Partea I

1.Necestitatea unei politici energetic.Consideratii generale

Energia reprezinta un factor essential in asigurarea competitivitatii economiei comunitare,

asa cum rezulta si din obiectivele strategice stabilite pentru perioada 2000-2005
(COM/2000/154) de catre Comisia Europeana.
Capacitatea unei societati de a evolua depinde, intre altele, de abilitatea sa de a-si procura
energia necesara-sub variate forme primare (brute) si de a o face utilizabila pentru diferite
destinatii finale-sub forma energiilor secundare (derivate). Aceasta depinde de o succesiune de
procese de conversie care, la randul lor, constituie o activitate social ace contribuie in
dezvoltarea societatii.
Statele consumatoare (si, in majoritatea lor, importatoare nete de energie) evolueaza intr-un
context energetic mondial, alaturi de alti doi factori (agenti) active-producatorii/exportatorii de
energie si companiile de profil- cu care se afla in raporturi dinamice de interdependenta in care
echilibrele atinse la un moment dat, sunt de regula, fragile, temporare si instabile. Modalitatile de
reglare a raporturilor de forte pe pietele energetice inregistreaza modificari de indata ce unul
dintre cei factori active este afectat de situatia pietei. De aceea, este indispensibil ca perturbarile
pietei sa fie anticipate si, in functie de aceasta, sa fie operate ajustarile necesare in strategiile
energetice.
Pentru statele care se afla intr-o stare accentuate de dependenta fata de pietele de energie
internationale, fluctuatiile mai ample de pe aceste piete pot fi resimtite sub forma unor
constrangeri deosebi de puternice, ce pot periclita nu numai echilibrul macroeconomic, ci insasi
posibilitatea de a-si defini o politica energetica nationala. Din aceste considerente, nici un stat,
oricat de liberal s-ar dovedi si de increzator in capacitatea mecanismelor de reglare automata a
pietei, nu poate ignora necesitatea obiectiva a elaborarii unei politici energetice.
Desi, practice, incercarea de configurare a unei politici energetice a UE a fost insotita de
conflicte puternice intre elementele de politica comuna, pe de o parte, obiectivul constituirii unei
piete unice a energiei si obligatia comuna de a actiona in directia ameliorarii conditiilor de mediu
reprezinta elementele incontestabile de convergenta si interdependenta intre statele member ale
1

UE. Eforturile in directia elaborarii unei politici commune in acest domeniu constituie un
exemplu de europenizare a politicii energetice (Usherwood, 1998), desi, pana in anii 80,
majoritatea acestor incercari s-au finalizat cu esecuri. Matlary (1997) identificat insa si o serie de
succese in aceste tentative incepand cu anii 90, care vizeaza problematica liberalizarii pietelor
interne ale electricitatii si gazului natural (George, 1985), Hancher (1998) considera ca
schimbarile cele mai relevante din ultimii ani sunt cele mai legate de directivele privind
liberalizarea pietelor gazului si electricitatii.
Un aspect demn de relevant il constituie corelatia dintre tentativele de creare a unei politici
energetice commune a UE, pe de-o parte, si dezvolatarea institutionala a UE, pe de alta parte.

2. Premisele politice si economice ale unei politici comune in domeniul energiei

In perioada 1945-inceputul anilor 70, pornind de la aprecierea conforma careia, in
reconstructia de dupa razboi, un rol esential il va juca energia, guvernele democratice vesteuropene au considerat ca sectorul energie trebuia integral controlat de stat. Industriile au fost
nationalizate, iar pentru evitarea abuzului de putere s-a recurs la solutia proprietatii publice si/sau
a controlului public. Asa s-au nascut, intre altele, Electricite de France si Gaz de France in 1946,
in Franta si ENEL, in 1962, in Italia. Avand in vedere rolul dominant al statelor in politica de
energie din acea perioada, primele tratate ale Comunitatilor Europene (Tratatul de constituire a
Comunitatii Europene a Carbunelui si Otelului CECO si Tratatul de constituire a Comunitatii
Europene a Energiei Atomice- EURATOM) nu au inclus, printre obiectivele lor, sectorul de
energie in ansamblu, cid oar unele componente ale acestuia.
CEC, infiintat prin Tratatul de la Paris in 1951, a creat o piata comuna a carbunelui, care in
final nu s-a dezvoltat si pe alte directii. Tratatul EURATOM, incheiat in Roma in 1957, isi are
originea in criza petrolului din Suez din 1956, propunandu-si, pe de o parte, reducerea
dependentei fata de importurile din Orientul Mijlociu, iar pe de alta parte, sa ofere o
contrapondere la dominatia nucleara a SUA si URSS care incepuse sa se manifeste la acea
vreme. Mai tarziu, EURATOM a incurajat dezvoltarea programelor nucleare nationale.
Crizele de energie din anii 70 au condus la interventii energice ale statelor individualizate
in sectorul energiei. Pe agenda politica europeana a aparut o noua problema, si anume aceea a
securitatii aprovizionarii cu energie. Au fost initiate programe costisitoare pentru constructia de
2

centrale nucleare si s-au alocat subventii pentru energiile alternative. A fost create Agentia
Internationala a Energiei, cu scopul de a supraveghea alocarea resurselor financiare pentru
programe in domeniul energiei. In acelasi timp, au inceput sa se contureze politici nationale in
domeniul energiei si sa fie create agentiile de implementare a acestora. Totusi, unele interventii
planificate ale guvernelor nationale s-au dovedit lipsite de succes, ceea ce a pus sub semnul
indoielii

capacitatea

lor

de

interveni,

individual,

in

politica

de

energie.

Primele abordari in favoarea unei politici a energiei cu deschidere catre piata (liberalizarea) au
inceput sa apara in Marea Britanie si SUA inca din anii 70. Anumite structuri functionale care
operau izolat, dar destul de eficient, in special in SUA, reprezentate prin producatori
independenti care furnizau energie in retele publice au indus opinia potrivit careia acest tip de
intreprinderi s-ar putea extinde, largind numarul actorilor din sector si incurajand concurenta.
Ultima etapa, cuprinsa intre sfarsitul anilor 80 si sfarsitul anuloir 90, s-a caracterizat
printr-o revitalizare a eforturilor si incercarilor de configurare a unei politici commune a UE.
La mijlocul anilor 80, noua gandire a inceput sa castige tot mai multi adepti, iar globalizarea
economiei mondiale si aparitia diferitelor initiative guvernamentale de liberalizare a pietelor de
energie au erodat tot mai mult controlul statului asupra sectorului.
Totusi, noua paradigma contine inca intrebari la care se asteapta raspunsuri. Una este legata
de durata transpunerii efective in practica, avand in vedere faptul ca schimbarea infrastructurilor
in domeniul energiei, se crearea unui nou model energetic, pe langa faptul ca este foarte
costisitoare, are o durata destul de mare in timp (de min. 30 de ani) perioada in care interventia
guvernamentala va continua sa se faca simtita. O alta intrebare de refera la compatibilitatea
politicilor de energie cu cele de mediu si sociale; ultimele doua ramanand, pentru un timp
nedefinit, in sarcina exclusive a guvernelor.

3. Factori favorizanti ai unei politici energetice commune

Factorii favorizanti ai acestei politici energetic sunt de natura politica, sociala, tehnica si
economica, astfel:

Romnia dispune de o gam diversificat de resurse de energie primar i de un potenial

semnificativ de energie din surse regenerabile, care i permit s-i ating intele propuse
prin doctrina politicii sale energetice.
3

n timp ce n unele din statele membre ale U.E. contribuia energiei nucleare aproape i-a

atins maximul, sau programele nucleare au fost ngheate din cauza presiunilor exercitate de
ecologiti, programul de realizare a CNE-Cernavod este n plin derulare. Potrivit proiectului
centrala poate fi echipat cu 5 reactoare nucleare de tip CANDU 6 cu o putere instalat de
circa 700 MW fiecare.

Potenialul hidraulic tehnic amenajabil este valorificat ntr-o proporie de numai 48%.

Potrivit strategiei de dezvoltare pentru perioada 2005-2025 a S.C. Hidroelectrica S.A. n

perioada 2005 ... 2025 urmeaz ca sectorul hidroenergetic s benefieze, urmare a punerii n
funciune a unor capaciti noi sau prin sporirea performanelor capacitilor aflate n
exploatare prin retehnologizare i modernizare, de un spor de putere instalat de 2.634 MW i
de un spor de energie, evaluat pentru un an hidrologic mediu, de 6.838 GWh/an. Prin aceasta
energia medie multianual produs din resurse hidro poate atinge valoarea de 22.291 GWh/an
reprezentnd 61,9% din potenialul hidraulic tehnic amenajabil. Investiia necesar este
evaluat la 6.712 milioane Euro.

Potenialul eolian de care benefiaz Romnia nu este n prezent exploatat.

Rezervele de crbune de care dispune Romnia pot contribui ntr-o msur semnificativ la
asigurarea siguranei energetice. Marele dezavantaj al utilizrii crbunelui n producia de
energie electric i termic const n emisiile de gaze cu effect de ser. Tehnologiile de
captare a acestor gaze, relativ scumpe n prezent, vor devein accesibile n cel mult 10 ani. Se
apreciaz c n acelai interval de timp tehnologiile de conversie a crbunelui n petrol vor
putea fi utilizate n condiii de eficien economic.

n plan politic Romnia a adoptat acquis-ul comunitar i i-a creat cadrul legislativ i
mecanismele specifice n conformitate cu obligaiile asumate n procesul de integrare.
De asemenea ca elemente favorizante ar trebui amintite si:

- liberalizarea pieei de energie electric a devenit o realitate n cadrul Uniunii Europene;

- acceptarea la nivel comunitar a recomandrilor privind stocurile strategice de petrol i gaz
precum i a acelora care se refer la solidaritatea ntre statele membre pe timp de criz;
- acordul de Parteneriat i Cooperare UE - Rusia, ncheiat de Comunitatea Europeana n
decembrie 1997, valabil pe o durat de 10 ani. Acorduri similare s-au ncheiat cu Algeria, Maroc
i Tunisia;
- creerea Reelelor trans-europene de energie (TENs), n conformitate cu
4

legislaia adoptat n 1996 pentru reelele de energie electric i conductele de gaze.

4. Liberalizarea-instrument central al politicii comune in domeniul energiei

Instrumentele prin care poate fi asigurat securitatea ofertei de energie sunt:
infrastructuri energetice de producie i transport adecvate, capabile s asigure
alternarea combustibililor (n procesele de ardere) i diversificarea surselor externe de
aprovizionare (prin asigurarea unor relaii comerciale i politice viabile care s asigure
accesul la aceste surse), tehnologii mai eficiente energetic, care s asigure reducerea
consumurilor specifice de energie i nu n ultimul rnd, piee concureniale, liberalizate, de
energie
Globalizarea a adus in discutie rolul statului-natiune, nu in sensul reducerii rolului si a
prerogativelor acestuia, ci al transformarii functiilor sale si al depolitizarii spatiului national
pentru unele sectoare economice. Liberalizarea, ca o consecinta imediata a globalizarii, implica
in mod necesar un transfer de responsabilitate de la stat catre sectorul privat, concomitant cu
preluarea corespunzatoare a atributiilor de reglementare de catre agentii guvernamentale.
In ciuda coexistentei celor doua abordari, una traditionala si cealalta, de piata, cea din urma a
devenit in anii 90, daca nu neaparat o realitate palpabila pentru toate statele, cel putin o aspiratie
si un nou principiu de organizare.
Liberalizarea pietelor energiei electrice si gazelor n UE ar trebui sa se traduca prin
posibilitai mai bune de investitie in soluii descentralizate de aprovizionare cu energie, care sa
includa productia de energie din surse regenerabile durabile ntr-o proportie mult mai mare decat
in prezent;

5.Energia - componenta a strategiei de dezvoltare durabila

Politica energetic european este orientat ctre obiectivele pe termen lung, stabilite pentru
prima dat n 1995, n Cartea alb privind Politica energiei pentru Uniunea European
[COM(95) 682], urmat de Cartea verde Ctre o strategie european privind sigurana
aprovizionrii cu energie [COM(2000) 769] i raportul ulterior referitor la aceasta
5

[COM(2002) 321]. Comisia, Parlamentul i Consiliul subliniaz faptul c politica energetic

trebuie s se nscrie n obiectivele generale ale politicii economice europene bazat pe integrarea
pieei i dereglementare i c intervenia public trebuie s se limiteze la ceea ce este strict
necesar pentru garantarea intereselor i bunstrii colective, a dezvoltrii durabile, a proteciei
consumatorilor i a coeziunii economice i sociale. Cu toate acestea, dincolo de aceste obiective
generale, politica energetic trebuie s urmeze o serie de obiective specifice care conciliaz
competitivitatea, securitatea aprovizionrii i protecia mediului. n 2005, Comisia a publicat un
Raport referitor la Cartea verde privind energia (ISBN 92-894-8419-5) care propune iniiative
de promovare a msurilor care vizeaz ameliorarea calitativ i cantitativ a aprovizionrii
energetice.
n 2005, Comisia a adoptat o alt Carte verde privind eficiena energetic, n care sunt
propuse aciuni n statele membre n vederea promovrii unei bune utilizri a tuturor surselor
energetice [COM(2005) 265l]. Aceasta a fost urmat de Cartea verde O strategie european
pentru o energie durabil, competitiv i sigur [COM(2006) 105]. Aceasta prezenta noile
realiti cu care se confrunt Europa n domeniul energiei, n funcie de trei obiective principale:
durabilitatea, competitivitatea i securitatea aprovizionrii. Cadrul general prima analiz
strategic a politicii energetice a Uniunii Europene ar trebui s contribuie la realizarea acestor
obiective. Sunt avansate propuneri concrete precum finalizarea pieei interne a gazului i
electricitii, asigurarea faptului c piaa intern energetic european garanteaz securitatea
aprovizionrii i solidaritatea ntre statele membre, solicitnd organizarea unei ample dezbateri
comunitare privind diferitele surse de energie, abordarea provocrilor schimbrilor climatice
realizat n conformitate cu obiectivele de la Lisabona, pe baza unui plan al tehnologiilor
energetice strategice i a unei politici energetice exterioare comune.
Consiliul European din 23/24 martie 2006 a solicitat stabilirea unei politici energetice
pentru Europa (EPE) i a invitat Comisia i Consiliul s elaboreze un set de aciuni nsoite de un
calendar precis, care s permit adoptarea unui plan de aciune prioritar n cadrul reuniunii din
primvara anului 2007.
EPE ar trebui s aib la baz perspectivele comune n materie de aprovizionare i cerere pe
termen lung, precum i o evaluare obiectiv i transparent a avantajelor i inconvenientelor
tuturor surselor de energie i s contribuie n mod echilibrat la realizarea celor trei obiective
principale:
6

 consolidarea securitii aprovizionrii energetice prin dezvoltarea unei politici externe

comune i instaurarea unui dialog cu statele membre i partenerii;
asigurarea competitivitii economiilor europene i a unui cost acceptabil n cazul
aprovizionrii energetice prin cooperarea cu statele membre n vederea finalizrii deschiderii
pieei interne a electricitii i gazului pentru toi consumatorii pn la mijlocul anului 2007. Este
necesar o punere n aplicare transparent a legislaiei privind piaa intern;
promovarea durabilitii n materie de mediu prin consolidarea poziiei de lider a UE prin
adoptarea unui plan de aciune privind eficiena energetic, prin continuarea dezvoltrii
energiilor regenerabile, prin punerea n aplicare a unui plan de aciune n materie de biomas, cu
sprijinul cercetrii i dezvoltrii.
n afar de obiectivele energetice generale, UE a stabilit diverse obiective sectoriale,
printre care meninerea proporiei combustibililor solizi (crbune) fa de consumul energetic
total (n special prin creterea competitivitii capacitii de producie), creterea proporiei de
gaze naturale n bilanul energetic, stabilirea unor condiii de securitate maximale obligatorii
pentru proiectarea, construcia i funcionarea centralelor nucleare, creterea proporiei surselor
regenerabile de energie. n timp ce UE a nregistrat un succes incontestabil n realizarea acestor
obiective sectoriale, succesul nregistrat de celelalte state membre este nc foarte
disproporionat.
Comisia, Parlamentul i Consiliul au convenit c sunt necesare eforturi pentru a dubla, cel
puin, proporia surselor regenerabile de energie fa de consumul total de energie, cu 15 % pn
n 2010 (principiul substituiei). Comisia trebuie s transforme acest obiectiv n msuri concrete.
Exist opoziie n ceea ce privete anumite msuri i apar controverse cu privire la pertinena
unei directive europene privind alimentarea cu energie, precum i forma pe care aceasta ar trebui
s o aib la nivel european.

6. Principalele tipuri de energie

Crbunele i ali combustibili solizi
Obiectivele politicii energetice europene sunt promovarea consumului de crbune i
creterea competitivitii capacitilor de producie interne n vederea sporirii substaniale a
consumului de combustibili solizi. Extinderea Uniunii Europene realizat n mai 2004 a
7

modificat rolul crbunelui n UE n ceea ce privete rezervele i schema produciei i a

consumului. Odat cu extinderea din 2004, o serie de chestiuni de natur energetic au fcut
obiectul unei dezbateri intense n cadrul Uniunii Europene incluznd securitatea aprovizionrii,
o tem alimentat la nceputul anului 2006 de litigiul dintre Rusia i Ucraina n materie de gaz.
n prezent, Comisia iniiaz o analiz a status quo-ului i a efectelor regulamentului adoptat
privind pieele europene ale energiei. Combustia crbunelui este asociat cu emisiile de poluani
atmosferici (precum dioxidul de sulf) i de dioxid de carbon (C02). Cu toate acestea, crbunele
este un combustibil abundent i va avea un rol important n discuiile privind securitatea
energetic, precum i n cadrul altor chestiuni (de exemplu n materie de mix energetic,
coutilizare, autosuficien etc.). Numeroase state membre dispun de rezerve de crbune, ceea ce
creeaz locuri de munc i oportuniti de export. Dat fiind importana pe care crbunele s-ar
putea s o pstreze n calitate de combustibil pentru producia mondial de energie n
urmtoarele decenii, s-au depus eforturi considerabile n vederea dezvoltrii potenialului
economic i tehnologic al crbunelui pur. Tehnologiile crbunelui pur (TCP) au fost dezvoltate i
utilizate i continu s prezinte un potenial de dezvoltare. Mai mult dect att, captarea i
stocarea dioxidului de carbon (CSC) a fost dezvoltat ca o opiune pentru diminuarea emisiilor
de gaze cu efect de ser. Diferitele elemente i tehnologii CSC au atins diverse stadii de
dezvoltare, dar mpreun formeaz un set de opiuni interesante pentru a rspunde cererii viitoare
n materie de electricitate i n vederea ndeplinirii obiectivelor de diminuare a efectelor
schimbrilor climatice (realizarea obiectivelor de la Kyoto i a celor de dup Kyoto).
Hidrocarburi
Obiectivele politicii energetice a Uniunii Europene vizeaz nlocuirea petrolului brut cu
alte surse de energie, ncurajnd n acelai timp explorarea (explorarea offshore etc.) i
exploatarea hidrocarburilor indigene. Securitatea aprovizionrii trebuie ncurajat prin
diversificarea surselor de aprovizionare i prin normele UE privind rezervele obligatorii (statele
membre trebuie s dispun, pentru principalele categorii de produse petroliere, de rezerve care s
reprezinte 90 de zile din consumul anului precedent).

Energia i combustibilii nuclea

Energiei nucleare nc i se atribuie un rol fundamental n cadrul obiectivelor politicii
energetice europene. Cu toate acestea, n urma dezastrului care a avut loc la Cernobl n 1986,
utilizarea energiei nucleare este extrem de controversat. Renunarea la energia nuclear nu ar fi
dect o perspectiv pe termen mediu i, n orice caz, trebuie depuse eforturi i mai mari n
vederea ameliorrii normelor de securitate aplicabile centralelor nucleare. n ciuda Tratatului
CEEA, puterile Comisiei sunt insuficiente (de exemplu, lipsa normelor comune pentru securitate
i emisii; lipsa procedurilor comunitare de consultare n cazul centralelor situate n apropierea
frontierelor; lipsa dispoziiilor comunitare precise privind stocarea i transportul combustibililor
i deeurilor nucleare; dificulti ntlnite n stabilirea normelor de baz de protecie mpotriva
radiaiilor; insuficienele unui sistem comunitar de informaii i monitorizare n caz de incidente
nucleare; lipsa unor proceduri de urgen n caz de dezastru etc.).
Cartea verde privind securitatea energetic consider energia nuclear (inclusiv crbunele,
petrolul, gazul i energiile regenerabile) ca fiind o opiune energetic imperfect i ridic
problema modului n care UE ar putea dezvolta tehnologia fuziunii i reactoarele pentru viitor,
consolida securitatea nuclear i soluiona problema deeurilor nucleare. ntruct securitatea
nuclear nu mai putea fi considerat, n niciun caz, doar dintr-o perspectiv naional i n cadrul
pregtirilor pentru extindere, n ianuarie 2003 Comisia a adoptat o nou abordare n ceea ce
privete securitatea instalaiilor i a deeurilor nucleare [COM(2003) 32]. n 2004, Comisia a
naintat o propunere revizuit [COM(2004) 526], care avea la baz, ntre altele, sugestiile
Parlamentului European articulate n jurul a dou noi directive: o directiv n domeniul
securitii instalaiilor nucleare (adoptat n final sub forma unui regulament al Consiliului n
2006) i o a doua directiv privind gestionarea deeurilor radioactive.

7. Surse regenerabile de energie

Sursele regenerabile de energie energia eolian, solar (termic i fotovoltaic), energia
hidroelectric, energia mareomotric, energia geotermal i biomasa reprezint o alternativ
important la combustibilii fosili. Utilizarea acestor surse contribuie nu doar la reducerea
9

emisiilor de gaze cu efect de ser generate de producia i consumul de energie, ci i la reducerea

dependenei Uniunii Europene (UE) de importurile de combustibili fosili (n special, petrol i
gaze naturale).
Pentru a atinge obiectivul ambiios 20 % din energia produs de paleta energetic total s
provin din surse regenerabile-, UE intenioneaz s i concentreze eforturile asupra sectoarelor
energiei electrice, nclzirii i rcirii, precum i asupra biocarburanilor. n domeniul
transporturilor, care depind aproape exclusiv de petrol, Comisia i dorete ca biocarburanii s
reprezinte 10 % din consumul total de carburani pn n 2020.
Promovarea energiilor regenerabile este unul dintre obiectivele principale ale politicii
energetice europene. Astfel cum s-a indicat anterior, obiectivul este dublarea proporiei de
energie regenerabil din consumul energetic total pn n 2010, n vederea atingerii procentului
de 15 %, i creterea proporiei de surse regenerabile de energie pentru piaa intern a
electricitii pn la 22,1 % din producia total (Directiva 2001/77/CE). Decizia 1230/2003/CE
Energie inteligent pentru Europa conine msuri de promovare a utilizrii surselor
regenerabile de energie i de cretere a eficienei energetice. Exist subprograme de susinere a
proiectelor de dezvoltare durabil i a proiectelor de consolidare a cooperrii ntre UE i rile n
curs de dezvoltare privind sursele regenerabile de energie. Bugetul programului-cadru pentru
perioada 2003-2006 ajunge la 200 milioane EUR, dei att Comisia, ct i PE au susinut
acordarea unor fonduri mai mari.
Politica de stat n domeniul energiei regenerabile se bazeaz pe urmtoarele principii:
a) transparena tuturor activitilor i implicarea pe scar larg a societii i a potenialului
tiinifico-tehnic i tehnologic n procesul de valorificare a surselor regenerabile de energie;
b) selectarea, prin concurs, i promovarea celor mai eficiente programe;
c) ajustarea bazei normative naionale la standardele Uniunii Europene i la cele internaionale;
d) garantarea comercializrii energiei regenerabile, prin racordarea nediscriminatorie la reelele
electrice i termice centralizate, i garantarea comercializrii combustibilului regenerabil, prin
accesul la reelele de transport i distribuie;
e) promovarea producerii de energie electric din surse regenerabile prin achiziia obligatorie, de
ctre furnizori, a unor cote prestabilite de energie electric produs din aceste surse i prin unele
msuri administrative;
f) controlul de stat privind eficiena valorificrii surselor regenerabile de energie;
10

g) stimularea economic i financiar a procesului de valorificare a surselor regenerabile de

energie;
h) asigurarea accesului persoanelor juridice i fizice la informaia privind valorificarea surselor
regenerabile de energie;
i) educarea populaiei n spiritul valorificrii surselor regenerabile de energie i al utilizrii
energiei acestora;
j) supravegherea procesului de cultivare i utilizare a soiurilor de plante modificate genetic,
destinate producerii combustibilului regenerabil n condiiile unui ciclu tehnologic nchis.
Directiva 2002/91/CE privind performana energetic a cldirilor (n special izolaia,
climatizarea i utilizarea surselor regenerabile de energie) a fost adoptat n 2002 (punerea sa n
aplicare fiind prevzut pentru 2006). Aceasta abordeaz, n special, o metod de valorificare a
performanei energetice a cldirilor, normele minime aplicabile cldirilor mari i sistemele de
certificare energetic.
Prin propunerea de directiv din iulie 2002 [COM(2002) 415], Comisia dorea s determine
accelerarea dezvoltrii i utilizrii cogenerrii sau a produciei combinate de cldur i
electricitate (CCE). Producia de electricitate i cldur n cadrul unui proces integrat unic
permite realizarea economiilor de energie primar i constituie astfel un nou instrument de
realizare a obiectivelor politicii energetice europene. Aceast propunere a generat discuii
controversate att n Consiliu, ct i n PE i vizeaz, n special, stabilirea unei definiii omogene
a electricitii produse n centralele CCE. Directiva a fost adoptat prin codecizie n februarie
2004 (2004/8/CE).
n mai 2003 a fost adoptat Directiva 2003/30/CE de promovare a utilizrii
biocombustibililor i a altor combustibili regenerabili pentru transport. Directiva vizeaz
promovarea utilizrii biocombustibililor i a altor combustibili regenerabili n vederea nlocuirii
motorinei sau a petrolului pentru transporturi n fiecare stat membru, spre a contribui la
realizarea

obiectivelor

precum

acordurile

privind

schimbrile

climatice,

securitatea

aprovizionrii ecologice i promovarea surselor regenerabile de energie. Directiva solicit

statelor membre s asigure comercializarea unei proporii minime de biocombustibili i ali
combustibili regenerabili i, n acest scop, s stabileasc obiective indicative naionale. Valorile
de referin pentru obiectivele prevzute prin directiv sunt urmtoarele: 2 % pn la 31

11

decembrie 2005 i 5,75 % pn la 31 decembrie 2010, valorile fiind calculate pe baza

coninutului energetic de petrol i motorin comercializat pentru transport.
La 5 aprilie 2006 a fost adoptat Directiva 2006/32/CE (de abrogare a Directivei
93/76/CEE a Consiliului) privind eficiena energetic la utilizatorii finali i serviciile energetice.
Aceasta viza consolidarea eficienei energetice n UE i promovarea pieei serviciilor energetice
(precum iluminatul, nclzirea, apa cald i ventilaia etc.).
n mai 2004, Comisia a adoptat o comunicare ctre Consiliu i Parlament care propunea o
evaluare a efectelor contribuiei surselor regenerabile de energie n UE i a prezentat propuneri
privind aciuni concrete [COM(2004) 366].
n consecin, n rezoluia sa privind proporia energiilor regenerabile n UE i propunerile
de aciuni concrete (2004/2153(INI)), Parlamentul European a recunoscut importana unic a
energiilor regenerabile i a subliniat necesitatea stabilirii unor obiective obligatorii pentru 2020,
astfel nct s se adreseze un semnal clar tuturor actorilor pieei, precum i responsabililor
politici naionali, subliniind faptul c energiile regenerabile sunt energiile viitorului n UE i c
acestea se nscriu n strategia sa de mediu i industrial. Ulterior, la 7 decembrie 2005, Comisia a
publicat o comunicare intitulat Planul de aciune n domeniul biomasei [COM(2005) 628],
care stabilea msurile destinate consolidrii dezvoltrii energiei de biomas obinut din lemn,
deeuri i culturi agricole, prin crearea unor msuri de stimulare bazate pe pia i prin
eliminarea obstacolelor n calea dezvoltrii pieei. Comunicarea Comisiei intitulat O strategie
UE n favoarea biocombustibililor, [COM(2006) 34], din 8 februarie 2006, viza promovarea
biocombustibililor i pregtirea terenului pentru utilizarea acestora la scar larg i analiza
oportunitilor pentru rile n curs de dezvoltare.
Cartea verde intitulat O strategie european pentru o energie durabil, competitiv i
sigur acord o atenie deosebit energiilor regenerabile, al cror potenial nu va fi realizat pe
deplin dect printr-un angajament pe termen lung privind dezvoltarea i instalarea surselor
regenerabile de energie. De asemenea, Comisia intenioneaz s elaboreze o Foaie de parcurs
pentru sursele regenerabile de energie.

12

8. Programe comune in domeniul energiei

Programele specifice domeniului energiei sunt:

a)

Programul - Cadru 6 (2002 2006). Programul tematic ENERGIE, MEDIU sI

DEZVOLTARE DURABIL este mpartit n doua subprograme:

-

Energie. Scopul strategic al acestui subprogram este dezvoltarea sistemelor si

serviciilor de energie durabile pentru Europa: servicii energetice de calitate si cu costuri

scazute,

cresterea

sigurantei

si

diversitatii

furnizarii

energiei,

mbunatatirea

competitivitatii indus-triale si reducerea impactului asupra mediului.

-

Mediul si dezvoltarea durabila. Scopul strategic al acestui subprogram este

promovarea stiintei si a tehnologiilor de mediu n vederea mbunatatirii calitatii vietii si

sprijinirii dezvoltarii economice, a competitivitatii si crearii de noi locuri de munca, n
conditiile nde-plinirii obiectivelor privind managementul durabil al resurselor si al
protectiei mediului.
b)

Programul ENERGIE INTELIGENT PENTRU EUROPA. Pro-gramul a

fost propus n aprilie 2002 pentru perioada 2003 2006. Bugetul programului este de 215
milioane euro. Programul va implementa strategia definita n Carta Verde si se va
concentra asupra energiilor regenerabile (programul ALTERNER) si economia de energie
(program SAVE 2002).
c)

SAVE II este unicul program al Uniunii Europene dedicat exclusiv promovarii

eficientei energetice si ncurajarii economiilor de energie n industrie, comert si sectorul

domestic prin masuri de politica, informare, studii si actiuni pilot, precum si prin crearea
unor agentii de management energetic la nivel local si regional.
d)

ALTENER II este programul care promoveaza sursele regenerabile de energie.

Obiectivele specifice acestui program pot fi sistematizate astfel:

-

implementarea si completarea masurilor Comunitatii de dezvoltare a potentialului

resurselor de energie regenerabila;

-

ncurajarea armonizarii dintre produse si echipament pe piata energiei regenerabile;

13

sprijinirea dezvoltarii unei infrastructuri ce va contribui la cresterea ncrederii

investitorilor, mbunatatirea tehnologiilor energetice regenerabile si cresterea competitiei

n acest sector;
-

mbunatatirea diseminarii informatiilor si a coordonarii la nivel local, regional,

national, comunitar si pe plan international ducnd astfel la cresterea ncrederii

investitorilor si a patrunderii pe piata;
-

cresterea capacitatii operationale la producerea de energie din surse regenerabile;

implementarea strategiei Comunitatii privind sursele regenerabile de energie.

e)

SYNERGY este un program de cooperare si de promovare a politicilor n domeniul

energiei condus de Directoratul General pentru Energie si Transport al Comisiei Europene.

Acesta finanteaza activitati de cooperare cu tarile din afara UE n domeniul formularii si
implementarii unor politici energetice n beneficiul mutual al tuturor partilor implicate.
Comunitatea s-a implicat n proiecte de cooperare n domeniul energiei ca urmare a crizei
petrolului din anii '80 prin "Programul de Cooperare Internationala n Energie" care s-a
transformat apoi n Programul SYNERGY. Actiunile finantate se refera la:
-

informari si cursuri pe politica energetica;

analize si prognoze n domeniul energetic;

dialoguri si schimburi de informatii pe politica energetica, n special prin

organizarea de conferinte si seminarii;

-

suport pentru cooperarea regionala transfrontaliera;

mbunatatirea cadrului pentru cooperarea din industria energetica;.

f)

GREENLIGHT este un program voluntar unde organizatii publice sau private,

mpreuna cu Comisia Europeana, ncearca sa mbunatateasca instalatiile de iluminat

existente si sa proiecteze altele noi, utiliznd sisteme energetice de iluminat eficiente.
GreenLight a fost lansat oficial la 7 februarie 2000 si se va desfasura timp de cinci ani
(2000-2004). Obiectivele programului GreenLight sunt:
-

reducerea consumului energetic pentru iluminat n Europa;

reducerea emisiilor poluante si limitarea efectelor globale;

mbunatatirea calitatii conditiilor de munca.

14

9. Securitatea aprovizionarii cu energie n contextul extinderii Uniunii Europene

Privit din punctul de vedere al consumatorilor, securitatea energetic nseamn
diversificarea geografic a ofertei, utilizarea unei mai mari varieti de resurse energetice i
preuri ale energiei previzibile, stabile i ct mai reduse. Obiectivele de natur economic ale
importatorilor de energie sunt: minimizarea costului energiei, majorarea profiturilor i evitarea
unor disfuncionaliti n aprovizionarea cu energie.
Pe de alt parte, furnizorii urmresc stabilitatea cererii de energie i ntrirea poziiei
dominante pe pia, chiar obinerea monopolului asupra pieei. Astfel, n timp ce cumprtorul
este interesat de concuren la nivelul ofertei pentru a menine preurile la niveluri sczute,
furnizorul este interesat de concuren n segmentul cererii, pentru a ridica preurile.
Din aceast perspectiv, fluctuaiile rapide ale preurilor energiei constituie o mare
problem, din cauza efectului ridicat de redistribuire, de propagare, avnd n vedere faptul c
preul energiei este inclus n preul majoritii produselor i serviciilor. Dei partea de contribuie
a sectorului energetic la formarea bugetului este ridicat, multe state sunt reinute n a-i
deschide piaa investiiilor strine, deoarece investitorii solicit existena unor standarde n
materie de piee, reforme economice i stabilitate politic n zonele n care investesc.
Uniunea European este adepta modelului de guvernan multilateral, acionnd n
direcia realizrii unei interdependene ntre statele lumii prin ntrirea cooperrii economice,
politice, culturale, prin stabilirea unui dialog i a unor responsabiliti comune legate de protecia
mediului i de stoparea procesului de nclzire global. UE consider c securitatea energetic nu
poate fi realizat n mod divizat, ci prin efortul colectiv al tuturor participanilor la piaa
energetic: productori, furnizori, consumatori.
n acelai timp ns, UE este motivat i de cauze obiective, fiind defavorizat de datele
naturale (rezerve proprii foarte reduse de surse primare de energie), consum mare de energie,
dependen accentuat de importul de hidrocarburi, ceea ce determin un grad mare de
vulnerabilitate/dependena de importurile de energie, aspect pe care la ora actual ncearc s-l
corecteze printr-un nou tip de abordare i mult mai pragmatic i mai ferm a relaiilor cu
furnizorii de energie.

15

Consiliul a subliniat necesitatea adoptrii de noi msuri n perspectiva urmtoarei revizuiri

strategice a politicii energetice care urmeaz a fi prezentat n luna noiembrie 2008 i adoptat
de Consiliul European n primvara anului 2009.
Acestea vor servi drept baz pentru un nou plan de aciune n domeniul energiei, care ar
urma s fie adoptat de Consiliul European n primvara anului 2010. Aceast revizuire strategic a
politicii energetice se va axa, n special, pe securitatea aprovizionrii, inclusiv interconexiunile i
pe politica energetic extern.
Ca membr a UE, Romnia trebuie s devin un furnizor de securitate energetic pentru
Uniune, scop n care va trebui s contribuie la susinerea obiectivelor acesteia i prin aciuni
adecvate pe plan naional.Sectorul energetic din Romnia va trebui s fac fa principalelor
provocri care se manifest pe plan naional, la scara UE i, respectiv, la nivel global: asigurarea
securitii ofertei de energie, creterea competitivitii economice i reducerea impactului asupra
mediului nconjurtor. Aceste provocri sunt cu att mai importante cu ct Romnia are de
recuperat decalaje severe n ceea ce privete gradul de performan economic fa de rile
dezvoltate. Att competitivitatea economic, ct i dezvoltarea durabil se bazeaz n mare
msur pe consumul eficient de resurse energetice i de energie.
Romnia nregistreaz o intensitate energetic primar i final extrem de ridicat
comparativ cu media UE (aproximativ de 4 ori mai mare). Mai mult, analiza comparativ a
indicatorilor de competitivitate arat c intensitatea energetic reprezint factorul de
competitivitate cu cel mai mare decalaj fa de rile UE, ceea ce poate constitui un handicap
important pentru competitivitatea economiei naionale, mai ales n perspectiva creterii
progresive a preurilor la energie i a alinierii acestora la nivelurile europene.
Unul dintre cele mai importante obiective pe care trebuie s le ndeplineasc strategia
energetic, din perspectiva conceptului de securitate energetic, l reprezint reducerea
dependenei Romniei fa de importurile de resurse energetice iar, n cazul gazului natural,
reducerea dependenei de un furnizor unic i diversificarea surselor de aprovizionare cu luarea
n considerare a criteriilor de accesibilitate, care trebuie s aib n vedere amplasarea geografic
a furnizorilor, i de disponibilitate, care se refer la garantarea pe termen lung a continuitii i
ritmicitii livrrilor.

16

Bibliografie: Partea I

Petre Prisecaru-Politici commune ale uniunii europene-edit economica, Bucuresti 2004

http://circa.europa.eu

http://www.ier.ro/documente/formare/Politica_energie.pdf

Papatulic, Mariana, Dezvoltarea economic a Romniei. Competitivitatea i integrarea

n UE, Editura Academiei, Bucureti, 2004.

Negu, Silviu, Introducere n geopolitic, Editura Meteor Press, Bucureti, 2006.

http://www.minind.ro

http://www.europarl.europa.eu

17

Partea a II-a
I Energia sursa de dezvoltare economica n Romnia
1. Influenta facturii energetice nationale asupra efortului valutar
Romania se confrunta cu doua probleme majore: pe de o parte diminuarea severa a
rezervelor de energie, ceea ce presupune o pondere tot mai mare a importului de energie in
balanta energetica nationala; pe de alta parte, intensitatea energetica ridicata, ceea ce determina
consum mai mare de energie cu efecte economice limitate.
Ca urmare, o cota importanta din resursele valutare este destinata importului unei cantitati
de energie inutila. Aceasta cota a avut o dinamica limitata din cauza efectului contrar creat de
recesiunea economica si de scaderea productiei, fapt care a dus la limitarea cresterii consumului
de energie.
Orice tendinta de relansare economica, fara o modificare esentiala a intensitatii energetice,
va determina o crestere accentuata a dependentei de import cu urmari economice severe si chiar
cu importante riscuri politice si strategice din cauza dependentei de un singur furnizor extern
pentru

gazele

naturale

si

din

cauza

evolutiilor

rapide

de

pe

piata

petrolului.

De asemenea caracterul durabil al relansarii dezvoltarii economice este conditionat de

reducerea intensitatii energetice, fapt demonstrat de recesiunea ce a urmat primei etape de
relansare, tocmai datorita mentinerii unor consumuri energetice ridicate, care au determinat
aparitia fenomenelor specifice crizei energetic.
Pentru evitarea acestui fenomen tarile dezvoltate au aplicat decuplarea cresterii PIB de
cresterea consumului de energie .

2. Influenta pretului energiei asupra inflatiei

Datorita inflatiei se reajusteaza preturile la combustibili si energie, ceea ce duce la un nou
puseu inflationist si la o noua reajustare a preturilor. Corectia preturilor la energie sau la gaze,
lanseaza un val de scumpiri. Ruperea acestui cerc vicios presupune ca simultan cu ajustarea
pretului energiei sa se reduca consumul specific de energie, astfel incat efectul reajustarii sa nu
se transmita asupra pretului produsului final. Economia de energie va avea un efect
compensatoriu in raport cu marirea pretului.
18

3. Influenta economiei de energie asupra competitivitatii la export a produselor

industriale
Ponderea mare a costurilor energetice in pretul de cost al produselor industraiale a fost
partial compensat de costul redus al fortei de munca. Competitivitatea redusa a unor produse
romanesti a fost compensata, pe piata interna, de mentinerea unor bariere vamale importante, sau
de facilitatile de export, pe piata externa.
Programul de aderare la Uniunea Europeana presupune desfiintarea unor taxe vamale, fapt
realizat in mare masura, context in care se estimeaza ca industriile producatoare de bunuri de
consum vor inregistra scaderile cele mai semnificative. (20-50%). In aceasta situatie, reducerea
costurilor de productie simultan cu reajustarea periodica a pretului energiei este deosebit de
dificila fara economii de energie severe.

4.Impactul asupra arieratelor financiare din sectorul energetic

Incapacitatea de plata a unui numar important de consumatori industriali sau casnici a
devenit un fenomen cronic, accentuat si de refuzul de plata a unora dintre cei viabili, care invoca
precedentul creat prin nepenalizarea celor din prima categorie. Fenomenul este datorat, pe de-o
parte, pierderilor de energie si consumurilor interne mari ale producatorilor de energie care se
reflecta in costul ridicat al energiei livrate, iar pe de alta parte, consumurilor specifice nepermis
de mari la nivelul consumatorilor industriali sau casnici.
Consumatorii industriali sunt afectati in special de functionarea la capacitate partiala a
instalatiilor,de lipsa gestiunii energetice interne si, intr-o oarecare masura, de nivelul tehnologic
depasit al echipamentelor.
Consumatorii casnici sunt afectati de nivelul redus al izolatiei termice a locuintelor, de lipsa
contorizarii individuale pentru apa, gaze si energie termica

(functionarea in sistem pausal nu

creaza motivatia pentru reducerea consumului),de echipamentele electrocasnice cu consumuri

ridicate (becuri cu ncandescenta, frigidere, masini de spalat etc.), lipsa serviciului energetic
oferit de furnizori simultan cu o anumita cantitate de energie.
Reducerea arieratelor presupune economii de energie

si reducerea pierderilor atat la

producator cat si la consumator. Teoria practicata de unele organisme internationale de a

recomanda preluarea integrala a costurilor in preturile energiei, fara precizarea ca anumite
19

costuri nejustificate trebuiesc excluse, a contribuit la escaladarea periculoasa a acestui fenomen.

Pe de alta parte, acordarea de credite guvernamentale sau garantii de credite consumatorilor fara
conditionarea acestora de reducerea pierderilor de energie, a facut ca blocajul financiar sa
reapara dupa o anumita perioada de timp, chiar la scara mai mare.

5. Impactul asupra populatiei

Kilowatul si gigacaloria au devenit produse de lux...drama consumatorului casnic de
energie este drama economiei romanesti scria un important cotidian inca de acum cativa
ani.Totodata,conform evaluarilor facute de RADET, 52% din cererile de debransari au avut la
baza motive sociale .
Suportabilitatea populatiei fata de valoarea facturii de energie este un element esential care
poate asigura succesul programului de reforma in sectorul energetic.
Concluziile Conferintei Mondiale a Energiei confirma acest lucru prin stabilirea a trei mari
obiective pentru politica energetica mondiala: accesibilitate, disponibilitate si acceptabilitate.
Proiectele demonstrative realizate in Romania au aratat ca se poate asigura un nivel
acceptabil de confort termic cu 20-25% mai putina energie termica si iluminat corespunzator cu
o putere instalata de 4-5 ori mai mica.
Ca urmare, solutia de acordare de subventii pentru plata unui consum ineficient de energie
(subventionarea facturii), trebuie reorientata spre subventionarea unor echipamente cu consum
redus de energie. Subventia facturii trebuie facuta anual si la cote tot mai ridicate pe masura
cresterii pretului, in timp ce subventia pentru investitii destinate reducerii pierderilor se acorda o
singura data, cu efecte durabile in timp, ajuta la crearea de noi locuri de munca si ajuta la
formarea unei piete de echipamente eficiente energetic.

6. Impactul asupra procesului integrarii europene

Romania a semnat si ratificat prin legea 14/1997 "Protocolul de Eficienta Energetica si
Aspecte Asociate de Mediu" ca anexa la Tratatul Cartei Energiei. In prezent, Secretariatul Cartei
monitorizeaza aplicarea prevederilor Protocolului. Elementele principale de monitorizare sunt:

existenta unei strategii de conservare a energiei

existenta cadrului legislativ si institutional adecvat

existenta mecanismelor financiare si fiscale pentru stimularea eficientei energetice

20

capacitatea de cooperare internationala.

Romania este semnatara a "Protocolului de la Kyoto", prin care se angajeaza sa reduca cu

8% emisiile de dioxid de carbon, lucru usor de realizat in conditii de recesiune economica, dar
dificil in contexul relansarii economice, daca aceasta nu este insotita si de reducerea intensitatii
energetice.
Conditia esentiala a integrarii europene este aplicarea aquis-ului comunitar. Acesta include
atat directivele privind etichetarea energetica a aparatelor electrocasnice, cat si directiva SAVE,
destinata unor programe minimale de economie de energie: auditare energetica a consumatorilor
industriali, certificarea energetica a cladirilor, facturarea individuala a caldurii si apei calde
menajere, izolarea termica a cladirilor noi, inspectarea regulata a cazanelor si finantarea cu a
treia parte a investitiilor in sectorul public.
Documentul de pozitie pentru Capitolul XIV Energie include angajamente asumate
pentru reducerea intensitatii energetice, inclusiv finantarea unor programe de conservare a
energiei de interes national.

II Situatia actuala privind economia de energie n Romnia

1. Intensitatea energetica
Intensitatea energetic n Romnia, respectiv consumul de energie pentru a produce o unitate
PIB, este de aproape trei ori mai mare dect media UE, conform unei estimri din anul 2007. n
anul 2010, se estima c pentru producerea a 1.000 euro Produs Intern Brut se consum de patru
ori mai multe resurse energetice dect media n UE.
Aproximativ 80% din grupurile termoenergetice din Romnia sunt instalate n perioada 1970
- 1980, depindu-i practic durata de via normat. n ultimii 10 ani au fost modernizate i
retehnologizate unele centrale termoelectrice cu o capacitate de aproximativ 10% din puterea
instalat. De asemenea, aproximativ 37% din grupurile hidroenergetice i-au depit practic
durata de via normat.
Potenialul naional de economisire de energie este apreciat la 27 - 35% din resursele
energetice primare (10 milioane tep/an), adic un echivalent a 3 miliarde Euro.Pentru reabilitarea
ntregului sistem energetic sunt necesare, pn n 2020, fonduri totale de 31 miliarde de euro.

21

2. Finantarea programelor de economie de energie

In scopul valorificarii potentialului identificat, un rol esential revine programelor de
investitii realizate prin utilizarea surselor interne (guvernamentale si private) si surselor externe
cat si a unor mecanisme de finantare specifice domeniului de conservare a energiei .
Experienta tarilor europene dezvoltate arata ca numai prin efectul pietei de energie si prin
mecanismul preturilor aceste investitii nu ating nivelul strict necesar, fiind nevoie de un
complex de incitatii fiscale si financiare care sa compenseze esecul de piata.
De asemenea existenta unor surse de finantare nu rezolva integral problema mentionata
anterior, fiind necesara aplicarea unor mecanisme specifice care sa permita abordarea unui
numar mare de proiecte de marime mica si medie, putin atractive pentru bancile comerciale.
Totodata a fost luata in considerare necesitatea integrarii in programele de investitii
desfasurate de banci comerciale (linii specializate de credit), companii de distributie care ofera
servicii consumatorilor (DSM), sau firme private care aplica finantarea cu a treia parte (ESCO), a
asistentei tehnice si finantarii nerambursabile oferite de programele internationale de dezvoltare.

III. Transpunerea acquis-ului comunitar

Principalele aspecte ale Strategiilor de preaderare la Uniunea Europeana ale tarilor
candidate, referitoare la sectorul energetic, includ:

Crearea conditiilor pentru o economie de piata

Imbunatatirea eficientei energetice si a utilizarii surselor regenerabile

Realizarea alimentarii cu energie in conditii de siguranta

Reducerea impactului sectorului energetic asupra mediului

Liberalizarea pietei de energie

Documentul de pozitie al Romaniei privind Capitolul 14-Energia a fpst elaborat

considerandu-se data de 1 ianuarie 2007 drept ipoteza de lucru pentru incheierea pregatirilor de
aderare la Uniunre Europeana. Strategia energetica urmareste 3 directii principale de actiune:

Deblocarea financiara a sectorului energetic

Demararea privatizarii in subsectorul de distributie si apoi in cel de producere a energeiei

electrice

Asigurarea functionarii si dezvoltarii durabile pe termen mediu a sectorului energetic,

prin stimularea investitiilor noi
22

IV. Strategia energetic a Romniei pentru perioada 2007-2020

Obiectivul general al dezvoltrii sectorului energetic l constituie acoperirea integrala a
consumului intern de energie electrica si termica in conditii de cretere a securitii energetice a
rii, de dezvoltare durabila si cu asigurarea unui nivel corespunzator de competitivitate.

Obiective strategice
Securitate energetica
Cresterea securitatii energetice prin asigurarea necesarului de resurse energetice si limitarea
dependentei de resursele energetice de import;
Diversificarea surselor de resurse energetice din import si a rutelor de transport a acestora;
Cresterea nivelului de adecvanta a reelelor nationale de transport a energiei electrice i
gazelor naturale;
Protectia infrastructurii critice;
Durabilitate
mbuntirea eficienei energetice;
promovarea producerii energiei pe baz de resurse regenerabile;
susinerea activitilor de cercetare-dezvoltare i diseminare a rezultatelor cercetrilor
aplicabile;
reducerea impactului negativ al sectorului energetic asupra mediului nconjurtor.
Competitivitate
dezvoltarea pieelor concureniale de energie electric, gaze naturale i servicii energetice;
liberalizarea tranzitului de energie i asigurarea accesului permanent i nediscriminatoriu al
participanilor la pia la reelele de transport i interconexiunile internaionale,
continuarea procesului de restructurare i privatizrii n sectoarele energiei electrice, termice
i gazelor naturale;
continuarea procesului de restructurare pentru sectorul de lignit, n vederea creterii
profitabilitii i accesului pe piaa de capital;

23

Bibliografie: Partea a II - a

Strategia Energetica a Romaniei 2007 - 2020

Resursele i consumurile energetice n anul 2006

www.minind.ro

24

Partea a III-a-Concluzii
Analiza swot:
Puncte tari

Traditie indelungata in industria energetica, beneficiind de experienta atat in industria de

petrol si gaze, cat si in cea de producere a energiei electrice si termice;

Resurse energetice nationale precum carbuni dar si petrol si gaze natural;

Structura diversificata si echilirata a productiei de energie electrica;

Cadrul institutional si legislative adaptat la principiile pietei interne din Uniunea

Europeana;

Potential moderat de resurse regenerabile exploatabile, sustinut e o piata functional de

Certificate Verzi;

Liberalizarea totala a pietelor de ernergie electrica si gaze natural;

Puncte slabe

Lipsa echipamentelor pentru implementarea tehnologiilor performante in sectorul de

extractive al carbunelui;

O dependent crescanda la importul gazelor natural, existand pentru moment o singura

sursa;

Nivelul scazut al surselor de finantare comparative cu necesitatile de investitii in

infrastructura Sistemului National de Transport a gazelor naturale;

Lipsa unor masuri financiare de sustinere a proiectelor si programelor de crestere a

eficientei enegetice si de utilizare a resurselor regenerabile de energie;

Performantele sub potential ale unor companii miniere si energetic cu capital de stat

Capacitate redusa de cercetare-dezvoltare-diseminare in sectorul energetic si sectorul

minier;

Lipsa unor masuri de modernizare a sistemelor de alimentare cu energie terminca din

sisteme centralizate;

Politici necoerente de punere in valoare a noi perimeter pentru exploatarea carbunelui;

25

Oportunitti
Pozitia geografica favorabila pentru a participa activ la dezvoltarea proiectelor de magistrale
pan-europene de petrol si gaze naturale;
Existenta pietelor fizice de energie, precum si acces la piete regionale de energie electrica si
gaze natural;
Climat investitional atractiv atat pentru investitorii straini cat si cei autohtoni, inclusiv in
procesul de privatizare a diferitelor companii aflate in proprietatea statului;
Oportunitati crescute de investitii in domeniul eficientei energetic su al resurselor
regenerabile neutilizate;
Accesarea Fondurilor Structurale ale Uniunii Europene pentru proiecte in domeniul energiei;
Existenta unei largi experiente in domeniul mineritului si infrastructurii pentru exploatarea
resurselor energetic primare interne de carbuni si uranium;
Amenintri

Rezerve economic exploatabile de titei gaze naturale si uraniu, limitate, in conditiile in

care nu vor fi descoperite noi zacaminte importante;

Volatilitatea preturilor la hidrocarburi pe pietele international;

Posibilitatea aparitiei unor efecte negative asupra concurentei in sectorul energetic la nivel
European, datorita tendintelor de concentrare din industria energetic;

Un ritm ridicat de cresetere a cererii de energie in contextual relansarii economice;

Ponderea semnificativa a populatiei care prezinta un grad de vulnerabilitate ridicat, in

conditiile practicarii unor preturi la energie apropiate de nivelul mediu European;;

Lipsa unor instrumente fiscal eficiente pentru sustinerea programelor de investitii in

eficienta energetic precum si utilizarea resurselor regenerabile;

Costuri mari de exploatare a minereurilor de uranium;

Selectia, retinerea si motivarea in conditii de piata libera a capitalului uman necesar

implementarii strategiei si operarii in siguranta a sistemului energetic national;

Costuri suplimentare generate de aplicarea prevederilor unor directive;

26

Concluzii - Romania comparativ cu alte tari din UE

Desi preturile din Romania sunt uneori cu pana la 50% mai mici decat in UE, efortul
cumparatorilor este pentru unele produse cu 50% mai mare. Asta, chiar facand abstractie de
veniturile de cinci pana la zece ori mai mici.
Romanii consuma unele dintre cele mai ieftine alimente din UE, insa nu si daca luam in calcul
puterea de cumparare. Paritatea puterii de cumparare surprinde nu diferenta dintre venituri, care
in cazul Romaniei poate merge chiar la un raport de unu la zece fata de cele mai dezvoltate tari
din UE. Indicatorul arata doar diferenta de preturi dintre tari, adica efortul cumparatorilor la un
venit presupus egal.

Caldura, produsa mai scump decat in Finlanda

Norocul romanilor este ca administratia publica inca subventioneaza gigacaloria, altfel ar fi
nevoiti sa stea iarna in frig, in conditiile in care avem printre cele mai mari preturi de productie a
energiei termice din Europa. Potrivit unui studiu A.T. Kearney, pretul de productie al Gcal, fara
TVA, a fost de 60 de euro, adica cat a fost si in Germania, peste cel din Finlanda (59 de euro) sau
Danemarca (52 de euro). Norocul romanilor a fost o subventie medie de 34 de euro acordata pe
Gcal, care a dus pretul mediu, in final, la 37 de euro.

Gazul metan, cel mai ieftin din UE

Romanii se pot bucura de cel mai ieftin gaz metan din Uniunea Europeana, ei platind, in a
doua jumatate a anului trecut, doar 7,45 de euro pe un gigajoule, adica aproximativ 0,26 euro pe
metru cub de gaz (1 gigajoule - echivalentul a aproximativ 26,4 metri cub de gaz, in functie de
puterea calorica a sursei). Pretul acestuia este inclusiv mai mic fata de cel platit de vecinii bulgari
care, in aceeasi perioada, au platit cu 9,67 euro pe gigajoule. Suntem insa avantajati de rezervele
de gaz ale Romaniei, care nu se stie inca cat vor mai dura. La inceputul anului, doua treimi din
consumul de gaze era asigurat de Romgaz si Petrom, restul fiind importat din Rusia. In plus
beneficiaza deocamdata de ragazul dat de UE in directia liberalizarii pietei gazului. Tarile cu cel
mai scump gaz sunt Suedia, cu 26,86 euro pe gigajoule si Danemarca, cu 26,77 euro pe
gigajoule. Daca este luata in calcul puterea de cumparare a consumatorilor tarii respective, cel
mai ieftin gaz metan se gaseste in Luxembourg, Belgia, Marea Britanie si Croatia.
27

Kilowatt-ul, mai ieftin doar in Bulgaria si in tarile baltice

Ignorand puterea de cumparare a romanilor se poate spune ca nici kilowatt-ul nu este
scump, consumand al patrulea kilowatt ieftin din Europa. Astfel, potrivit Eurostat, in a doua
jumatate a anului trecut pretul mediu al sutei de kilowati a fost, la noi, de 9,79 euro, fiind mai mc
doar in Bulgaria (8,18 euro), Estonia (9,2 euro) si Lituania (9,26 euro). Preturile sunt cele pentru
consumatorii casnici, cu un consum cuprins intre 2.500 si 5.000 kilowati. Cea mai scumpa
energie electrica a fost cumparata de danezi si germani cu 25,53 euro pentru suta de kilowati si,
respectiv 22,94 euro. Media europeana este de 16,45 euro pe suta de kilowatti. Raportat la
puterea de cumparare, lucrurile se schimba. Cea mai ieftina energie se cumpara in Finlanda,
Franta si Grecia, iar Romania urca in primele locuri ale clasamentului preturilor condus de
Ungaria. Pretul kilowatt-ului romanesc ponderat cu puterea de cumparare devine egal cu cel al
kilowatt-ului danez, tara unde insa peste jumatate din pret il reprezinta taxele statului.

Motorina, mai ieftina in Luxembourg

Daca benzina este mai ieftina decat la noi doar in Bulgaria unde pretul mediu a fost in
august 2010 1,025 euro pe litrul cu cifra octanica 95 fata de 1,057 euro la noi, exista cinci tari
europene unde motorina este mai ieftina. Potrivit datelor Eurostat pentru august, preturile
minime au fost intalnite in Bulgaria cu 0,979 euro pe litru, Luxemburg (0,988 euro), Lituania
(1,023 euro), Cipru (1,059) si Malta (1,06 euro) toate inferioare celui din Romania unde un litru
a costat 1,064 euro. Motorina cea mai scumpa s-a gasit in Marea Britanie si Suedia (1,44 euro si,
respectiv, 1,259 euro) iar benzina a costat cel mai mult in Grecia (1,501 euro pe litru) si Olanda
(1,482 euro).

28

29