I.

Notiunea grevei

Cuvintul greva vine de la denumirea unei piete din Paris-Place de Greve-unde in

secolul al XIX-lea in acest loc functiona un fel de bursa a fortei de munca, unde se
intilneau cei aflati in cautarea unui loc de munca.
Unii cercetatori fac referile la protestele muncitorilor din Egipt,Babilon si Roma
facindu-se pentru prima data greve si anume la sfirsitul Republicii si pe parcursul
Principatului.
Greva un fenomen complex,fiind un instrument essential de lupta al
salariatilor,antreneaza in acelasi timp perturbarea functionarii unor unitati sau
servicii si produce prejudicii atit patronului cit si salariatilor.

Actualul CM al RM prevede :greva-reprezinta refuzul benevol al salariatilor de a-si

indeplini,total sau partial,obligatiile de munca,in scopul solutionarii conflictului
colectiv de munca declansat in conformitate cu legislatia in vigoare conform
art.362 (alin.1)

II.Greva in Antichitate

In Dreptul roman se regasesc prevederi ce au fost elaborate in scopul interzicerii sau

limitarii actiunilor revendicative de tip grevist. Au existat din partea jurisconsultilor
si preocupari de teoretizare a acestui fenomen.
Astfel, juristi romani au fost preocupati, in special, de dou tipuri de
greva, ambele considerate extrem de grave prin consecintele pe care le presupuneau:
-grevele in serviciile publice si grevele ce vizau activitatile considerate
esentiale la vremea respectiva (greve ale brutarilor, ale carutasilor transportatori de
cereale, lucratorilor din monetarii
-grevele ce puteau afecta cetatea in ansamblul ei (de exemplu, grevele
muncitorilor de la pompele funebre).
Greva in Evul mediu
In Evul mediu, miscarile revendicative de tip grevist au fost organizate,
mod general, de catre breslai, iar represiunea acestora a fost una fara menajamente:
intemnitari insotite de pedepse corporale, sau, in cel mai bun caz, amenzi
substantiale.
Pentru a ilustra duritatea represiunii unor astfel de actiuni, mentionm, cu
titlu de exemplu, ca, in Franta, in urma unei greve izbucnite in 1233, au fost
intemnitati 1500 de participanti.
Cauzele principale ale miscarilor revendicative in aceasta epoca au fost de
natura materiala, insa nu au lipsit nici cele de ordin moral. Din prima categorie
mentionam:
scurtarea zilei de munca de la 16 ore la 14 ore;
diminuarea numarului de ucenici;
plata sa fie echivalenta cu munca depusa.
Din cea de-a doua categorie, cea mai des solicitat revendicare consta in
pretentia muncitorilor de a fi tratati ca fiinte umane.

III.Greva in epoca moderna

Revolutia industriala, al carei moment de debut se plaseaza in cea de-a

doua jumatate a secolului al XVIII-lea, conduce la inlocuirea manufacturilor cu
marile stabilimente industriale. Procesul de industrializare este insotit de cresterea
numarului de lucratori.
In Franta, in epoca Revolutiei, grevele au fost reduse ca numar. Abolirea
corporatiilor si proclamarea principiului libertatii muncii nu au fost insa suficiente
pentru a conduce automat la imbunatatirea conditiilor de viata si de munca ale
lucratorilor.
Egalitarismul juridic, instaurat teoretic de Revolutie, nu se reflecta in
relatiile sociale, care prezinta o utilizare pe scara tot mai larga a fortei de munca
subordonate faptic vointei patronale.
Contractele in temeiul carora munca era prestata, de natura civila,
imbracau in majoritatea cazurilor forma unor contracte de adeziune, ale caror efecte,
pe parcursul executarii, erau guvernate de principiul fortei obligatorii si al
irevocabilitatii .
Clauzele pe care le cuprindeau il puneau practic pe muncitor la discretia
patronului sau, conducind astfel la decaderea fizica si morala.
Grevele s-au amplificat dupa 1815, o data cu Restauratia (1815-1830), si
pe parcursul noii Monarhii (1830-1848). Eficienta lor a fost subminata de slaba lor
ORGANIZARE, fapt care a permis autoritatilor ss le reprime cu usurinta.
Solidaritatea muncitoreasca, derivind din constientizarea existentei unor
interese comune, s-a manifestat pentru prima data in Frana cu ocazia grevei
pocitorilor din Lyon, din 1831.
Aceast miscare grevista, de autoritate nationala,este considerata a fi mai
mult o greva a demnitatii, decit una prin care s-au urmarit scopuri materiale. Greva a
izbucnit in urma denuntarii unui acord colectiv semnat de patroni si muncitori.
Dupa un debut victorios, marcat de ocuparea orasului, grevistii au fost
infrinti cu ajutorul armatei.Principalele rezultate pozitive ale acestui episod istoric
au fost ideea spectarii acordurilor colective i atentionarea opiniei publice in legatura
cu situatia economica si juridica a muncitorilor. Din acest moment, miscarile
idicative de tip grevist n-au mai putut fi oprite, in ciuda elaborarii unor acte prin care
se interzicea asocierea muncitorilor in scopuri revendicative, in aceasta epoca apar si
noi tipuri de greva: greva de solidaritate si greva test impotriva unor texte
legislative.

In Anglia, numarul muncitorilor industriali a crescut exponential incepind

cu cea de-a doua jumatate a secolului al XVIII- lea. Munca grea a tuturor
categoriilor de lucratori, in special a femeilor si a copiilor, precum si posibilitatea
pierderii locurilor de munca in urma procesului de mecanizare in industrie, au
condus la intensificarea, la inceputul secolului al XlX-lea a miscarilor de tip grevist.
Cu timpul, muncitorii englezi si-au perfectionat mijloacele de protest,
acestea evoluind de la simple greve spontane la miscari greviste bine organizate si
de lung durata. Totodata, in Anglia apar primele greve cu caracter politic ale erei
moderne.
In Statele Unite, amploarea grevei a salariatiilor si a manifestatiilor
acestora desfasurate la Chicago, intre 1 mai (ce a marcat debutul manifestatiilor) a
dobindit o semnificatie aparte, fiind sarbatorita (n prezent, pe plan mondial) ca Ziua
Muncii (a solidarittii internationale a oamenilor muncii).

IV.Epoca contemporana a grevelor

La inceputul secolului XX, s-a manifestat din plin sindicalismul,
revolutionar sau nerevolutionar, caruia ii revine meritul de a fi ordonat miscarile
revendicative ale muncitorilor. Acestea isi pierd cu timpul caracterul spontan si
brutal, tinzind spre rezolvarea conflictelor de munca pe cale pasnica, prin negocieri
si concilieri. Un moment de o importanta majora pentru miscarea grevista il
reprezinta greva salariatilor francezi din 1968.Amploarea miscarii protestatare a fost
fara precedent, la greva participind activ peste 10 milioane de persoane.
Principalele cistiguri ale salariatilor au fost urmatoarele:
consacrarea negocierilor ntre patronat i sindicate;
realizarea unor acorduri nationale interprofesionale privind securitatea
muncii, formarea si perfectionarea profesionala;
realizarea de numeroase proiecte de protocol vizind dreptul sindical.
In tarile din nordul Europei, in Germania si Elvetia, legiuitorul a impus
anumite restrictii privind declansarea grevelor.
In tarile Uniunii Europene conflictele de munca, indiferent de intensitatea
lor, au loc, frecvent, in forme pasnice si au ca scop obtinerea unor rezultate optime
pentru ambii parteneri sociali. De aceea - si concordant acestei realitati - se
apreciaza ca, datorita traditiilor istorice si culturale ale statelor din Uniunea
Europeana, exista posibilitatea edificarii unui model social european,in care
partenerii sociali sa joace un rol crucial in planul dialogului social tripartit guvernpatronate-sindicate.

V.Greva in Republica Moldova

Prima greva a fost greva studentilor din Moldova a avut loc in
1992, tinerii cerind atunci condtii adecvate in camine, burse majorate,
autonomie universitara si altele.
Insa, cea mai mare greva a studentilor s-a desfasurat in 1995 si a
durat aproape doua luni de zile (18 martie 6 mai).
Greva recenta poate servi drept exemplu greva soferilor de
maxi-taxi care nu sunt de accord cu schimbarile produse de Primarul
Chisinaului. (15 octombrie 2014)
In Republica Moldova greva a fost recunoscuta ca un mijloc legal ,de
presiune la care salariatii au dreptul sa recurga ori de cite ori considera ca interesele
lor profesionale,economice si sociale le sint inculcate.In art.45 din Constitutia RM
se prevede in mod expres dreptul la greva pentru apararea acestor interese.Se
specifica insa ca legea stabileste conditiile de exercitare a dreptului la greva precum
si raspunderea pentru declansarea nelegitima a grevelor.
Dreptul la greva nua are un character absolut in RM,din aceste
considerenta nu poate fi exercitata in mod abuziv,prin incalcarea unor interese
generale. Mentionam art.369 alin.1 greva este interzisa in perioada calamitatilor
natural ,a izbucnirii epidemiilor,pandemiilor,pe durata instituirii starii exceptionale
sau a starii de razboi.
Legislatia munci mai prevede anumite categorii de salariati a caror
participare la greva este interzisa.
Astfel potrivit art.369 alin.2 din CM RM nu pot participa la greva :
- personalul medico-sanitar din spitale
-salariatii din sistemele de alimentare cu energie si apa
-salariatii din sistemul de telecomunicatii
-salariatii serviciilor de dirijare a traficului aerian
-persoanele cu functie de raspundere din aut.pub.centrale
-colaboratorii organelor ce asigura ordinea publica
-salariatii din unitatile cu flux continuu
-salariatii din unitatile care fabrica productie pentru necesitatile de aparare
a tarii
Se cere de mentionat ca greva politica in RM este interzisa!

Bibliografie:
*Codul Muncii RM din29.07.2003
*Monitorul Oficial al RM nr.61 ,1995
*http://ro.wikipedia.org/wiki/Ziua_Muncii
*Dreptul muncii Nicolai Romandas & Eduard Boisteanu
*Tratat de dreptul muncii Alexandru Ticlea Buc.2007

Universitatea de Stat din Moldova

Facultatea Drept
Catedra Dreptul Muncii

REFERAT
Evolutia istorica a
grevei
Coordonator: Pleca Victoria
magistru n drept, lector universitar

Elaborat de :Margarint Igor

Facultatea de drept,anul II

Chisinau,2014

Cuprins:
I.Notiunea grevei
II.Greva in Antichitat
III.Greva in epoca moderna
IV.Epoca contemporana a grevelor
V.Greva in Republica Moldova