Nume

Clasa V

Cultura Orientului Antic

1.Enumera popoarele Orientului Antic!
.

2. Scrisul

Scrisul sumerian
..

Scrisul in Egipt
.

Scrisul fenician

..
3. Arhitectura

Arhitectura sumeriana

.
Arhitectura in Egipt
..

Arhitectura in China

4.Ce au inventat popoarele Orientului Antic !

Sumer

Fenicia

India

China

Apariia primelor sisteme de scriere reprezint un rspuns la necesitile generate de formarea statelor
n Orientul Apropiat. n aceste condiii i face apariia o categorie special de oameni scribii, care
consemneaz n scris diverse fapte i evenimente. Textele erau scrise pe diferite suporturi: n Egipt pe
lespezi de piatr i papirus, iar n Mesopotamia pe tblie de lut.
n vile Nilului scrisul apare la
sfritul mileniului al IV-lea .Hr. i va exista pn n primele secole ale mileniului I d.Hr. Scrierea
Egiptului faraonic apare sub trei forme, numite de greci hieroglific (scriere sacr), hieratic (scriere
preoeasc), demotic (popular). Hieroglifele egiptene reprezentau semne pictografice, care aveau la
origine imagini n scopul exprimrii lucrurilor pe care le reprezentau. Celelalte dou scrieri egiptene
snt adaptri ale scrierii hieroglifice. Scrierea hieratic este o form cursiv a scrierii hieroglifice,
redus la simboluri formale, ce nu mai snt pictografice, pentru realizarea unei scrieri rapide. Scrierea
demotic este o form mai rapid i mai abreviat a scrierii hieratice. Toate cele trei scrieri egiptene au
ieit din uz la mijlocul mileniului I d.Hr. i au rmas o carte pecetluit timp de secole, pn cnd n
1799 a fost descoperit piatra de la Rosetta ce coninea un text scris n dou limbi (greac i egiptean)
cu caractere greceti, hieroglifice i demotice. Aceast descoperire i-a dat posibilitate francezului
J.F.Champollion s descifreze n 1822 hieroglifele egiptene.n Mesopotamia cel mai rspndit sistem
de scriere a fost cel cuneiform, care a aprut la sfritul mileniului al IV-lea .Hr. Aici au fost folosite
de timpuriu pictogramele, care reprezentau desene simplificate pentru scrierea pe lut i piatr. Apoi s-a
constatat c este dificil s se traseze linii curbe pe lut i pictograma a fost treptat nlocuit de
reprezentarea ei realizat printr-o serie de incizii. Pe la 2800 .Hr. scrierea cuneiform se dezvolt pe
deplin, dei formele semnelor au fost modificate n diferite perioade de timp. Erau cunoscute circa 600
de semne, folosite n scrierea cuneiform att n Mesopotamia, ct i n afara ei. Scrierea cuneiform va
deveni scrierea actelor diplomatice, textelor religioase rspndite pe un vast teritoriu din orientul
apropiat. Semnele scrisului cuneiform au fost descifrate la mijlocul secolului al XIX-lea.O realizare
important a civilizaiilor antice a fost inventarea alfabetului. Cel mai vechi alfabet a fost descoperit la
Ugarit (ora stat din secolele XXIII-XII .Hr.), aprut la mijlocul mileniului II .Hr. care avea 30 de
semne, majoritatea consoane. Acest sistem combin simplitatea alfabetului cu sistemul mesopotamian
de scriere, transcriind alfabetul consonantic cu ajutorul scrierii cuneiforme. n jurul secolului al IX-lea
.Hr. alfabetul apare la greci. Acetea au preluat majoritatea semnelor din alfabetul asemntor celui
din Ugarit, altele inventndu-le. Romanii, prin intermediul etruscilor, un popor enigmatic, pentru muli
cercettori, din centrul i nord-vestul Italiei, au motenit un alfabet care aparent era similar celui
grecesc. n secolul I .Hr. ei foloseau un sistem de scriere compus din 23 de litere care erau utilizate i
pentru exprimarea cifrelor. n urma expansiunii economice i militare alfabetul latin a fost acceptat de
un numr mare de popoare din Europa.
Primul rege al noului stat egiptean a fost legendarul Menes . Viata acestui prim conducator al Primei Dinastii ,
care a trait in jur de 3100 i.h., este invaluita in mister si el este asemanat de unii istorici prin Narmer. Menes a
fost conducator timp de multi ani pana la primii constructori ai marilor piramide din Dinastia a IV a ( aprox .
2613-2494 i.h.), dar aceast perioada a marcat inceputul civilizatiei egiptene. S-a dezvoltat un centru de
administratie, tara fiind condusa de la Memphis. In acest timp, scrierea egipteana a inceput sa evolueze in stilul
clasic, iar papirusul era folosit pentru scrierea textelor pe el. Odata cu extinderea lucrarilor de irigatii, Egiptul a
devenit tot mai prosper. Mestesugarii produceau frumoase lucrari in piatra, bijuterii si mobila. Aceasta a fost
totodata si o perioada de lucrari artistice un exemplu edificator este Piramida in Trepte de la Saqqara,
mormantul lui Djoser, conducator din a treia dinastie. Proiectata de arhitectul si vizirul Imhotep, piramida se
inalta in mai multe trepte, reprezentand o forma arhitectonica inovatoare, construita cu materiale si tehnici noi.
Este cea mai veche constructie din piatra de aceste dimensiuni din lume. Pana in vremea celei de A Patra
Dinastii, regii erau ingrropati in piramide. Sneferu, primul conducator al acestei dinastii, a construit piramidele
de la Dahshur si Maidum. Aceste constructii necesitau mari averi si un sistem de organizare foarte eficient. In
perioadele de inundatii ale Nilului, taranii erau folositi in astfel de constructii de mare amploare. Piramidele
construite la Giza pentru urmatorii regi din A Patra Dinastie, Khufu, Khafre si Menkaure ( Cheops, Chefren si
Mikerinos), desi nu mai sunt foarte frumos decorate, inca mai domina linia orizontului langa Cairo . Marea
Piramida a lui Khufu ( Cheops ) este singura piramida care apare cea dintai si singura pe lista minunilor lumii.
Piramida lui Khufu este cea mai mare constructie ridicata vreodata de om cu exceptia Zidului Chinezesc. Are
inaltimea de 146,6 m, aproximativ cat un zgarie-nori cu 50 de etaje. Pe suprafata sa ar incapea impreuna cele
cinci mari biserici din lume: San Pietro de la Roma, St Pauls Cathedral, Westminster Abbey de la Londra,
domurile din Florenta si Milano. Din masa de piatra folosita la constructia Marii Piramide ar fi putut fi construite
toate bisericile ridicate in Germania in ultima mie de ani. Piramida cantareste 6 400 000 de tone