Amenintarea petrolului

21 Martie 2011 by Alexandru Ardelean

Picatura cu picatura, sperantele privind revenirea economiei globale par sa se scurga in

haul negru al apocalipsei petrolului. Revolutiile si revoltele din Africa de Nord si Orientul
Mijlociu arunca in aer stabilitatea politica regionala, dar si economiile lumii, inclusiv pe
cea a Romaniei
Un litru de benzina premium fara plumb in statiile Petrom era cotat in 9 martie la 5,16 lei, in
crestere cu 9 bani fata de 1 martie. Situatia de la benzinariile Petrom nu este singulara, celelalte
companii petroliere au crescut si ele preturile, tot cu 9 bani pe litru. Explicatia pe care au oferit-o
companiile a fost legata de situatia de pe piata internationala si cotatiile ridicate ale petrolului din
ultima luna. In aceeasi zi, cotatiile petrolului Brent, de referinta pentru bursa londoneza, erau de
aproximativ 116 dolari pe baril, in crestere, ca urmare a intensificarii violentelor din Libia, cand
sustinatorii lui Gaddafi si rebelii au incercat sa obtina controlul asupra celor mai importante
orase. Ambele parti s-au acuzat ca au aruncat in aer instalatii de productie a petrolului in estul
tarii. Globalizarea se manifesta pregnant in ceea ce priveste efectele pretului petrolului. Orice
majorare a acestuia se traduce in cresterea litrului de benzina, avand in vedere ca toate
companiile petroliere aduc titei din zone care astazi sunt marcate de conflicte.
Orice majorare a pretului litrului de benzina duce implicit la cresteri ale preturilor pentru orice
alte marfuri si servicii si la majorarea inflatiei. Toti acesti factori conduc, de fapt, la amenintarea
revenirii cresterii economice si asa fragile, dar si la deteriorarea economiei, locale dar si globale.
De altfel, in orice colt al lumii, oficiali guvernamentali au inceput sa faca scenarii legate de cum
pretul ridicat al petrolului poate afecta economia globala si poate schimba cursul de incheiere a
recesiunii. Violentele din Africa de Nord si din Orientul Mijlociu ne afecteaza mai mult decat ne
dam seama si reprezinta un atac indirect la propriile buzunare.
In acest moment, guvernul Romaniei nu are inca definita o strategie de criza in cazul in care
cotatiile petrolului ar putea trece de pragul psihologic de 120 de dolari. Deocamdata, la nivel
guvernamental inca nu exista un punct de vedere oficial referitor la efectele pentru Romania in
cazul in care pretul petrolului continua sa creasca, avand in vedere ca daca pretul litrului de
benzina o ia in sus, orice speranta de crestere economica este spulberata. Pana la inchiderea
editiei, nu am primit niciun raspuns la solicitarea pe care am trimis-o Ministerului Economiei,
Comertului si Mediului de Afaceri legata de aceasta problema.

In schimb, guvernul britanic, de pilda, s-a gandit ca ar putea reduce accizele la carburanti, ca
urmare a pretului mare al petrolului. In Anglia, si opinia publica a cerut insistent masuri de
compensare a cresterii preturilor carburantilor. In prezent, litrul de benzina a ajuns la 1,3 lire
sterline (aproximativ 2,12 dolari). Ministrul de Finante, George Osborne, urmeaza sa prezinte
bugetul la 23 martie si ar putea anunta masurile pe care guvernul britanic urmeaza sa le ia pentru
a nu pune in pericol stabilitatea economica, dar nici populatia. El a declarat anterior ca fie ar
putea renunta la majorarea accizelor, fie va introduce un sistem prin care acestea sa scada odata
cu cresterea pretului petrolului. In acest context, ministrul britanic pentru Dezvoltare
Internationala, Alan Duncan, a declarat publicatiei Times ca pretul petrolului ar putea urca la 200
de dolari pe baril, daca instabilitatea din Orientul Mijlociu se va accentua.

ATACURI AERIENE CU BATAIE LA PRETURI

Cotatiile pretului petrolului sunt extrem de volatile in aceasta perioada, in decurs de o saptamana
(2 9 martie) osciland de la 115 dolari pe baril la 112 la mijlocul perioadei, ca sa ajunga din nou
aproape de 116 dolari pe baril. Bursele reactioneaza la orice eveniment care se petrece in Libia in
acest moment sau la posibile alte tensiuni sociale din zona. In acelasi timp, scaderile cotatiilor au
intervenit atunci cand OPEC si in special Arabia Saudita au anuntat ca vor suplimenta cantitatea
de titei extrasa pentru a suplini cererea de pe piata, ca urmare a scaderii cantitatilor de titei
provenind din Libia. Exista insa si un revers in tot ceea ce se intampla in acest moment, care
poate da peste cap toate previziunile economice un potential razboi intre fortele lui Muammar
Gaddafi si protestatari, sustinuti de state precum SUA sau Canada.
La nivel European exista voci, cum este cea a lui Nicolas Sarkozy, care sustin o interventie
armata in spatiul aerian libian. Statele Unite au trimis nave de razboi in zona. NATO este
pregatita sa intervina daca primeste mandat. Uniunea Europeana a pregatit un summit al celor 27
sefi de state, la cererea expresa a presedintelui UE, Herman van Rompuy, pentru a lua o decizie
cu privire la Libia. Din aceste motive, si preturile ar putea sa explodeze daca situatia politica si
sociala se inrautateste. Un alt motiv de ingrijorare este efectul de domino, in sensul raspandirii
violentelor si la nivelul altor state, precum Arabia Saudita sau Iran.
Temerea ca pretul petrolului ar putea afecta irevocabil revenirea economiei globale apare si din
cererea ridicata a unor state precum China sau India. Cererea pentru petrol a inceput sa creasca
inca de la jumatatea anului trecut, dar nu a fost acompaniata de cresteri in oferta. James
Longmore, analist pe energie in cadrul unuia dintre cele mai importante thinktankuri din Marea
Britanie, Centre for Global Energy Studies (CGES), spune ca consumul global de petrol a crescut
cu 2,2 milioane de barili pe zi intre trimestrul doi si trimestrul patru din 2010, in timp ce oferta a
crescut doar cu 900.000 de barili pe zi.
Per total, in 2010, consumul global a fost in medie de 2,9 milioane de barili pe zi, cererea
reprezentand al doilea varf al cresterii in ultimii 30 de ani. Cresterea a fost sustinuta nu doar de
tarile in dezvoltare, dar si de economiile din OECD. Acesta este principalul motiv pentru care
preturile au inceput sa creasca in ultimele trei luni din 2010. Bineinteles, cresterea preturilor a
fost accentuata de evenimentele din Tunisia si Egipt, Bahrein si acum Libia. In acelasi timp,

analistii sunt rezervati in a face prognoze pe termen mediu si lung. Piata mondiala a petrolului
trece in momentul de fata printr-o etapa de volatilitate exacerbata de evenimentele din statele
arabe si care a rezultat intr-o crestere a preturilor la maxime noi fata de ultimii doi ani. Exista
inclusiv perceptia ca ne aflam in fata unei noi crize mondiale a petrolului, ipoteza care
deocamdata are la baza doar o posibila inrautatire a situatiei si propagarea problemelor si in
Arabia Saudita, cea mai importanta tara producatoare din Orientul Mijlociu, spune Szabolcs
Nemes, Principal la compania de consultanta Roland Berger Strategy Consultants Romania.
In schimb, analistii Departamentului de Cercetare al Erste Group preconizeaza un pret mediu de
124 USD pe baril pentru petrolul Brent in 2011. Conform AIE (Agentia Internationala pentru
Energie a OCDE), in 2010 ponderea cheltuielilor in sectorul petrolului a fost de 4,1% din PIB-ul
global. Daca pretul petrolului va depasi 100 USD o perioada indelungata in 2011, raportul ar
creste la aproape 5%, adica un nivel critic pentru economie. La un pret mediu de 120 USD/baril
pentru Brent, ar fi echivalentul a 6% din PIB, iar la 150 USD, ponderea ar creste la 7,5% din
PIB. Pe de alta parte, pretul actual si sentimentul general de incertitudine au legatura mai putin
cu situatia actuala a cererii si ofertei, si mai mult cu un scenariu pesimist in care oferta
(productia) globala este afectata negativ. Potrivit specialistului de la Roland Berger, volumele
furnizate, afectate de evenimentele din tarile arabe, au fost inlocuite de catre ceilalti producatori
de exemplu Arabia Saudita a marit productia pentru a compensa scaderea exporturilor din
Libia. In contextul politic si social din Africa de Nord / Orientul Mijlociu, scenariul continuarii
cresterii preturilor nu poate fi exclus, desi este greu de spus daca chiar se va ajunge la o criza in
sensul unui dezechilibru adevarat intre cerere si oferta, a mai spus Szabolcs Nemes.

DIN LIBIA, IN EUROPA SI ROMANIA

Statele europene au reactionat imediat la evenimentele din Libia. Din perspectiva energetica,
Europa, spre deosebire de Statele Unite sau statele asiatice, este mult mai vulnerabila la ceea ce
se intampla in Africa de Nord, pentru ca majoritatea productiei de petrol si gaz de acolo merge pe
piata europeana. Una dintre preocuparile majore ale importatorilor europeni in acest moment este
ca Algeria ar putea avea aceeasi soarta din punct de vedere social si politic ca si Libia, ceea ce ar
duce la deteriorarea productiei de petrol din aceasta tara, care se situeaza in prezent la 1,2
milioane de barili pe zi. In cazul in care acest scenariu se adevereste, Agentia Internationala
pentru Energie (AIE) ar putea sa impuna statelor europene sa umble la rezervele strategice de
petrol pentru a suplini oferta din regiune.
Pe de alta parte, nimeni nu poate sa prognozeze care vor fi urmarile, avand in vedere ca orice nou
eveniment politic si social din zonele de conflict duce imediat la o crestere a preturilor si implicit
striveste orice incercare de crestere economica. Este imposibil de spus ce se intampla cu oferta
in perioada urmatoare. Pentru moment, nu exista o lipsa a petrolului, pentru ca Arabia Saudita a
preluat toate scaderile de productie din Libia. Totusi, pentru ca vorbim de o calitate a petrolului
produs din Libia si Algeria foarte buna, reducerea exportului de titei crud din aceste tari conduce
la o crestere a pretului pentru produse asemanatoare din Africa de Vest. Ceea ce se intampla
deja, afirma James Longmore. Romania nu este exclusa din acest context, avand in vedere ca
producatorii prezenti pe piata sunt aceiasi care importantitei si din zonele de care vorbim.

Dovada este, asa cum spuneam la inceput, pretul benzinei la pompa. Insa nimeni nu poate spune
daca preturile se opresc aici sau se vor majora si mai mult.
Companiile petroliere, in afara de MOL, nu au raspuns pana la inchiderea editiei solicitarilor Biz
de a comenta modul in care vad situatia in perioada urmatoare. Szabolcs Ferencz, Country
Chairman la MOL Romania, referindu-se la situatia din tarile arabe, a spus ca Grupul MOL nu
se afla in pozitia de a comenta evolutia politica a acestora si de a face speculatii referitoare la
pretul titeiului. Seful MOL Romania a mai spus ca trebuie sa admitem ca Romania nu poate sa
faca multe in acest sens. Rezervele strategice exista in cazul in care situatia devine acuta.
Din fericire, suntem departe de un astfel de context si este aproape sigur faptul ca nu va fi
necesara recurgerea la aceste rezerve. Pe de alta parte, cresterile de pret sunt un semnal important
pentru toti consumatorii sa devina mai eficienti. Daca pastram in mod artificial preturile la un
nivel scazut, atunci consumul va ramane ridicat si orice alte probleme care se pot ivi vor avea
costuri economice si mai mari. Criza pretului petrolului are, ca de obicei, o viziune diferita in
Romania. Chiar daca anul trecut pretul petrolului era sub 100 de dolari, din cauza recesiunii, la
noi, combustibilii s-au scumpit in 2010 cu peste 15%, potrivit datelor de la Institutul National de
Statistica (INS), in timp ce in 2009 pretul a fost majorat cu 13%.
Principala companie din domeniu, OMV Petrom, a majorat in 2010 pretul motorinei cu 24% si
pe cel al benzinei cu 20%. Celelalte companii din domeniu iau ca reper preturile Petrom si
orienteaza preturile in functie de ale acestea. Numai anul acesta, companiile petroliere au
scumpit carburantii de sase ori, iar preturile au urcat cu 3,5%. Piata distributiei de carburanti este
analizata de Consiliul Concurentei (CC) inca din 2005, dar nu au fost prezentate inca concluziile
anchetei. La 23 februarie, guvernul a primit o informare din partea CC privind cresterile de prt
la carburanti, dar documentul a fost considerat prea general de Emil Boc, care a cerut refacerea
materialului. Perspectiva pentru Romania pe termen mediu, in functie de amploarea pe care o iau
preturile la produsele petroliere, este legata de inducerea unor tendinte inflationiste care, in
acelasi timp, pot agrava situatia economica oricum dificila sau pot frana o eventual reluare a
cresterii economice in functie de cand ar urma sa se produca, dupa cum arata Szabolcs Nemes.
Daca aceasta perspectiva se va adeveri, atunci vom asista la interventii ale bancii centrale pentru
a pune presiune pe inflatie, avand in vedere ca si asa in februarie Romania a ajuns sa aiba o
inflatie anuala de 7,6%. Rata anuala a inflatiei a depasit si intervalul de variatie de 7,2 - 7,5%
asteptat pana in vara acestui an de BNR. Pe de alta parte, banca centrala nu este optimista privind
revenirea inflatiei in intervalul tintit, dar mizeaza, printre altele, pe o scadere a cotatiilor la
petrol. Or, ceea ce se intampla cu petrolul in acest moment este exact opusul a ceea ce se asteapta
banca centrala. In acest caz, pentru a nu avea o inflatie si mai mare, BNR ar fi obligata sa
intervina si masura cea mai la indemana este majorarea dobanzilor. Potrivit specialistilor de la XTrade Brokers, aceasta ar stimula apetitul speculatorilor pentru leu, dar ar restrange potentialul
de revenire al economiei.
Banca Nationala a Romaniei a majorat in februarie prognoza de inflatie pentru acest an de la
3,4% la 3,6% si estimeaza pentru sfarsitul anului 2012 o rata anuala de 3,2%. Pentru 2011 si
2012, banca centrala a fixat tinta de inflatie la 3% plus/minus un punct procentual. Statul, prin
vocea prim-ministrului, a anuntat ca va lua orice masuri, in cazul cresterii aberante a preturilor la

carburanti. In acelasi timp, Emil Boc a recunoscut ca evolutia petrolului pe piata internationala
determina preturile de pe piata interna.

TENSIUNI IMINENTE, PRET INCERT

Evolutiile volatile pe aceasta piata pot fi influentate pe termen mediu si scurt de tot felul de
factori. Evident, tensiunile sociale si politice sunt cele care determina pretul in mod decisiv, insa
cererea sau alti factori economici pot duce la scaderi sau cresteri. In concluzie, ceea ce se va
intampla in perioada urmatoare depinde foarte mult de evolutia evenimentelor din tarile arabe.
Astfel, sunt posibile doua scenarii mari, potrivit analistilor de la Roland Berger. In primul
scenariu, nu apar noutati si/sau lucrurile se stabilizeaza, urmand ca, in functie de perceptia
internationala, pretul petrolului sa se inscrie chiar pe o panta descendenta. In cel de-al doilea
scenariu, situatia se deterioreaza si problemele se propaga in tari cu rezerve/productie
importante, ajungand si la un dezechilibru real intre cererea si oferta globala in cazul acesta
vom putea vorbi intr-adevar de o criza, de preturi cu cresteri si mai substantiale si de efecte greu
de anticipat, spune Szabolcs Nemes. In orice caz, intr-un scenariu de genul acesta, dezvoltarea
resurselor energetic alternative si imbunatatirea eficientei energetice in toate domeniile de
activitate ar fi accelerate.
Si iata cum apare un motiv de bucurie chiar daca in urma unor evenimente nu tocmai placute
pentru companiile energetic care au activitati in domeniul energiilor alternative si care pot
contribui la o scadere a dependentei de petrol si la o crestere a folosirii resurselor alternative. In
acest caz, Romania ar putea de asemenea sa grabeasca aplicarea strategiei din domeniul
energiilor verzi, avand in vedere proiectele alternative pe care marile companii energetice le-au
anuntat in anii urmatori si care ar putea contribui la o pondere importanta in consumul anual de
energie al populatiei si consumatorilor industriali. Daca privim mai in ansamblu situatia la nivel
european, inclusiv in Romania, posibilitatile in ceea ce priveste masurile pe termen scurt sunt
destul de limitate, intrucat acestea pot viza fie reducerea consumului de petrol, fie atenuarea
socului cresterii preturilor. In ceea ce priveste eventualele masuri de reducere a consumului, in
cazul acestora apar in mod evident constrangeri structurale.
De exemplu, reducerea consumului de carburanti prin incurajarea mijloacelor alternative de
transport depinde de existenta acestora din urma sau de trecerea de la termocentrale pe pacura la
generare bazata pe alte resurse energetice. In curand vom atinge rata maxima de extractie a
petrolului pentru petrolul conventional, a explicat Ronald Stferle, analist materii prime in
cadrul Erste Group. Nu exista nici o indoiala ca discutiile privind atingerea nivelului maxim de
extractie a petrolului nu vor doar sa raspandeasca panica. Aproximativ 64 de tari au atins deja
rata sustenabila maxima de extractie a petrolului. Gazele naturale, in special gazul de sist, vor
deveni combustibilul fosil al viitorului cu cea mai mare rata de crestere, conform analistilor de la
Erste Group. Deoarece arderea acestuia este mai ecologica decat cea a carbunelui sau a
petrolului, oferind si avantaje in ceea ce priveste limita de emisii CO2, gazele naturale pot
inlocui cu usurinta petrolul. In urmatorii trei pana la cinci ani, se preconizeaza preturi situate in
intervalul de cel putin 7 - 10 USD pe mmBTU (milioane de unitati termice britanice.

Un mmBTU este echivalentul a aproape 239 kWh). Exploatarea rezervelor de gaz de sist din
Europa va dobandi o importanta enorma, estimeaza Stferle. Se preconizeaza activitati intense
de explorare si achizitie, in special in Polonia si Ucraina. Si China intentioneaza sa depaseasca
dublul ponderii gazului in urmatorul deceniu. In prezent, 80% din necesarul energetic este
acoperit de carbune, in timp ce gazul reprezinta doar 1%. Gazele neconventionale vor avea un rol
important, iar in 2020 ar trebui sa acopere 30% din nevoile de gaz ale Chinei. In acest sens,
analistii de la Erste Group considera gazele dar mai ales gazul de sist drept una dintre cele
mai atractive optiuni de investitii in sectorul energetic. Insa aceasta situatie este posibila numai in
masura in care structura de productie a energiei electrice dintr-o anumita tara permite acest lucru.
Atenuarea socului cresterii preturilor prin masuri de tipul reducerilor de taxe/accize este putin
probabila, intrucat pe de o parte ar afecta substantial veniturile la buget, iar pe de alta parte exista
riscul sa fie perceputa de catre tarile exportatoare ca un semn de disponibilitate de a prelua
povara cresterii preturilor (compensare) din bugetul de stat al tarilor consumatoare, a mai spus
Szabolcs Nemes de la Roland Berger.
In consecinta, aceste incidente subliniaza si mai mult importanta continuarii strategiei UE pe
termen lung de diversificare a resurselor energetice, a surselor de aprovizionare, consolidarea
securitatii energetice si imbunatatirea eficientei energetice.