul eforturilor in pilotii fundatiei (pag 50)
4.4 Calculul capacitatii portante a pilotului izolat la solicitari orizontale (pag 51)
1

TEMA PROIECT

Pentru amenajarea unei dane comerciale este necesara proiectarea urmatoarelor lucrari:
1. verificarea stabilitatii taluzului adiacent danei portuare;
2. dimensionarea si verificarea zidului de sprijin amplasat la baza taluzului mai sus mentionat;
3. dimensionarea si verificarea fundatiilor directe ale halei de depozitare ce se va construi in dana
portuara:
3.1 dimensionarea, verificarea si armarea fundatiilor directe ale halei in varianta de fundare
fundatie izolata sub stalpi;
3.2 dimensionarea, verificarea si armarea fundatiilor directe ale halei in varianta grinda
continua de fundare sub sirul de stalpi, de tip Winckler
4. dimensionarea si verificarea fundatiilor indirecte pe piloni prefabricati ai cheilui de acostare.
Se dau urmatoarele date de baza:
a) stratificatia terenului rezulta in urma forajelor geotehnice:
strat 1 pamant vegetal
-

h = 0,3 m;

greutatea volumica in stare naturala =17 KN/m3

unghiul de frecare interna =14o

strat 2 praf argilos cu urmatoarele caracteristici:

-

h=5m

greutatea volumica in stare naturala =18.5 KN/m3

unghiul de frecare interna =18o

coeziunea c=6 Kpa

umiditatea in stare naturala w=17%

indicele de consistenta Ic=0.76

indicele porilor e=0.7

modul de deformatie liniara E=9300 kPa

strat 3 argila prafoasa cu urmatoarele caracteristici:

-

h = 4 m;
2

greutatea specifica s=26.9 KN/m3

ungiul de frecare interna =19o

coeziunea c=12 Kpa

umiditatea in stare naturala w=19%

indicele de consistenta Ic=0.8

indicele de plasticitate Ip= 30%

indicele porilor e=0.75

modul de deformatie liniara E=10.000 kPa

= 0.35

strat 4 nisip prafos cu urmatoarele caracteristici:

-

h=7m

greutatea volumica in stare naturala =18.7 KN/m3

ungiul de frecare interna =25o

coeziunea c=0 Kpa

indicele porilor e=0.65

b) in spatele zidului de spijin se va realiza o umplutura din material granular care are
urmatoarele caracteristici:
-

greutate volumica in stare naturala =18.5 KN/m3

unghiul de frecare interna =27o

Zidul va sustine o diferenta de nivel h = 3.8 m, adancimea de fundare Df = 1.20 m iar in

spatele zidului actioneaza o suprasarcina q = 30 kPa.

c) pentru dimensionarea fundatiilor directe de sud stalpii halei de depozitare se cunosc
urmatoarele date:
-

adancime de fundare Df = 1.2 m;

dimensiunile sectiunii transversale ale stalpilor halei sunt: l = 60 cm si b = 40 cm;

incarcarea axiala din stalpi Nf = 805 KN;

momentul la baza stalpului este Mf = 180 KNm;

incarcarea axiala din gruparea speciala Ns = 1005 KN;

momentul din gruparea speciala Ms = 255 KNm.

d) pentru dimensionarea fundatiei pe piloti a cheului de acostare se dau urmatoarele date:

-

pilotii prefabricati au latura de 60 cm (sectiune patrata) si sunt introdusi in terenul de

fundare prin batere.

lungimea cheului L = 21 m;
3

latimea cheului l = 10 m;

forta rezultanta verticala ce actioneaza in centrul de greutate al cheului NR = 9520 kN;

forta orizontala care actioneaza asupra cheului este F0 = 30%xNR = 2.856 kN;

se da lungimea pilotului lpilot = 16 m.

Rezultatele incercarii de batere pe un pilot de proba sunt:

momentul rezultant in centrul de greutate este M = 705 kNm

s-a folosit un berbec in cadere libera, cu inltimea de cadere de 2 m;

greutatea berbecului este minim egala cu greutatea pilotului (plus caciula);

refuzul pilotului de batere este e = 1.5 cm.

Proiectul va cuprinde:
A. Piese scrise:
1. Note de calcul referitoare la verificarea stabilitatii taluzului adiacent danei.
Se va folosi metoda Fellenius.
2. Note de calcul referitoare la dimensionarea si verificarea zidului de sprijin.
Pentru calculul impingerii active din spatele zidului de sprijin se va folosi metoda analitica de
calcul Rankine.
3. Note de calcul referitoare la dimensionarea si verificarea fundatiilor directe de sub stalpii halei
de depozitare.
Se vor respecta si folosi normele tehnice in vigoare cuprinse in SATA 3301/1-85, STAS
3302/2-85 si normativul P10/86.
4. Note de calcul referitoare la dimensionarea si verificarea fundatiei pe piloti a zidului de cheu.
Se vor respecta si folosi normele tehnice in vigoare cuprinse in STAS 2561/1-83, STAS
2561/3-90 si STAS 2561/4-90.
B. Piese desenate:
-

plansa nr.1 vedere in plan si sectiune transversala prin amplasamentul studiat la sc. 1:200;

plansa nr.2 sectiune transversala prin taluz cu indicarea suprafetelor de alunecare considerate
la sc. 1:100;

plansa nr.3 plan cofrare zid de sprijin la sc. 1:50;

plansa nr.4 plan cofrare fundatii directe hala de depozitare sc. 1:50;

plansa nr 5 plan cofrare armare fundatii continue de tip Winckler sc. 1:50;

plansa nr 6 - vedere in plan si in sectiune fundatie pe piloti sc. 1:50.

1. Note de calcul referitoare la verificarea stabilitatii taluzului adiacent danei.

Prin taluz se intelege o suprafata inclinata care margineste un rambleu sau un debleu. Taluzul
poate fi de provenienta naturala sau artificiala. O problema importanta in practica este aprecierea
gradului de stabilitate a taluzurilor si dimensionarea lor in asa fel incat ele sa nu-si piarda stabilitatea
pe tot timpul existentei lor. Hotaratoare in asigurarea stabilitatii taluzului sunt inclinarea pe care o are
fata de planul orizontal si si forma sa.
Sub actiunea fortelor, in taluz apare o stare de tensiuni a caror marime este functie de aceste
forte si in momentul in care intr-un punct aceste tensiuni depasesc rezistenta materialului din care este
alcatuit taluzul, apare aici o rupere prin alunecare.
Fortele care actioneaza asupra taluzurilor sunt: forta gravitationala, antrenarea hidrodinamica,
cutremurele de pamant si supraincarcarile care se aplica la suprafata sa. Forta gravitatiei este functie de
greutatea volumica a pamantului si depinde de toti factorii care influenteaza marimea acestei greutati.
Rezistenta pamnatului din care este alcatuit taluzul este determinata de indicii rezistentei sale la
forfecare.
Suprafata pe care are loc deplasarea se numeste suprafata de alunecare. In realitate ea nu este
o suprafata ci o zona de o anumita grosime. In practica sa constatat ca suprafata poate fi aproximata cu
o suprafata cilindrica, avand ca directoare o curba oarecare. Forma acestei suprafete depinde foarte
mult de gradul de omogenitate al taluzului.
Pentru verificarea stabilitatii unui taluz se pot aborda doua cai:
-

rezolvarea teoretica a problemei, pornind de la ecuatiile de echilibru-limita si conditiile de contur

specifice problemei analizate;

un studiu static al echilibrului general al masivului, presupunand in mod anticipat o anumita forma
pentru directoarea suprafetei de alunecare, denumita curent linie de alunecare, care se presupune ca
se produce instantaneu in toata masa de pamant.
Prima cale da solutii exacte insa poate fi aplicata numai la un masiv omogen si izotrop. Calea a

doua poate fi aplicata in conditii foarte variate, deoarece in cadrul ei se poate tine seama de stratificatia
din taluz, de diferitele sarcini exterioare care actioneaza asupra taluzului, de actiunea hidrodinamica a
apei si de sarcinile seismice.
Linia de alunecare este un cerc. Bazat pe observatia ca suprafata de alunecare la pamanturile
argiloase se apropie foarte mult de o suprafata cilindrica circulara, s-au elaborat o serie de metode care
presupun o linie de alunecare sub forma unui cerc.
5

Aceste metode pot fi impartite in doua grupe:

-

metode care considera echilibrul unor volume elementare verticale luate in ansamblu;

metode care considera echilibrul intregului masiv care lucreaza ca un tot.

Valorile bi se aleg rotunjite, pe cat posibil, la 0,1 sau 0,2 metri.

Procedeul de trasare al fasiilor:
-

se prelungesc dreptele directoare ale unghiurilor 1 si 2 ce se vor intersecta in punctul O;

prin punctul O se costruieste arcul de cerc avand centrul in O si raza OB, pana intersecteaza cota
NA;

din punctul O se duce prima verticala, ce va delimita zona in care unghiurile sunt pozitive,
respectiv negative;

se duce a doua verticala prin punctul A;

prin punctele de intersectie dintre suprafata de alunecare si linia de separatie a doua straturi
adiacente se duc verticale (in zonele obtinute intre doua verticale consecutive fasiile se vor sprijini
pe acelasi strat);

se duc fasiile avand baza de cel mult 1m, rotunjite, atunci cand este cazul la 0,1 sau 0,2 m;

se construiesc corzile ce subantind arcele aferente fiecarei fasii;

se construieste prin mijlocul fiecarei fasii, dreapta pe care se va masura inaltimea fiecarui strat
parcurs de acea fasie;

se uneste centrul O cu intersectia dintre coarda si inaltimea aferente fiecarei fasii in parte rezultand
intre aceasta dreapta si verticala ce trece prin O unghiul i aferent fiecarei fasii.

In cadrul primei grupe masivul se imparte in fasii verticale suficient de inguste ca sa se poata
considera ca impingerile pe peretii verticali ai fasiilor se echilibreaza reciproc. In mod curent
numerotarea fasiilor se face din amonte spre aval. In cazul in care la extremitatea amonte exista o fasie
situata numai in apa aceasta poate capata numarul de ordine 0. Prima fasie se noteaza cu 1, inaltimea
ei determinandu-se din adancimea fisurii care poata sa apara la partea superioara a versantului. Ea se
poate calcula cu relatia:
hc =

2c

tg (45 0 + )
2

(1)

Cercul de rupere se duce in mod arbitrar prin partea de jos a crapaturii.

Greutatea G a fasiei este echilibrata de reactiunea terenului.
Fortele care asigura stabilitatea unei fasii sunt C si Ff (coeziunea care se dezvolta pe suprafata
de alunecare de la baza fasiei i frecarea de pe aceeasi suprafata). Forta care provoaca deplasarea fasiei
este componenta tangentiala a greutatii fasiei T.
Se defineste drept grad de siguranta la alunecare a taluzului dupa cercul cosiderat raportul
dintre momentul fortelor care asigura stabilitatea masivului asezat deasupra suprafetei de alunecare si
momentul fortelor care produc alunecarea lui. Momentele se iau fata de centrul O al cercului de
alunecare. Explicitand valorile fortelor si luand in considerare echilibrul intregului ansamblu de fasii se
obtine expresia:
Fs =

(G cos tg + c s ) R = (G cos tg + c s ) = F
F
G sin R
G sin
i

st

(2)

In care:
Fs factor de siguranta
Fst forta de stabilitate

Fr forta de rasturnare

Gi este greutatea fasiei i;

i unghiul dintre verticala prin centrul O si normala la cerc care trece prin mijlocul bazei fasiei i;
ci coeziunea pamantului la baza fasiei i;
i unghiul de frecare interioara al materialului de la baza fasiei i;
si lungimea arcului reprezentand baza fasiei i.
Frecarea si coeziunea se presupune ca se repartizeaza uniform pe baza fasiei i.
Daca se noteaza cu him inaltimea medie a unei fasii, greutatea ei va avea expresia:
Gi = bi 1m ( i hmi )

(3)

De asemenea, daca se asimileaza arcul de cerc de la baza fasiei cu coarda corespunzatoare se

poate scrie:
7

si = li

(4)

si relatia (2) devine:

([b 1m (
i

Fs =

hmi )] cosi tg + ci li 1)

[b 1m (
i

(5)

hmi )] sin i

Gradul de siguranta trebuie sa fie cuprins intre 1,5 si 2,0. In cazul unui teren neomogen se
admite sa se introduca in calcul un unghi de frecare si o coeziune calculate ca medii ponderate,
ponderile fiind reprezentate prin lungimile arcelor de alunecare corespunzatoare diferitelor straturi.
Calculul numeric.
strat 1 - = 17 KN / m3
strat 2 - =18.5 KN / m3
strat 3 - = 8.00 KN / m3
= s (1 n )(1 + W ) = 26.9 (1 0.428)(1 + 0.19 ) = 18.31 KN / m 3
s = 26.9 KN / m 3
W = 19%

e = 0.75
n=

e
0.75
=
= 0.428
1 + e 1 + 0.75

strat 4 - =18.7 KN / m 3
4

Gi = bi 1m i hmi ( KN )
i =1

Calculul se va face tabelar (tabel 1).

Fstotal =

1427.72 + 204.90
= 1.817 > 1.5
898.31

nr.

bi

fasie

(m)

hm (m)
3

li
(m)

0.09

0.15

0.00

0.00

0.00

0.15

0.31

73.20

0.82

0.30

1.18

0.00

0.00

1.48

2.30

0.82

0.30

2.98

0.00

0.00

3.28

1.78

0.82

0.30

4.39

0.00

0.00

4.69

0.94

0.30

5.00

0.63

0.00

0.94

0.30

5.00

1.75

0.94

0.30

5.00

0.94

0.30

5.00

0.94

0.30

10

0.94

11

Gi =f(bi,hi)

sini

cosi

ci

tgi

tgi*Gi*cosi

Gi*sini

ci*li

Fs

0.23

0.96

0.29

14

0.25

0.02

0.22

0.08

68.70

22.08

0.93

0.36

18

0.32

2.61

20.57

13.8

0.80

62.40

49.39

0.89

0.46

18

0.32

7.43

43.77

10.68

0.41

1.52

57.20

70.78

0.84

0.54

18

0.32

12.46

59.49

9.12

0.36

5.93

1.53

52.30

102.59

0.79

0.61

19

12

0.34

21.60

81.17

18.36

0.49

0.00

7.05

1.39

47.70

121.86

0.74

0.67

19

12

0.34

28.24

90.13

16.68

0.50

2.70

0.00

8.00

1.29

43.40

138.21

0.69

0.73

19

12

0.34

34.58

94.97

15.48

0.53

3.52

0.00

8.82

1.21

39.40

152.33

0.63

0.77

19

12

0.34

40.53

96.69

14.52

0.57

5.00

4.00

0.24

9.54

1.15

35.60

164.81

0.58

0.81

25

0.47

62.49

95.94

0.65

0.30

5.00

4.00

0.87

10.17

1.10

32.00

175.88

0.53

0.85

25

0.47

69.55

93.20

0.75

0.94

0.30

5.00

4.00

1.42

10.72

1.06

28.60

185.55

0.48

0.88

25

0.47

75.97

88.82

0.86

12

0.93

0.30

5.00

4.00

1.89

11.19

1.03

25.20

191.75

0.43

0.90

25

0.47

80.90

81.64

0.99

13

0.87

0.30

5.00

4.00

2.07

11.37

0.94

22.10

182.31

0.38

0.93

25

0.47

78.77

68.59

1.15

14

0.90

0.30

5.00

4.00

1.96

11.26

0.95

19.10

186.74

0.33

0.94

25

0.47

82.29

61.11

1.35

15

0.90

0.30

5.00

4.00

1.79

11.09

0.94

16.00

183.88

0.28

0.96

25

0.47

82.42

50.68

1.63

16

0.90

0.30

5.00

4.00

1.58

10.88

0.92

13.10

180.35

0.23

0.97

25

0.47

81.91

40.88

2.00

17

0.90

0.30

5.00

4.00

1.31

10.61

0.91

10.10

175.80

0.18

0.98

25

0.47

80.71

30.83

2.62

18

0.90

0.30

5.00

4.00

1.00

10.30

0.91

7.20

170.59

0.13

0.99

25

0.47

78.92

21.38

3.69

19

0.90

0.30

5.00

4.00

0.64

9.94

0.90

4.30

164.53

0.07

1.00

25

0.47

76.50

12.34

6.20

20

0.90

0.30

5.00

4.00

0.23

9.53

0.90

1.40

157.63

0.02

1.00

25

0.47

73.48

3.85

19.08

21

1.00

0.30

5.00

3.77

0.00

9.07

1.00

-1.50

166.63

-0.03

1.00

19

12

0.34

57.36

-4.36

12

-15.90

22

1.00

0.30

5.00

3.21

0.00

8.51

1.00

-4.70

156.38

-0.08

1.00

19

12

0.34

53.66

-12.81

12

-5.12

23

1.00

0.30

5.00

2.60

0.00

7.90

1.01

-7.90

145.21

-0.14

0.99

19

12

0.34

49.52

-19.96

12.12

-3.09

24

1.00

0.30

5.00

1.94

0.00

7.24

1.02

-11.20

133.12

-0.19

0.98

19

12

0.34

44.96

-25.86

12.24

-2.21

25

1.00

0.30

5.00

1.21

0.00

6.51

1.03

-14.40

119.76

-0.25

0.97

19

12

0.34

39.94

-29.78

12.36

-1.76

26

1.00

0.30

5.00

0.43

0.00

5.73

1.05

-17.80

105.47

-0.31

0.95

19

12

0.34

34.58

-32.24

12.6

-1.46

27

0.96

0.30

4.58

0.00

0.00

4.88

1.03

-21.10

86.24

-0.36

0.93

18

0.32

26.14

-31.04

6.18

-1.04

28

0.96

0.30

3.69

0.00

0.00

3.99

1.06

-24.50

70.43

-0.41

0.91

18

0.32

20.82

-29.21

6.36

-0.93

29

0.96

0.30

2.74

0.00

0.00

3.04

1.09

-27.90

53.56

-0.47

0.88

18

0.32

15.38

-25.06

6.54

-0.87

30

0.96

0.30

1.71

0.00

0.00

2.01

1.13

-31.50

35.27

-0.52

0.85

18

0.32

9.77

-18.43

6.78

-0.90

31

0.96

0.30

0.59

0.00

0.00

0.89

1.18

-35.10

15.37

-0.58

0.82

18

0.32

4.09

-8.84

7.08

-1.26

32

0.24

0.15

0.00

0.00

0.00

0.15

0.30

-37.50

0.61

-0.61

0.79

14

0.25

0.12

-0.37

-0.32

17

18.5

18.31

18.7

Fstot =

1.817

1427.72

898.31

204.90

(KN)

2. Note de calcul referitoare la dimensionarea si verificarea zidului de sprijin.

Fq
b
Hprot
A
h
Gd
Ge
He

H
Df

Pa

Gt
C

t
O

O
B1

B2

Fig. 2. Dimensiunile unui zid de sprijin

Zidurile de sprijin de greutate sunt constructii masive, care rezista prin propria lor greutate la
impingerea activa a pamantului. Aceasta se poate calcula cu ajutorul teoriei lui Coulomb, prin metoda
Rankine sau grafo-analitic prin metoda Culmann.
2.1 Primul pas consta in dimensionarea zidului de sprijin. Punctul de plecare este dat de
inaltimea H a zidului, celelalte dimensiuni fiind derivate ale acesteia. Astfel:
-

b se ia = H/12, dar 0,3 m;

t = H/8 H/6 (in cazul nostru t = b = H/12);

He = H t;

B2 = t;

B se ia (

B1 = B b - B 2

1 2
)H
2 3

Dupa ce s-a realizat dimensionarea zidului se calculeaza solicitarile asupra zidului de sprijin
(pentru 1 ml de zid). Se determina astfel fortele active (impingerea pamantului, impingerea sau
subpresiunea apei), fortele pasive (reactiunile provenite din greutatea proprie a zidului), momentele
generate de aceste forte fata de anumite puncte de pe talpa.
10

Calculul numeric pentru prima dimensionarea a zidului.

Observatie: fiind elemente din beton dimensiunile trebuie sa fie multiplu de 5 cm.
Se cunosc:
h = 4.10m
D f =1.20m

hgarda = 0.3m

Se calculeaza:
H = h + D f + hgarda = 4.10 +1.20 + 0.30 = 5.60m

b=

H
5.60
=
= 0.47 = 0.50m
12
12

t = b = B2 = 0.50m
H dren = h + D f t = 4.10 +1.20 0.5 = 4.80m

H elevatie = H dren h garda = 4.80 + 0.3 = 5.10m

H AC = h + D f = 4.10 +1.20 = 5.30 m

2
2
B = H = 5.60 = 3.73 = 3.75 m
3
3

B1 = B b B2 = 3.75 0.5 0.5 = 2.75 m

2.2 Se fac apoi verificarile zidului de sprijin la:

-

stabilitatea la rasturnare, deoarece sub actiunea impingerii active Pa cunoscuta ca pozitie, marime si
directie, zidul se poate roti in jurul punctului O de la extremitatea aval a talpii. Momentul de
rasturnare Mr este dat de forta Pa , iar momentul de stabilitate Ms, care i se opune este dat de
greutatea zidului (in principal), greutatea pamantului din dren si eventuala suprasarcina ce
actioneaza pe teren. Coeficientul de siguranta la rasturnare se determina cu relatia:
Fst =

Ms
1.5
Mr

stabilitatea la alunecare pe talpa, deoarece sub actiunea impingerii active zidul se poate deplasa
catre aval. In cazul in care talpa zidului este orizontala, coeficientul de siguranta la alunecare se
determina cu relatia:
Fs =

> 1.2

unde V suma fortelor verticale iar H suma fortelor ce actioneaza in plan orizontal.
-

presiunea efectiva pe talpa fundatiei deoarece asupra talpii zidului actioneaza o compresiune
excentrica (datorata compunerii fortelor verticale cu cele orizontale), trebuie calculata aceasta
presiune si verificat sa nu depaseasca presiunea conventionala de calcul, determinata conform
11

prevederilor STAS 3300/2-85. Pentru pamanturile necoezive, presiunea conventionala de calcul se

stabileste in functie de granulozitate si umiditate, iar pentru cele coezive, in functie de indesare
(exprimata prin valoarea indicelui proilor e) si de umiditate, respectiv consistenta (exprimata prin
valoarea indicelui de consistenta Ic). Admitand variatia liniara a presiunilor pe talpa, valorile
extreme ale acestei presiuni sunt date de relatiile:
p1 =

N M
+
>0
A W

p2 =

N M

< 1.2 p conv

A W

unde N suma tuturor fortelor verticale; A aria talpii; M momentul fortelor fata de punctul O iar
W =

b h2
mom de inertie al talpii.
6

In urma efectuarii acestor verificari, se vor face modificari ale dimensiunii zidului, dupa cum
urmeaza:
-

daca toate valorile obtinute la verificare sunt mai mari decat cele necesare se cauta micsorarea
zidului, astfel incat la noua dimensiune sa se verifice inca conditiile anterioare;

daca unele verificari dau rezultate necorespunzatoare se pot lua urmatoarele masuri:
-

daca nu este indeplinita cond de stabilitate se inclina talpa cu pana la 1:10 fata de

orizontala (tg

= 0.1), iar daca nu este suficient se maresc dim zidului, in special lungimea B

a talpii zidului;
-

daca nu sunt satisfacute conditiile de presiune efectiva pe talpa fundatiei trebuie marita

lungimea talpii zidului.

OBS: redimensionarea zidului si verificarea lui se face pana cand sunt indeplinite simultan
primele 3 conditii.
Calculul impingerii active a pamantului din spatele zidului de sprijin, ce trebuie determinata
pentru a realiza aceste verificari se face prin metoda Rankine.
Aceasta metoda presupune urmatoarele ipoteze:
-

peretele zidului de sprijin este vertical;

suprafata terenului natural este orizontala;

frecarea dintre zid si pamant se neglijeaza.

In aceste conditii, impingerea activa a unui masiv de pamant necoeziv se poate calcula conform

fig. 3.

12

ig. 3. Calculul impingerii prin metoda Rankine ptr masiv necoeziv

Unde:
-

Pa1 este impingerea activa datorata sarcinii geologice;

Pa1 =

1
H 2ka
2

Pa2 este impingerea activa datorata suprasarcinii;

Pa 2 = qHk a

2
0
k este coeficientul de impingere activa k = tg (45 )
2

In cazul unui masiv coeziv, apare in plus o reactiune datorata fortei de frecare:
Pac = 2cH

ka

Deoarece avem de-a face cu un masiv de pamant in straturi cu greutati volumice, unghiuri de
frecare interna si coef de coeziune diferiti, se foloseste media ponderata a accestora, factorul de
pondere fiind inaltimea stratului.
Pe langa determinarea valorii impingerii active trebuie determinata si adancimea la care
actioneaza aceasta (sau inaltimea fata de talpa zidului), pentru a se putea face ulterior calcule ale
momentului indus de catre impingerea activa.
Calcularea acestei adancimi se face conform regulii corpurilor compuse, astfel:
hPatot =

A h
A
i

, unde Ai reprezinta ariile impingerii active a fiecarui component (pamant,

suprasarcina si coeziune) iar hi reprezinta adancimile la care se manifesta acestea.

2.2.1 Prima verificarea la alunecarea pe talpa
Observatie: calculele se fac pentru 1 ml de zid.

13

 V
> 1.2
H

Fs =

= 0.35

= Gdren + Gelevatie + Gtalpa + Fq

Gdren = dren B1 H 1 = 18 2.75 4.80 = 237.6 KN

Gelevatie = ba b H 1 = 25 0.50 5.10 = 63.75 KN
Gtalpa = ba B t 1 = 25 3.75 0.50 = 46.88 KN

Fq = q B 11 = 20.2 2.75 = 55.55 KN

V = 403.78 KN

H
Pa =

= Pa

_
1 _ 2
H k a 2 c H k a + q H k a
2

17.77

k a = tg 2 45 o = tg 2 45 o
= 0.53
2
2

0.30 17 + 5.0 18.5

= 18.42 KN / m 3
5.30

0.30 14 + 5.00 18
= 17.77
5.30

0.30 0 + 5.0 6
= 5.66
5.30

=
=
c=

Pa =

1
18.42 5.30 2 0.53 2 5.66 5.30 0.53 + 20.2 5.30 0.53 = 150.88 KN
2

Fs =

0.35 403.78
= 0.94 < 1.2 nu convine trebuie redimensionat zidul
150.88

2.2.2 Redimensionarea zidului.

Observatie: s-a ales dimensiunea de 4.80 m pentru B in loc de 3.75 m.
Se cunosc din enunt si de la prima dimensionare urmatoarele:
h = 4.10m
D f =1.20m

hgarda = 0.3m
H = h + D f + hgarda = 4.10 +1.20 + 0.30 = 5.60m

b=

H
5.60
=
= 0.47 = 0.50m
12
12

t = b = B2 = 0.50m
H dren = h + D f t = 4.10 +1.20 0.5 = 4.80m

H elevatie = H dren h garda = 4.80 + 0.3 = 5.10m

14

H AC = h + D f = 4.10 +1.20 = 5.30 m

B = 4.80 m

Se recalculeaza:
B1 = B b B2 = 4.80 0.5 0.5 = 3.80 m

2.2.3 A doua verificarea la alunecarea pe talpa

V

Fs =

> 1.2

= 0.35

= Gdren + Gelevatie + Gtalpa + Fq

Gdren = dren B1 H 1 = 18 3.80 4.80 = 328.32 KN

Gelevatie = ba b H 1 = 25 0.50 5.10 = 63.75 KN

Gtalpa = ba B t 1 = 25 4.80 0.50 = 60.00 KN

Fq = q B1 1 = 20.2 3.80 = 76.76 KN

V = 528.83KN / m

H
Pa =

= Pa

_
1 _ 2
H ka 2 c H k a + q H k a (ramane aceeasi)
2

17.77

k a = tg 2 45 o = tg 2 45 o
= 0.53
2
2

0.30 17 + 5.0 18.5

= 18.42 KN / m 3
5.30

0.30 14 + 5.00 18
= 17.77
5.30

0.30 0 + 5.0 6
= 5.66
5.30

=
=
c=

1
18.42 5.30 2 0.53 2 5.66 5.30 0.53 + 20.2 5.30 0.53 =
2
= 137.67 43.678 + 56.742 = 150.88 KN
Pa =

hPatot =

A h
A
i

Fs =

137.67 3.53 + 56.742 2.65 43.678 2.65 518.639

=
= 3.456 m
137.116 + 56.742 43.678
150.88

0.35 528.83
= 1.23 > 1.2 OK
150.88

2.2.4 Verificarea la rasturnare

Fs =

M st
> 1 .5
Mr

15

B
B
b
B

M st = Gdren b + B2 + 1 + Gelevatie B2 + + Gtalpa + Fq b + B2 + 1 =

2
2
2
2

3.80
0.50
4.80
3.80

= 328.32 0.50 + 0.50 +

+ 76.76 0.50 + 0.50 +
+ 63.75 0.50 +
+ 60

2
2
2
2

M st = 1366.54 KN m/m

M r = Pa ( H AC hPatot ) = 150.88 (5.30 3.456) = 278.22 KN m/m

1366.54
= 4.91 > 1.5
278.22

Fs =

2.2.5 Prima verificarea a presiunilor pe talpa

p1 =

N M
N
M
N 6M
+
=
+ 2 = + 2 < 1.2 p conv
A W B 1 B 1 B B
6

N M N 6M

= 2 >0
A W
B B

p2 =

N = V = 528.83KN

o'

H
B B
B B
B b

= Gdren 1 Gelevatie c 2 + Fq 1 Pa =
2
2 2

2 2
2 2

4.8 3.8
4.8 0.50

4.8 3.8
= 328.32

0.50 + 76.76

63.75
150.88 1.844 =
2
2
2
2
2

2
= 180.864 KNm

p1 =

528.83 180.864 6

= 63.073kPa > 0
4.8
4.8 2

p2 =

528.83 180.864 6
+
= 157.273kPa < 1.2 p conv = 1.2 371.25 = 445.5 KPa
4. 8
4.8

OBS:

0.6
0.7
5
0.8

Pmax
p
157.273
= 2 =
= 2.493
Pmin
p1
63.073

Ic=0.5
450

Ic=0.80
495

Ic=1
525

p conv = 371.25

300

330

350

2.3 Armarea zidului de sprijin.

Pentru a putea face armare zidului se tine cont ca asupra talpii zidului se manifesta
compresiune excentrica. Dimensionarea armaturii de rezistenta se face pe baza momentelor
incovoietoare, calculate in sectiunile 1-1 si 2-2, in plus pentru sectiunea 2-2 se va calcula si pentru
forta taietoare.
Pentru talpa:
16

avem valorile Pmin si Pmax cu ajutorul lor, prin interpolare se calculeaza P11 cu formula:
P11 =

B1
( Pmax Pmin ) + Pmin
B

(kPa);

Pmin + P11
fiind rezultanta ce actioneaza la B1/2;
2

se calculeaza apoi Pmed =

se calculeaza forta concentrata echivalenta ce ar da aceasta presiune notata cu Fcalc cu relatia:

Fmed = Pmed Atalpa = Pmed B1 1

(kN)

se calculeaza rezultanta sistemului de forte ce actioneaza asupra talpii fundatiei, notata cu F calc cu
relatia:
Fcalc = Fq + Gdren Fmed

(kN)

se calculeaza momentul ce actioneaza asupra sectiunii 1-1

M calc = Fcalc

B1
2

(kNm) (pentru fasia de zid de 1 ml considerata)

Se calculeaza armatura necesara cu ajutorul schemei 1.2 si se verifica cu ajutorul schemei 1.1

Pentru elevatie: plecam de la valorile minime si maxime ale imingerii active. Ne intereseaza
sa calculam armarea in sectiunea 2-2 a elevatiei (deoarece in aceasta sectiune elevatia este incastrata in
talpa). Pentru aceasta trebuie sa determinam Mcalc dat de impingerea activa. Acesta se calculeaza astfel:
-

se calculeaza impingerea activa a pamantului ce actioneaza in sectiunea 2-2 asupra elevatiei si

notata cu P22 (kN), prin inlocuirea in formula impingerii active a lui HAC cu hdren;

se calculeaza distanta fata de sectiunea 2-2 la care actioneaza aceasta forta cu relatia

17

hPa 22 =

Ah
A
i

(relatie folosita la determinarea adancimii la care se manifeta impingerea

activa)
-

se calculeaza momentul cu relatia:

M calc = P22 h pa 22

(kNm)

Se calculeaza armatura necesara cu ajutorul schemei 1.2 si se verifica cu ajutorul schemei 1.1
OBS: numarul de bare ce rezulta in urma aramarii talpii trebuie sa fie egal cu numarul de bare ce
rezulta in urma armarii elevatiei. Pentru armarea constructiva se vor folosi bare de tip OB37 8/15.

Calculul numeric.
Se considera ca avem beton clasa C12/15, armarea de rezistenta se va face cu otel PC52 iar cea
constructiva (de repartitie) cu OB37 (si eventual si pentru forta taietoare)
Pentru talpa:
-

avem valorile Pmin si Pmax cu ajutorul lor, prin interpolare se calculeaza P11 cu formula:
P11 =

B1
3.8
( p max p min ) + p min =
(157.273 63.073) + 63.073 = 137.648 (kPa);
B
4.8
Pmin + P11 137.648 + 63.073
=
= 100.36 (kPa) ;
2
2

se calculeaza apoi Pmed =

se calculeaza forta concentrata echivalenta ce ar da aceasta presiune notata cu Fmed cu relatia:

Fmed = Pmed Atalpa = Pmed B1 1 = 100.36 3.8 1 = 381.37

18

(kN)

se calculeaza rezultanta sistemului de forte ce actioneaza asupra talpii fundatiei, notata cu F calc cu
relatia:
Fcalc = Fq + G dren Fmed = 23.71

(kN)

se calculeaza momentul ce actioneaza asupra sectiunii 1-1

M calc = Fcalc

B1
3 .8
= 23.71
= 45.05
2
2

(kNm)

Se aplica schema 1.2 pentru determinarea armaturii.

Se cunosc:
b =1000mm
h = 500 mm

Rc = 9.5MPa (elemente din C12/15, monolite, orizontale, cu dim laturii celei mai mici>300mm)
Ra = 300 MPa (PC52, cu diametrul barelor <28 mm)

Mcalc = 45.05 kNm

p = 15%
Se cere aria de armare
Rezolvare:
Se apreciaza s = 35 mm
a=s+

20
= 35 +
= 45 mm
2
2

h0 = h a = 500 45 = 455 mm

m=

M
45.05 10 6
=
= 0.023 < mb = 0.40 pentru PC 52
b h02 Rc 1000 455 2 9.5

=1 1 2m =1 1 2 0.023 = 0.023

p = 100

Rc
9.5
= 100 0.023
= 0.073 = 7.3%
Ra
300

Deoarece p<p impus = 15% i se atribuie lui p val de 15%, rezulta

Aa =

p
0.15
b h0 =
1000 455 = 683 mm2
100
100

Se alege din tabelul 19 Aa ef = 792 mm2 , corespunzatoare la 7 bare 12.

Se face verificarea la pozitionare si se obtine distanta dintre bare def = 141 mm.
Rezulta ca se armeaza talpa cu PC52, cate 7 bare 12/ml, la partea superioara, iar la partea inferioara
se dispun bare OB37 8/15 de montaj.
Pentru elevatie: plecam de la valorile maxime si minime ale impingerii active. Ne intereseaza
sa calculam armarea in sectiunea 2-2 a elevatiei (deoarece in aceasta sectiune elevatia este incastrata in
talpa si reciproc). Pentru aceasta trebuie sa determinam Mcalc dat de impingerea activa. Acesta se
calculeaza astfel:
-

se calculeaza P22 in dreptul sectiunii 22 prin inlocuirea HAC cu hdren si se obtine

19

Pa =

1
18.42 4.8 2 0.53 2 5.66 4.8 0.53 + 20.2 4.8 0.53 = 124.88 kN
2

se calculeaza pozitia de aplicatie a fortei ca fiind hPa 22 =

Ah
A
i

= 1.676 m ;

se calculeaza Mcalc = Pa hPa 22 =124.88 1.676 = 209.38 kNm

Se aplica schema 1.2 pentru determinarea armaturii.
Se cunosc:

b =1000 mm
h =500 mm

Rc = 8MPa (elemente din C12/15, monolite, verticale, cu dim laturii celei mai mici>300mm)
Ra = 300 MPa (PC52, cu diametrul barelor <28 mm)

Mcalc = 209.38 kNm

p = 15%
Se cere aria de armare
Rezolvare:
Se apreciaza s = 35 mm
a=s+

18
= 30 +
= 39 mm
2
2

h0 = h a = 500 39 = 461 mm

m=

M
209.38 10 6
=
= 0.129 < mb = 0.40 pentru PC 52
b h02 Rc 1000 4612 8

=1 1 2m =1 1 2 0.129 = 0.138

p = 100
Aa =

Rc
8
= 100 0.138
= 0.369
Ra
300

p
0.369
b h0 =
1000 461 = 1662 mm2
100
100

Se alege din tabelul 19 Aa ef =1781 mm2 , corespunzatoare la 7 bare 18.

Se face verificarea la pozitionare si se obtine distanta dintre bare def = 134 mm.
Rezulta ca se armeaza elevatia cu PC52, cate 718/ml, la partea amonte, iar la partea aval se dispun
cate bare din OB37 8/15 de montaj.

20

3. Dimensionarea si verificarea fundatiilor directe de sub stalpii halei de depozitare.

- adancime de fundare Df =1.2m

ls = 60cm
- dimensiunea sectiunii transversale a stalpilor:
bs = 40cm

21

 N f = 805KN
- grupare fundamentala:
M f = 180KNm

N s = 1005KN
- grupare speciala:
M s = 255KNm

bs

ls

L/6

L/6

l
L
L

N
M

H
h

3.1. Predimensionare

e=

L 1

6 Fs

unde:
- e = excentricitate
- Fs = factor de siguranta
Aleg Fs=2.2
22

e=

M 180
=
= 0.224 m
N
805

L = 6 e Fs = 6 0.224 2.2 = 2.952m care se rotunjeste la L =3.0 m

Din conditia la limita

p1 =

N M
+
< 1.2 pconv
A W

A = LB
W =

B L2
6

N
6M
N L + 6 M 805 3.0 + 6 180
+ 2
= Pconv B = 2
= 2
= 0.872m
LB L B
L 1.2 Pconv
3 1.2 371.25

Facem verificarea raportului

L
=1.1 1.5 se constata ca se obtine o valoare de 3.386. Ca urmare se
B

recalculeaza B cu relatia: B =

L
3
=
= 2.143m , unde valoarea de 1,4 a fost aleasa arbitrar din
1.4 1.4

intervalul mai sus mentionat. Se rotunjeste valoarea lui B = 2.2 m.

H = 0 .3 L = 0 .3 3 = 0 .9 m

h=

H 0. 9
=
= 0.45 m
2
2

a = 5 10cm

3.2. Corectia lui pconv

Presiunea conventionala de calcul este satbilita in functie de granulozitate, umiditate si gradul
de indesare in cazul pamanturilor necoezive, si in functie de plasticitate, porozitate si consistenta in
cazul pamanturilor coezive. S-a determinat la punctul anterior (cu ajutorul STAS 3300/2-85) valoarea
presiunii conventionale ca fiind: pconv = 371.25 kPa
Valorile de baza regasite in STAS sunt calculate pentru fundatii avand adancimea de fundare
fata de nivelul terenului de 2 m si o latime a talpii B = 1,0 m. Pentru alte adancimi de fundare sau alte
latimi ale talpii, presiunea conventionala de baza va fi corectata dupa cum urmeaza:
c
pconv
= pconv + C B + C D

unde:
- C B = corectia pe latime
- CD = corectia pe adancime
23

pentru L < 5m C B = pconv k1 ( B 1) = 371.25 0.05( 2.20 1) = 22.28 kPa

unde:
- B = latimea fundatiei
- k1 =0.05 pentru pamanturi coezive
Df 2
1.2 2
= 371.25
= 74.25 kPa
4
4
= 371.25 + 22.28 74.25 = 319.30 kPa

pentru Df < 2m CD = pconv

c
pconv

3.3. Calculul terenului de fundare pe baza presiunilor conventionale

La calculul preliminar sau definitiv al terenului de fundare pe baza presiunilor conventionale
trebuie sa se respecte conditiile la incarcari cu excentricitati dupa o singura directie:
pef max 1.2 pconv

p 'ef

max

in gruparea fundamentala

1.4 pconv in gruparea speciala

unde:
- pef max , p 'ef max =presiunea activa maxima pe talpa fundatiei provenite din incarcarile de calcul din
gruparea fundamentala respectiv din gruparea speciala.
- pconv =presiunea conventionala corectata
pef max = p1 =

Nf
A

Mf
W

805 180
+
= 176.5 kPa
6.6 3.3

A = L B = 3.0 2.2 = 6.6m 2

W =

B L2 2.20 32
=
= 3.3 m 3
6
6

176.5 1.2 319.3 = 383.1 kPa

p 'ef max =

se verifica

N s M s 1005 255
+
=
+
= 229.5kPa
A W
6 .6
3 .3

229.5 1.4 319.3 = 447 kPa

se verifica

In cazul in care cele doua conditii nu s-ar fi verificat trebuia redimensionata fundatia (marit B) si
refacute corectiile pentru Pconv, iar apoi reverificat.
3.4. Calculul terenului de fundare la starea limita de deformatii
Calculul terenului la starea limita de deformatii consta in respectarea conditiei:

24

S ef S adm , unde Sef reprezinta deplasarea sau defomarea constructiei datorita tasarii

terenului de fundare; Sadm reprezinta deplasarea sau deformatia admisa pentru o structura in cadre,
pentru care in STAS 3300/2-85 se prevad valori admisibile de 8 cm.
Pentru a putea calcula tasarea se utilizeaza metoda insumarii pe strate elementare. Actiunile
care se iau in calcul sunt cele din gruparea fundamentala.
Pentru efectuarea calculului deformatiilor probabile ale terenului de fundare trebuie indeplinita
conditia pentru fundatii incarcate excentric.
pef max 1.2 pl

unde:
- pef max =presiunea maxima verticala pe talpa fundatiei provenita din incarcarile de calcul din
gruparea fundamentala in cazul excentricitatii dupa o singura directie
- pl =presiunea corespunzatoare unei extinderi limitate a zonei plastice in terenul de fundare
_

pl = ml B N1 +q N 2 +c N 3 KPa

unde:
- ml =coeficient al conditiilor de lucru

ml =1.4

- = media ponderata a greutatii volumice de calcul a straturilor de sub fundatie cuprinse pe o

adancime B/4 masurata de la talpa fundatiei in KN/m3.
B 2.2
=
= 0.55m
4
4
_

= str 2 = 18.5 kN / m 3

- B = latura mica a fundatiei

- q = suprasarcina de ccalcul la nivelul talpii fundatiei lateral fata de fundatie [ KPa ]
q = str 2 Df =18.5 1.20 = 22.2 kPa

- c = valoarea de calcul a coeziunii stratului de pamant de sub talpa fundatiei [ KPa ]

cstr 2 = 6 kPa

N1 , N 2 , N 3 = coeficienti adimensionali in functie de valoarea de calcul a unghiului de frecare

interioara a terenului de sub talpa fundatiei conform tabelului 4

str 2 =18o

180

N1
0.43

N2
2.72

N3
5.31

p pl = 1.4(18.5 2.2 0.43 + 22.2 2.72 + 6 5.31) = 153.6 KPa

p ef max = p1 = 176.5 KPa

25

176.5 1.2 153.6 =184.4 KPa

se verifica

3.5. Calculul tasarii absolute probabile a fundatiilor

Tasarea absoluta probabila a fundatiilor izolate sau continue se calculeaza in functie de
dimensiunile in plan ale fundatiilor si de conditiile de stratificatie de pe amplasament.
Tasarea absoluta probabila se calculeaza prin metoda insumarii pe straturi elementare.
In acest caz pamantul stratificat situat sub nivelul talpii de fundare se imparte in straturi
elementare, pana la adancimea corespunzatoare limitei inferioare a zonei active z o ; fiecare strat
elementar se constituie din pamant omogen si trebuie sa aiba grosimea mai mica decat 0.4B.
0.4 B = 0.4 2.2 = 0.88m

Aleg h = 0.82 m
Zona activa in cuprinsul careia se calculeaza tasarea straturilor se limiteaza la adancimea z o
sub talpa fundatiei, la care valoarea efortului unitar vertical z datorat incarcarii fundatiei devine mai
mic decat 20% din presiunea geologica gz la adancimea respectiva.

Efortul unitar net mediu pn pe talpa fundatiei se calculeaza cu relatiile:

pn = p str 2 Df

p=

p1 + p2
2

26

p1 =

N M
+
= 176.5KPa
A W

p2 =

N M

= 67.42 KPa
A W

p=

176.5 + 67.42
= 121.96 KPa
22

p n = 121.96 18.13 1.20 = 100.2 KPa

Pe verticala centrului fundatiei, la limitele de separatie ale straturilor elementare se calculeaza

eforturile unitare datorate presiunii nete transmise pe talpa fundatiei cu relatia:
z = o pn [ KPa ]

unde:
- o =coeficient de distributie al eforturilor verticale in centrul fundatiei, pentru presiuni uniform
distribuite pe talpa, functie de L/B si z/B;
- L = lungimea fundatiei (m);
- B = latimea fundatiei (m);
- z = adancimea planului de separatie al stratului elementar fata de nivelul talpii fundatiei (m);
- pn

= efortul unitar net mediu pe talpa fundatiei (Kpa).

Tasarea absoluta probabila a fundatiei se calculeaza cu relatia:

zimed hi
[ cm]
Ei
i =1
n

S = 100

unde:
- = coeficient de corectie;

= 0.8
- zimed = efortul vertical mediu in stratul elementar i calculat cu relatia:

zimed =

zisup + ziinf
[ KPa ]
2

- zisup , ziinf = efortul unitar la limita superioara, inferioara a tratului i;

- hi =grosimea stratului elementar i (m);
- Ei =modul de deformatie liniara al stratului elementar i (Kpa);

n = numarul de straturi elementare cuprinse in limita zonei active.

Tabel 2
Str.
elem.
0
1
2
3

hi

hi

gzi

pn

zi

zimed

Ei

18.5
18.5
18.5
18.5

1.2
0.82
0.82
0.82

22.2
15.17
15.17
15.17

22.2
37.37
52.54
67.71

0
0.843
0.526
0.341

100.2
100.2
100.2
100.2

100.2
84.4686
52.7052
34.1682

92.3343
68.5869
43.4367

9300
9300
9300

27

zimed hi
Ei
0.00814
0.00604
0.00382

18.5
18.5

4
5

0.82
0.82

15.17
15.17

82.88
98.05

0.223
0.16

100.2
100.2

Strat elementar 1
L 3.0
=
= 1.363
B 2.2

h
z
0.82
= i =
= 0.373
B 2.2
2.2

0.2
0.373
0.4

1
0.96
0.822
0.80

1.363
0.96
0.843
0.825

2
0.96
0.87

Strat elementar 2
z 2 hi 2 0.82
=
=
= 0.746
L
2.2
2. 2

0.6
0.746
0.8

1
0.61
0.49
0.45

1.363
0.653
0.526
0.479

2
0.73

1.363
0.39
0.341
0.30

2
0.48

0.53

Strat elementar 3
z 3 hi
=
= 1.118
L
2.2

1
1.118
1.20

1
0.34
0.292
0.26

0.39

28

22.3446
16.032

28.2564
19.1883

9300
0.00249
9300
0.00169
= 0.0222

Strat elementar 4
z 4 hi
=
= 1.49
L
2.2

1
0.20
0.181
0.16

1.4
1.49
1.6

1.363
0.243
0.223
0.20

2
0.32

1.23
0.20
0.160
0.139

2
0.27

0.27

Strat elementar 5
z 5 hi
=
= 1.864
L
2.2

1
0.16
0.127
0.11

1.6
1.864
2

0.19

Se observa pe graficul anexat ca: z < 0.2gz

16.032 < 0.2 98.05 =19.61 KPa

z o = 5 0.82 = 4.1 m

zimed hi
= 100 0.8 0.0222 = 1.776 cm
Ei
i =1
n

S = 100
S = S adm

unde S adm =8 1.776 8

3.6. Calculul terenului de fundare la starea limita de capacitate portanta

29

In cazul fundatiilor directe cu tapla orizontala se recomanda verificarea capacitatii portante cu

relatia:
p ' ef < m c p cr

p ' ef =

[ KPa ]

V
1203
=
= 218.73KPa
L'B' 2.5 2.2

Gf = B L Df ba = 2.20 3.0 1.20 25 = 198 KN

V = Gf + N s = 198 + 1005 = 1203KN

unde:
- V = componenta verticala a rezultantei incarcarii de calcul provenita din gruparea speciala (KN);
- B ' , L' = dimensiunile reduse ale talpii fundatiei determinate cu relatia:
L' = L 2e1 = 3.0 2 0.25 = 2.5 m
B ' = B 2e2 = 2.2 m

e1 =

Ms
255
=
= 0.25m
N s 1005

e2 = 0m

- e1 , e2 =excentricitatile rezultantei incarcarii de calcul fata de axa transversala, respectiv axa

longitudinala a fundatiei (m);
- mc =coeficient al conditiilor de lucru
mc = 0.9

- pcr =presiunea critica

p cr = * B 'N + q N q q + c * N c c [ KPa ]

unde:
- *

=greutatea

volumica de calcul a straturilor de pamant de sub talpa fundatiilor pentru un nivel de

asigurare = 0.95 (KN/m3);

- L' =latimea redusa a talpii fundatiei;
- N , N q , N c =coeficient de capacitate portanta care depinde de valoarea de calcul a unghiului de
frecare interioara al straturilor de pamant de sub talpa fundatiei, se determina prin interpolare din
o
tabelul 11 din STAS 3300/2-85 si sunt pentru str 2 = 18 :

N =1.36;

N q = 5.4;

N c =13.28

q = suprasarcina de calcul care actioneaza la nivelul talpii fundatiei, lateral fata de fundatie (Kpa);
c* =valoarea de calcul a coeziunii straturilor de pamant de sub talpa fundatiei (Kpa);

, q , c = coeficienti de forma ai talpii fundatiei, conform tabelului 12 din STAS 3300/2-85.

30

In cazul prezentei sub fundatie a unei stratificatii in care caracteristicile de rezistenta la

forfecare * , c* nu variaza cu mai mult de 50% fata de valorile medii se pot adopta pentru calculul
capacitatii portante valori * , c* , * ca medii ponderate cu contributia fiecarui strat.
Grosimea volumului de pamant de sub fundatie, ale carui caracteristici geotehnice * , c* , *
intervin in stabilirea presiunii critice se poate determina cu relatia:
t = L f (* )[ m ]

unde:
- t = grosimea volumului de pamant (m);
- B = latimea talpii fundatiei (m);
- f (* ) =coeficient adimensional in functie de unghiul de frecare interioara al stratului de pamant in
contact cu talpa fundatiei conform tabelului 13 din STAS 3300/2-85, se calculeaza prin interpolare;

str 2 = 18 o

15o
18o
20o

0.85
0.88
0.92

t = 2.2 0.88 = 1.936m rezulta ca ramanem in cadrul stratului 2

* = str 2 = 18.5 KN / m 3
c * = c str 2 = 6 KPa

* = str 2 = 18 o
q = str 2 t = 18 1.936 = 34.848 KPa

Pentru a det coef c , q , :

B'

=
1
+
0
.
3
= 1.264
c q
L
'
B 2 .2
=
= 0.73 0.2
L
3
= 1 04 B' = 0.648

L'
pcr = 18.5 2.2 1.36 0.648 + 34.848 5.14 1.264 + 6 13.28 1.264 = 362.97 KPa

218.73 < 0.9 362.97 = 254.08 KPa

se verifica

31

3.7. Armarea fundatiei stalpului

Fundatia se armeaza la partea inferioara cu o retea din bare dispuse paralel cu laturile.
Diametrul barelor este de 8 mm, iar distanta dintre ele este cuprinsa intre 10 si 25 cm. Pe fiecare
directie procentrul minim de armare, raportat la sectiunile utile H0L si respectiv H0B este de 0,15%.
Sectiunea de armatura este determinata pe baza momentelor incovoietoare produse in sectiunile
din dreptul fetelor laterale ale stalpului de catre presiunile reactive, p, pe talpa. Pentru calculul acestor
momente se iau in considerare presiunile pe suprafetele aferente fiecarei laturi a stalpului, stabilite prin
ducerea cate unei drepte inclinate la 450 fata de axele de simetrie, din fiecare colt al stalpului.
Pentru cazul fundatiei dreptunghiulare cu incarcare excentrica pe o directie, in situatia in care
lx>ly momentele Mx si My pe cele doua directii sunt date de relatiile urmatoare:
Mx =

2
l y3
3 ( Pmax + Pmin ) 2 B l x

(
)
4 Pmax + 2 Pmin
2
3

Pmed l y2

My =

(3l s + 4l y ) ,

unde Pmed =

Pmax + Pmin 229.5 + 75

=
= 152.25 kPa
2
2

iar Pmax,min =

Ps
M
1005 255
s =

= 229.5 si respectiv 75 kPa

LB W
3 2.2 3.3

L (l s + 2a) 3 (0.6 + 2 0.05)

=
= 1.15m
2
2
B (bs + 2a) 2.2 (0.4 + 2 0.05)
ly =
=
= 0.85m
2
2
lx =

Rezulta:
Mx =
My =

3 (229.5 + 75) 2 2.2 1.15 2 0.85 3

) = 228.95 kNm
4 229.5 + 2 75
2
3
Pmed l y2
6

(3l s + 4l y ) =

152.25 0.85 2
(3 0.6 + 4 0.85) = 95.33 kNm
6

Sectiunile de armatura Aax si Aay se determina cu relatiile de calcul corespunzatoare

sectiunilor dreptunghiulare simplu armate supuse la incovoiere.

32

3.8 Armarea dupa directia axei x.

Schema 1.2.
1.

a := 50

2.

ho := 1050 50

M := 95.33 10

mm

Rc := 12.5

b'' := 2200
Ra := 300

mm

ho = 1 10
3.

b'' ho Rc
3

m' = 3.467 10
4.

mb := 0.4

5.

m = 0.003 < mb = 0.4

6.

:= 1 1 2 m'
3

= 3.473 10
p := 100
p = 0.014

Rc
Ra
%

pmin := 0.10
7.

Aa nec := pmin b''

ho
100

Aa nec = 2.2 10 mm

A ef = 14 16 = 2815

mm

s' := 40

' := 16

d :=

mm

mm

n := 14 bare

b'' 2 s' n '

n1

d = 145.846

N
2

mm

m' :=

mm

mm

33

3.9 Armarea dupa directia axei y.

Schema 1.2.

ls := 600

1.

a := 50

2.

ho := 1050 50

M := 228.95 10

mm

Rc := 12.5

b'' := ls + 2ly

ho = 1 10

b'' = 2.3 10

m' = 7.963 10
4.

mb := 0.4

5.

m = 0.007 < mb = 0.4

6.

:= 1 1 2 m'
3

= 7.995 10

p = 0.033

Rc
Ra
%

pmin := 0.10
7.

Aa := pmin b''

ho
100

Aa = 2.3 10

mm

A ef = 14 16 = 2815

mm

s' := 40

' := 16

d :=

mm

mm

n := 14 bare

b'' 2 s' n '

n1

d = 153.538

mm

b'' ho Rc

p := 100

Ra := 300

m' :=

mm

mm

3.

ly := 850

mm

34

3.10. Dimensionarea fundatiei continue

Fundatia ce se proiecteaza sustine un sir de stalpi ai unei hale industriale. Fundatia se
realizeaza sub forma unei grinzi din beton armat ca in figura urmatoare.

Predimensionarea fundatiei continue pe baza presiunilor conventionale.

Se cunoaste din enunt adancimea de fundare: D f =1.2 m
Lungimea talpii fundatiei se calculeaza astfel:
-

stim distanta interax dintre doi stalpi consecutivi: l1 = 6 m

pentru a evita valori mari ale momentelor incovoietoare in primul si ultimul camp grinda va depasi
stalpul in consola cu l c = (0.3 0.4)l1 = (0.3 0.4) 6 = (1.8 2.4) m ; s-a ales lc = 2.0 m

rezulta L = 2xlc +2xl1 = 2x2 + 2x6 = 16 m

1
3

1
6

Inaltimea grinzii H g = ( ) l1 = (2 1) m ; s-a ales Hg = 1.5 m

Latimea grinzii rezulta din conditia de a se asigura in jurul stalpilor o bancheta de 5...10 cm
pentru cofrare: bg = bs + 2x0.05 = 0.4 + 0.1 = 0.5 m.
Grinda de fundare are rolul de a prelua momentele incovoietoare si fortele taietoare. Pentru a
asigura transmiterea incarcarilor de la grinda terenului de fundare, fara a depasi capacitatea portanta a
acestuia, grinda are la partea inferioara o placa de latime B, mai mare decat latimea grinzii bg ceea ce
face ca forma in sectiune a fundatiei sa fie aceea a unui T rasturnat.
35

Stabilirea latimii talpii fundatiei se face pe baza conditiei ca presiunea efectiva dezvoltata sub
talpa fundatiei sa nu depaseasca presiunea corespunzatoare stratului de fundare.
Deoarece grinda este incarcata numai cu fortele axiale din stalpi (P) conditia de determinare a
latimii B este:
Pef

med

Pconv

in care:
- Pef med presiunea efectiva medie dezvoltata sub talpa fundatiei; Pef

med

BL

+ med D f

- med - greutatea volumica medie a betonului din fundatie si a umpluturii de pamant care se sprijina
ppe fundatie deoarece nu am mai stat sa o calculez am ales med = 20 kN/m3;
- Pconv presiunea conventionala a terenului in valoare corectata cu adancimea de fundare si cu latimea
fundatiei, determinata conf STAS 3300/2-85; Pconv = 319.3 kPa
Deci consideram cazul la limita:
Pconv =

BL

+ med D f B =

L( Pconv med D f )

3 805
= 0.556 m
14.7(319.3 20 1.2)

OBS: se constata ca in acest caz latimea talpii este aproximativ egala cu latimea talpii fundatiei.
S-a ales B = 2.2 m obtinuta la fundatia izolata.
Inaltimea Ht a talpii fundatiei in dreptul grinzii se va lua ca la fundatii elastice
H t = (0.25 0.35) B = (0.55 0.77) m ; se alege Ht = 0.6 m

1
2

1
3

Inaltimea talpii fundatiei la marginea placii ht = ( ) H t = (0.3 0.2) m ; s-a ales ht = 0.2
m.
3.11. Calculul presiunilor pe teren si a eforturilor in grinda prin metoda aproximativa
(grinda static determinata).
Metoda grinzii static determinate este aplicata des datorita simplitatii ei si volumului redus de
calcule. Metoda proneste de la ipoteza distributiei liniare a presiunilor pe teren precum si de la
cunoasterea diagramei presiunilor pe talpa. Metoda consta in urmatoarele etape:
-

se determina lungimea totala a fundatiei L;

L = 16 m

solicitarile de la baza fiecarui stalp se reduc in raport cu punctul O situat la jumatatea fundatiei,
adica L/2, la o rezultanta N r = N i si un moment incovoietor M r = M i + N i ai , unde ai
reprezinta bratul fortelor ce se reduc in punctul O (punctul O coincide apartine axei stalpului 2);
N r = 3 P = 3 805 = 2415kN

36

M r = 0 + (805 6 + 0 + 805 6) = 9660kNm

P1 + P2 N r
2415
=
=
= 68.608kPa
2
BL 2.2 16

se calculeaza Pmed =

se considera grinda incarcata de sus in jos cu incarcarile din stalp, iar de jos in sus cu presiunile
efective, Pmed multiplicate cu latimea B a fundatiei: Pmed B = 68.608 2.2 = 150.94kN / m

se traseaza diagramele M si T prin metoda sectiunilor, de la stanga la dreapta.

S-au obtinut astfel urmatoarele rezultate:

MA = 0 kNm
M1 = 301.88 kNm
M2 = -528.85 kNm
M3 = 0.08 kNm
600
500
400
300
200
100
0
0

-100
-200
-300
-400

iar pentru forta taietoare s-a obtinut:

TA = 0 kN
T1st = -301.88
T1 dr = 503.12
T2 = -50.3
T3 st = -402.52
T3 dr = 402.48
T4 = -50.34
T5 st = -503.16
T5 dr = -301.84
TB = 0.04 kN

37

10

12

14

16

600

400

200

0
0

10

12

14

16

-200

-400

-600

3.12 Calculul presiunilor si a eforturilor prin metoda Winckler (grinda de lungime

finita)
Metodele de calcul exacte sunt cunoscute sub denumirea de metode pentru calculul
grinzilor pe mediu elastic. In modelul Winckler terenul de fundare este asimilat prin resoarte elastice.
Mediul de tip Winckler se caracterizeaza prin relatia de proportionalitate intre presiunea P
intr-un punct al mediului si tasarea Y a acelui punct: P = K s Y , in care Ks este denumit coeficient de
pat. Valoarea coeficientului de pat poate fi obtinuta si prin prelucrarea datelor experimentale obtinute
in urma incercarii de compresibilitate in edometru:
K S B = 2 M , unde M este modulul edometric corespunzator unui interval de presiuni.

Se cunoaste modul de deformatie liniara E=9300 kPa , iar pe baza acestuia se poate calcula
modulul de deformatie edometric cu relatia:
E = M0 M M =

E
M0

Pentru un indice de consistenta Ic=0.76 si indicele porilor e=0.7 rezulta din tabelul 5 din STAS
3300/2-85 pentru M0 = 1.5 M =

9300
= 6200kPa
1.5

Pentru deducerea relatiilor de calcul a deformatiilor si eforturilor in grinda se pleaca de la

ecuatia diferentiala a fibrei medii deformate a grinzii supusa la incovoiere:
d4y
q ( x)
+ 4 4 y =
,
4
EI
dx

unde: q(x) incarcarea pe grinda considerata ca sarcina distribuita aferenta unui metru de lungime;
38

 =4

KS B
6200
=4
= 0.3m 1 ,
7
4 EI
4 2.4 10 0.08

I momentul de inertie al sectiunii grinzii obtinut cu relatia I =

I=

bg ( H ht ) 3

+ bg ( H ht )(Ye Yg ) 2 +

12

BH 3
(de fapt calculat cu Steiner)
12

Bht3
+ Bh(Yg Yt ) 2 = 0.084m 4
12

B latimea grinzii;
E modulul de elasticitate al betonului din care este realizata grinda: E = 2.4x107 kPa
Metoda grinzii de lungime infinita echivalenta. Se considera o grinda de lungime data AB,
incarcata ca in figura, care pe intervalul AB se comporta ca si grinda initiala. Valorile momentelor,
taietoarelor, presiunilor pe talpa si a deplasarilor se calculeaza cu relatiile:
M ( x) =

P
P
3 (x); T = 4 (x );
4
2

P = K S Y = K S

P
P
1 (x) =
1 (x)
2K S
2

Se pleac de la presupunerea existenei unor fore fictive notate cu V1,V2, V3, V4 la capetele
grinzii (n afara acesteia). Valoarea acestor fore se va determina punndu-se condiiile :
-

momentele din capetele grinzii sunt nule: MA=MB=0

forele tietoare din capetele grinzii sunt tot nule: TA=TB=0

Poziia forelor fictive poate fi oarecare, pentru simplificarea calculului acestea pot fi amplasate

la distane particulare fa de punctul A i B astfel nct momentele i forele tietoare s devin nule.
Dac X3*>=4 i X4*>=4 efectul forelor fictive V3 i V4 devine neglijabil n seciunea A
(idem pentru V1 i V2 n seciunea B), deci sistemul de 4 ecuaii cu 4 necunoscute devine unul de 4
ecuaii cu o singur necunoscut.
Condiia de moment nul n capete este:

P
i

iA

( i ) + Vi iA ( i ) = 0

(n punctul A)

Dup aflarea forelor fictive V1....V4 se determin y, M i T n diferite seciuni ale grinzii finite
A-B sub efectul tuturor forelor V1...V4 i P1...Pn.
Obs: coeficientul de pat Ks nu este o caracteristic exclusiv a terenului de fundare, de aceea se
determin prin ncercri cu placa rigid pe teren, cu ajutorul relaiilor semiempirice sau prin ncercri
edometrice.

Consideram forta V2 aplicata la distanta

distanta

l e = 5.228 m. Valorile functiilor

l e = 2.614 m, unde le =

, iar forta V1 aplicata la

se scot din tabelul 14.12, pag 366-367, din cartea

39

Geotehnica si fundatii (Paunescu si Silion). Se face calculul pe aceleasi sectiuni ca si la punctul

anterior.

Forta
V1
V2
P1
P2
P3

1
1
805
805
805

V1=
V2=

1.572
0.785
0.600
2.400
4.200

3
-0.2079
0.0004
0.1431
-0.1282
0.0057

4
-0.0004
0.3228
0.4530
-0.0669
-0.0074

Q
0.000
0.161
-182.333
26.927
2.979

M
-0.016
0.000
8.640
-7.740
0.344

-152.427

1.244

x sectiune
5.24
2.616
2
8
14

alfa
0.3
0.3
0.3
0.3
0.3

x sectiune

alfa

78.04
944.36

Sectiunea A.
Forta

P (kPa)

(m)

Q (kN)

V1

78.04

2.172

0.0299

0.350

-0.1584

-10.298

-0.0642

2.50690657

7.24

0.3

V2

944.36

1.386

0.2920

41.361

-0.1995

-157.004

0.0462

-21.8337009

4.62

0.3

P1

805

0.600

0.7628

92.108

0.1431

95.996

0.4530

-182.3325

0.3

P2

805

2.400

-0.0056

-0.676

-0.1282

-86.001

-0.0669

26.92725

0.3

P3

805

4.200

-0.0204

-2.463

0.0057

3.824

-0.0074

2.9785

14

0.3

V3

944.36

5.580

0.0004

0.057

0.0053

4.187

0.0029

-1.36932813

18.6

0.3

V4

78.04

6.360

0.0018

0.022

0.0016

0.105

0.0017

-0.06789344

21.2

0.3

p=

130.757

y=

0.046

-149.191

-173.191

Sectiunea 1.

Forta

x sectiune

alfa

V1

78.04

2.17

0.0299

0.350

-0.1584

-10.298

-0.0642

2.50690657

7.24

0.3

V2

944.36

1.39

0.2920

41.361

-0.1995

-157.004

0.0462

-21.8337009

4.62

0.3

P1

805

0.00

120.750

670.833

-402.5

0.3

P2

805

1.80

0.1234

14.901

-0.1985

-133.160

-0.0376

15.134

0.3

P3

805

3.60

-0.0366

-4.419

-0.0124

-8.318

-0.0245

9.86125

12

0.3

V3

944.36

4.98

-0.0049

-0.688

0.0085

6.658

0.0018

-0.8499278

16.6

0.3

V4

78.04

5.76

0.0012

0.014

0.0043

0.280

0.0027

-0.10691265

19.2

0.3

p=

172.267

y=

0.061

368.990

-397.788
407.212

40

Sectiunea 2.

Forta

x sectiune

alfa

V1

78.04

3.07

-0.0429

-0.502

-0.0495

-3.221

-0.0462

1.80284384

10.24

0.3

V2

944.36

2.29

0.0103

1.458

-0.1434

-112.889

-0.0666

31.4359964

7.62

0.3

P1

805

0.90

0.5712

68.972

-0.0657

-44.074

0.2527

-101.71175

0.3

P2

805

0.90

0.5712

68.972

-0.0657

-44.074

0.2527

-101.71175

0.3

P3

805

2.70

-0.0320

-3.864

-0.0895

-60.040

-0.0608

24.472

0.3

V3

944.36

4.08

-0.0262

-3.706

0.0036

2.817

-0.0123

5.8235794

13.6

0.3

V4

78.04

4.86

-0.0065

-0.077

0.0088

0.571

0.0011

-0.04370152

16.2

0.3

p=

131.255

y=

0.046877

-260.909

-139.933

Sectiunea 3.

Forta

x sectiune

alfa

V1

78.04

3.97

-0.0266

-0.311

0.0011

0.074

-0.0128

0.49772911

13.24

0.3

V2

944.36

3.19

-0.0455

-6.443

-0.0835

-65.740

-0.0416

19.6441925

10.62

0.3

P1

805

1.80

0.1234

14.901

-0.1985

-133.160

-0.0376

15.134

0.3

P2

805

0.00

120.750

670.833

-402.5

0.3

P3

805

1.80

0.1234

14.901

-0.1985

-133.160

-0.0376

15.134

0.3

V3

944.36

3.18

-0.0453

-6.420

-0.0810

-63.729

-0.0418

19.7560996

10.6

0.3

V4

78.04

3.96

-0.0269

-0.315

0.0008

0.053

-0.0131

0.51037134

13.2

0.3

x sectiune

alfa

p=

137.062

y=

0.048951

275.171

-331.824
473.176

Sectiunea 4.

Forta

V1

78.04

4.87

-0.0063

-0.074

0.0088

0.569

0.0012

-0.04697914

16.24

0.3

V2

944.36

4.09

-0.0235

-3.326

0.0037

2.917

-0.0098

4.65099382

13.62

0.3

P1

805

2.70

-0.0320

-3.864

-0.0895

-60.040

-0.0608

24.472

0.3

P2

805

0.90

0.5712

68.972

-0.0657

-44.074

0.2527

-101.71175

0.3

P3

805

0.90

0.5712

68.972

-0.0657

-44.074

0.2527

-101.71175

0.3

V3

944.36

2.28

0.0113

1.598

-0.1442

-113.513

-0.0665

31.3906669

7.6

0.3

V4

78.04

3.06

-0.0428

-0.501

-0.0507

-3.295

-0.0467

1.82297776

10.2

0.3

p=

131.778

y=

0.047064

-261.508

-141.134

Sectiunea 5.

Forta

x sectiune

alfa

V1

78.04

5.77

0.0012

0.014

0.0042

0.276

0.0027

-0.10644442

19.24

0.3

V2

944.36

4.99

-0.0048

-0.677

0.0084

6.644

0.0018

-0.86409327

16.62

0.3

P1

805

3.60

-0.0366

-4.419

-0.0124

-8.318

-0.0245

9.86125

12

0.3

P2

805

1.80

0.1234

14.901

-0.1985

-133.160

-0.0376

15.134

0.3

P3

805

0.00

120.750

670.833

-402.5

0.3

V3

944.36

1.38

0.2950

41.791

-0.1988

-156.465

0.0481

-22.7119597

4.6

0.3

V4

78.04

2.16

0.0322

0.377

-0.1599

-10.397

-0.0638

2.49098673

7.2

0.3

p=

172.736

y=

0.061691

369.411

-398.696
406.304

41

Sectiunea B.

Forta

x sectiune

alfa

V1

78.04

6.372

0.0018

0.021

0.0016

0.103

0.0017

-0.0674252

21.24

0.3

V2

944.36

5.586

0.0004

0.061

0.0053

4.158

0.0029

-1.36932813

18.62

0.3

P1

805

4.200

-0.0204

-2.463

0.0057

3.824

-0.0074

2.9785

14

0.3

P2

805

2.400

-0.0056

-0.676

-0.1282

-86.001

-0.0669

26.92725

0.3

P3

805

0.600

0.7628

92.108

0.1431

95.996

0.4530

-182.3325

0.3

V3

944.36

0.780

0.6483

91.830

0.0038

2.980

0.3260

-153.944756

2.6

0.3

V4

78.04

1.560

0.2123

2.486

-0.2080

-13.525

0.0022

-0.08510775

5.2

0.3

p=

183.367

y=

0.065488

punct
A
1 stanga
1dreapta

distanta

4
5 stanga
5 dreapta
B

p (kPa)
130.8
172.3
172.3
131.3
137.1
137.1
131.8
172.7
172.7
183.4

0
2
2
5
8
8
11
14
14
16

3 stanga
3 dreapta

7.535

Q (kN)
0.0000
-397.7884
407.2116
-139.9328
-331.8236
473.1764
-141.1338
-398.6963
406.3037
0.0000

M (kNm)
-149.191
368.9901
368.9901
-260.9092
275.171
275.171
-261.508
369.411
369.411
7.53533

10

Diagrama fortei taietoare.

42

11

y (m)
0.046699
0.061524
0.061524
0.046877
0.048951
0.048951
0.047064
0.061691
0.061691
0.065488

12

13

14

15

16

10

12

14

16

Diagrama de moment

3.13 Armarea grinzii de fundatie

Se va adopta model de armare cu bare drepte i etrieri datorit uurinei de punere n oper.
Pentru armarea la moment ncovoietor se va folosi schema de armare 1.2 pentru seciunile
dreptunghiulare i 1.9 pentru seciunile T, iar pentru cea transversal shema 6.1.
In zonele situate la moment ncovoietor negativ (care ntind fibra superioar a grinzii) seciunea
de calcul e de form T, iar n zonele solicitate la moment pozitiv (care ntind fibra inferioar a grinzii)
n care placa este n zona comprimat seciunea de calcul are form dreptunghiular.
Se va folosi:
Beton C12/15=> Rc=9.5 MPa
Rt=0.8 MPa
Oel PC 52 => Ra=300 MPa
OB 37 =>Ra=210 MPa

43

44

a) Armarea longitudinal:
Forma

ho

bp

Mlim

Sectiunea

S.

[mm]

[mm]

[KN*m]

[mm]

[KNm]

drept

50

1150

312,3

50

1150

331

1690

drept

50

1150

373

50

1150

329

1690

Pnec

Pef

x<>h m
0,01

0,01

Aanec[mm^2]

n*

Aaef %

0
0,01

0
0,01

0,031

881,777

320
101

942
113

0,033

5
0,01

5
0,01

0,048

937,186

1
114

0,058

2
0,01

2
0,01

0,037

1054,166

322
101

0
113

0,040

7
0,01

7
0,01

0,054

1048,566

1
114

0,058

0,036

1045,638

322

0,040

P
[%]
0,16

Pe
[%]
0,26

si/ho

3371,55

x>h'

3371,55

x>h'

6
drept
50
1150
370
/
In console se va prelungii armtura pus n seciunile 3 respectiv 5.
b) Armarea transversal
Seciunea

a
[mm]

ho
[mm]

Aa(m)
[mm2]

Q
[KN]
413,

Rt(red)=Rt
[MPa]

0,9

e
[mm]

Ae
[mm2]

ae-nec
[mm]
76,044

ae-ef
[mm]

0,85

2st

50

1150

942

8
461,

0
1,0

0,8

4
0,16

5
0,29

4
0,80

50.3

2
68,243

75

2dr

50

1150

942

0
0,8

0,8

4
0,19

5
0,21

9
0,98

50,3

5
92,557

50

4st

50

1150

1140

374

1
1,0

0,8

8
0,19

7
0,29

8
0,85

50.3

6
69,094

75

4dr

50

1150

1140

501

0,8

50.3

50

45

0,9

0,19

0,24

0,94

83,817

6st

50

1150

1140

413
661,

0
1,4

0,8

8
0,19

0
0,38

0
0,74

50.3

75

6dr

50

1150

1140

0,8

50.3

52,362

50

46

Etrieri vor fi de 8 la distanele a e rezultate din calcul repartizai pe treimile alturate stlpilor,
iar n treimile mijlocii se va pstra diametrul de 8 mm dar se va mrii distana dintre ei deoarece fora
tietoare scade pe aceast poriune( fiind nul la un moment dat).
4. Dimensionarea si verificarea fundatiei pe piloti a zidului de cheu.
4.1. Calculul capacitatii portante a pilotului izolat supus la solicitari axiale
Capacitatea portanta a unui pilot izolat de tip purtator pe varf, supus la solicitari axiale, ce se
introduce prin batere, se determina cu relatia:
Riz = k m Pcr (KN )

unde:
- k = coeficient de omogenitate
k = 0 .7

m = coeficient al conditiilor de lucru

m =1

- Pcr =incarcarea critica a pilotului (KN)

a A
a A a A Qo + 0,2 q
Pcr =
+

Qo H o
+
2
e
Qo + q
2

unde:
-

a = factor ce depinde de tipul pilotului si conditiile de batere (Kpa)

a = 1500 KPa

- A = aria sectiunii pilotului (m2)

A = 0.6 2 = 0.36m 2

e = refuzul pilotului (cm)

e =1.5cm

- Qo =greutatea berbecului (KN)

Qo = q

- q = greutatea pilotului (inclusiv a calciulii de protectie, care reprezinta 1/5 din greutatea pilotului
fara caciula) (KN), unde hpilot = 19 m
1
6
q = (1 + ) ba V = 25 ( 0.36 19) = 205.2 KN
5
5

- H o =inaltimea de cadere a berbecului

H o = 2m
2

1500 0.36
1500 0.36 1500 0.36 205.2 + 0.2 205.2
Pcr =
+

205.2 2 = 2719.571 KN
+
2
2
0.015
2 205.2

47

Riz = 0.7 1 2719.571 = 1903.7 KN

4.2. Calculul numarului de piloti si stabilirea dimensiunilor radierului

Numarul de piloti se calculeaza cu formula: n p = int reg ((

(1.2 1.5)
P + 1 2), dar nu mai
R

putin de 4, unde P este incarcarea verticala.

np =

9520(1.2 1.5)
+ (1 2) = 7 9
1903.7

Dispunerea in plan a pilotilor se face tinand cont de urmatoarele:

-

pentru pilotii cu diametru mai mic de 600 mm, distanta minima dintre piloti este:
t i = (3 4.5)d = (3 4.5) 0.6 = 1.8 2.7 m ;

dispunerea se face in randuri paralele sau radial, respectind distantele minime intre piloti;

distanta minima intre fata exterioara a pilotilor marginali si extremitatea radierului trebuie sa fie de
minimum 1d, dar nu mai mica de 25 cm; pentru ea s-a aplicat formula:

t m = (1 1.5) d = 0.6 0.9m

48

Dupa realizarea calculelor s-a constatat ca numarul de piloti este cuprins intre 24 (minim) si 36
(maxim). S-a calculat distributia pilotilor pe radier pentru numarul maxim de piloti si s-au obtinut
urmatoarele date:
-

distanta pe axa OX dintre piloti este 2 m;

distanta pe axa OX dintre piloti si margine este de 0.8 m (mai mare decat ceam minim de 0,25 m);

distanta pe axa OY dintre piloti este 1.8 m;

distanta pe axa OY dintre piloti si margine este de 0.6 m.

Rezulta ca pilotii se vor aseza in 4 randuri paralele cu latura mare a cheiului si respectiv pe 9

randuri paralele cu latura mica a cheiului, rezultand un numar total de 36 de piloti.

4.3 Calculul eforturilor in pilotii fundatiei.

Efortul intr-un pilot al unei fundatii cu radier jos si piloti verticali, solicitati la incarcari
verticale si momente, se poate calcula cu relatia:
49

S=

N + Gr M x y M y x
+ n
+ n
n
2
yi xi2
i =1

i =1

unde:
- N =efortul vertical de calcul (KN)
N = 9520 KN

- M x , M y =momentele de calcul, fata de axele principale ale grupului de piloti (KNm)

Mx = 0
M y = F0 bF0 = 2856 1 = 2856 kNm

- xi , yi =distantele de la axa pilotului i din grup, la axele principale ale grupului de piloti (m)
- x, y = distantele de la axa pilotului considerat, la axele principale ale grupului de piloti
-

n = numarul pilotilor in grup

n = 55

- G r = greutatea radierului = LBD f b = 21 10 2 25 = 10.500 (kN)

Nr. pilot

My

xi

(KNm)

(m)

xi
M y xi

(m 2 )

S=

N + Gr M x y M y x
+ n
+ n
n
2
yi xi2
i =1

1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
13
14
15
16
17
18
19
20
21
22
23
24
25
26
27
28
29
30
31

2856
2856
2856
2856
2856
2856
2856
2856
2856
2856
2856
2856
2856
2856
2856
2856
2856
2856
2856
2856
2856
2856
2856
2856
2856
2856
2856
2856
2856
2856
2856

-3.9
-1.3
1.3
3.9
-3.9
-1.3
1.3
3.9
-3.9
-1.3
1.3
3.9
-3.9
-1.3
1.3
3.9
-3.9
-1.3
1.3
3.9
-3.9
-1.3
1.3
3.9
-3.9
-1.3
1.3
3.9
-3.9
-1.3
1.3

-11138.4
-3712.8
3712.8
11138.4
-11138.4
-3712.8
3712.8
11138.4
-11138.4
-3712.8
3712.8
11138.4
-11138.4
-3712.8
3712.8
11138.4
-11138.4
-3712.8
3712.8
11138.4
-11138.4
-3712.8
3712.8
11138.4
-11138.4
-3712.8
3712.8
11138.4
-11138.4
-3712.8
3712.8

50

15.21
1.69
1.69
15.21
15.21
1.69
1.69
15.21
15.21
1.69
1.69
15.21
15.21
1.69
1.69
15.21
15.21
1.69
1.69
15.21
15.21
1.69
1.69
15.21
15.21
1.69
1.69
15.21
15.21
1.69
1.69

519.50
543.91
568.32
592.73
519.50
543.91
568.32
592.73
519.50
543.91
568.32
592.73
519.50
543.91
568.32
592.73
519.50
543.91
568.32
592.73
519.50
543.91
568.32
592.73
519.50
543.91
568.32
592.73
519.50
543.91
568.32

i =1

32
33
34
35
36

2856
2856
2856
2856
2856

3.9
-3.9
-1.3
1.3
3.9

11138.4
-11138.4
-3712.8
3712.8
11138.4
n

x
i =1

2
i

15.21
15.21
1.69
1.69
15.21

592.73
519.50
543.91
568.32
592.73

304.2

Rezulta ca efortul axial maxim este: Smax = 592.73 kN.

Se face verificarea ca efortul axial maxim sa fie mai mic decat capacitatea portanta a unui pilot
izolat:
S max = 592.73 Rg = mu Riz = 1 1903.70 = 1903.70 OK.

4.4 Calculul capacitatii portante si a solicitarilor pentru pilotul izolat supus la solicitari
orizontale.
Solicitarea transversala efectiva in orice pilot vertical al unei fundatii cu radier jos produsa de o
incarcare orizontala Hor se determina cu relatia simplificata:
S or =

H or 2856
=
= 79.33 kN
np
36

Verificarea fundatiei la solicitare transversala consta in indeplinirea conditiei:

Sor m Ror ,
unde m =1 coeficient al conditiilor de lucru, iar Ror capacitatea portanta transversala a pilotului ce
se determina cu relatia:
cr
Ror = kmPorcr , in care k = m = 0.7, iar Por =

M cap
l0

este forta critica orizontala a unui pilot considerat

articulat in radier.
OBS: pentru a putea determina Mcap ar trebui sa cunoastem date despre sectiunea pilotului
(armatura aplicata).
Consideram ca pilotul este executat din BC 25 si armat cu PC 52 avand 8 bare de 22 mm.
A = 35 +

22
= 46 mm
2

h0= H-a = 600 46 = 564 mm

p=

Aaef
b h0

100 =

1140
100 = 0,336%
600 564

p Ra 0,3368 300

= 0,077
100 Ra
100
13

51

b = 0,55( PC 52)
0,077 < 0,55

0,077
= 0,074
m= 1 = 0,0771

Mcap= m b h0 2 Rc =

0,074 600 564 2 13

= 185.39 KN m
106

cr
Rezulta: Ror = kmPor = km

M cap
l0

= 0.7 0.7

185.39
= 90.84 kN
1

Deci S or = 79.33 Ror = 90.84 .

52