SFANTUL IOAN DE KRONSTADT:

Cuvant despre cantarea: Iata, Mirele vine in miezul noptii

Ati ascultat acum, iubitilor, miscatoarea cantare: Iata, Mirele vine in miezul noptii, care se canta la Denie in
primele trei zile ale Saptamanii Patimilor. Pentru ca ea sa le fie limpede tuturor si sa le aduca roada dorita, datimi voie sa propun dragostei voastre o talcuire a ei. Cantarea:Iata, Mirele vine in miezul noptii ne aminteste
acea parabola a Mantuitorului in care El aseamana Imparatia cerurilor cu cele zece fecioare care, luandusi dupa obiceiul vechi candelele, au iesit in intampinarea mirelui lor. Alcatuitorul cantarii a avut in vedere
tocmai aceasta parabola. O vom reamintim aici si o vom explica pe scurt.
Imparatia cerurilor se va asemana cu zece fecioare, care luand candelele lor, au iesit in intampinarea
mirelui. Cinci insa dintre ele erau fara minte, iar cinci intelepte, caci cele fara minte, luand candelele,
n-au luat cu sine untdelemn, iar cele intelepte au luat untdelemn in vase, odata cu candelele lor dar
mirele intarziind, au atipit toate si au adormit, iar la miezul noptii s-a facut strigare: Iata, mirele vine!
Iesiti intru intampinarea lui! Atunci s-au desteptat toate acele fecioare si au impodobit candelele lor, si
cele fara minte au zis catre cele intelepte: Dati-ne din untdelemnul vostru, ca se sting candelele
noastre. Dar cele intelepte le-au raspuns, zicand: Nu, ca nu cumva sa nu ne ajunga nici noua si nici
voua. Mai bine mergeti la cei ce vand si cumparati pentru voi. Deci, plecand ele ca sa cumpere, a venit
mirele, si cele ce erau gata au intrat cu el la nunta, si usa s-a inchis iar mai pe urma au sosit si
celelalte fecioare, zicand: Doamne, Doamne, deschide-ne noua! Iar el, raspunzand, a zis: Adevarat
zic voua: nu va cunosc pe voi. Drept aceea, privegheati, ca nu stiti ziua, nici ceasul cand Fiul Omului
va veni (Mt. 25,1-13).
Talcuirea pildei: cele zece fecioare cinci intelepte si cinci nebune suntem noi, crestinii; dintre noi, unii
sunt intelepti, in virtutea credintei lor, a vietii lor imbunatatite si a pregatirii lor pentru moarte, pe cand
ceilalti sunt nebuni, in virtutea putinei lor credinte sau a nepasarii lor reci fata de credinta, a vietii lor
trupesti, patimase, a nepregatirii lor pentru moarte si pentru judecata care urmeaza indata dupa aceasta,
intrucat este randuit oamenilor o data sa moara, iar dupa aceea sa fie judecata (Evr. 9, 27).
Ni se spune ca fecioarele nebune, luandu-si candelele, nu au luat cu ele si untdelemn. Ce sunt candelele acestea
si

ce

inseamna

untdelemnul

pentru

candele?Candelele

sunt

sufletele

noastre,

dupa

cuvantul

Mantuitorului: luminatorul trupului este ochiul (Mt. 6, 22). Prin ochi El intelege inima omeneasca sau
sufletul; untdelemnul este, potrivit Sfantului Ioan Gura de Aur, milostenia sau, indeobste, faptele cele
bune. Asadar, crestinii nechibzuiti, iesind in intampinarea Mirelui, nu au pregatit pentru sufletele lor fapte bune,
care sa le poata sprijini viata duhovniceasca, pe cand cei intelepti au luat untdelemn in vasele lor, adica si-au agonisit fapte bune, ca sa-L intampine pe Mire cum se cuvine.
Cine este Mirele? Iisus Hristos. Cand si cum iesim in intampinarea Lui? Toata viata noastra ar trebui sa fie
o pregatire la inceput pentru intampinarea Lui aparte, caci fiecare suflet, dupa moartea sa, trebuie sa apara
in fata Lui, incepatorului vietii noastre, ca sa dea socoteala, si de aceea toata viata trebuie sa se ingrijim pentru a

dobandi si pastra in inima credinta vie si dragoste fierbinte de Domnul, ca dupa moarte sa ne infatisam nerusinati
si neosanditi inaintea infricosatorului Tron al Domnului slavei; iar la intalnirea cea de obste vom iesi dupa
invierea noastra din morti,
cand toti cei din morminte vor auzi glasul Lui, si vor iesi, cei ce au facut cele bune spre invierea vietii si
cei ce au facut cele rele spre invierea osandirii (In 5, 28-29).
Mirele intarzie, adica Iisus Hristos intarzie sa curme viata noastra cea muritoare,nevrand sa piara cineva,
ci toti sa vina la pocainta (II Ptr. 3, 9), si totodata intarzie cu cea de-a doua, slavita si infricosatoare venire a
Sa, ca sa se inmulteasca din ce in ce fiii Imparatiei cerurilor iar oamenii, amagiti de dulceata vremelnica
a pacatului si de faptul ca raman deocamdata nepedepsiti pentru el, si vazand ca lumea dainuie, socotind
ca ea va dainui astfel la nesfarsit si avand ei insisi parte de sanatate trainica si de alte bunuri materiale, se
cufunda in dormitare sufleteasca, nu se ingrijesc sa se indrepte, ci dorm somnul pacatului. Iata insa ca
atunci cand in somnul pacatului este chiar miez de noapte, cand nimeni dintre pacatosi nici nu se gandeste la
primejdia cumplita in care se afla, rasuna glasul tunator:
Iata, Mirele vine, iesiti in intampinarea Lui!
Atunci, toti se desteapta din somn si aprind candelele lor, adica isi incordeaza luarea-aminte a sufletului.
Bine va fi atunci de crestinii cei intelepti, caci sufletele lor vor arde cu focul preadulcei iubiri de Domnul,
dar va fi vai de cei nechibzuiti: sufletele acestora, ca niste candele lipsite de untdelemn, se vor stinge, adica
se vor intuneca si se vor raci de lipsa dragostei catre Dumnezeu, Izvorul iubirii, si vor incepe sa preguste
chinurile iadului. Vor cere untdelemn, adica fapte bune, de la crestinii cei intelepti, insa aceia nu le vor da, ca sa
nu ramana insisi in lipsa; vor merge sa cumpere de la cei ce vand, adica se vor apuca sa faca fapte bune si
vor merge sa caute prilej pentru asta, insa tocmai atunci va veni Mirele, adica tocmai atunci cand vor dori
sa faca fapte bune ii va ajunge moartea si ii va pune inaintea Judecatorului Ceresc fara nici un fel de
virtuti, cu mirosul urat al faradelegilor. Vor dori sa intre in camara Imparatiei cerurilor, careia toti i-am fost
meniti de la nastere, pentru care si traim Domnul nu-i va lasa, ci le va zice: nu va cunosc pe voi.
Asadar, privegheati, isi incheie Domnul parabola, ca nu stiti ziua, nici ceasul cand Fiul Omului va veni.
Acum e limpede pentru noi toti cantarea bisericeasca:
Iata, Mirele vine in miezul noptii, si fericita e sluga (adica fiecare crestin) pe care o va afla priveghind,
dar nevrednic este iarasi acela pe care il va afla lenevindu-se (dormind cu somnul pacatului). Vezi, dar,
suflete al meu, cu somnul (sufletesc al pacatului) sa nu te ingreuiezi, ca sa nu te dai mortii (vesnice) si
afara de Imparatie sa te incui, ci te desteapta strigand: Sfant, Sfant, Sfant esti, Dumnezeule, pentru
Nascatoarea de Dumnezeu miluieste-ne pe noi.