PASTORUL, INTRE ACADEMIE SI BISERICA Part 1

Pe blogul unui pastor aparu un titlu sugestiv, titlu care m-a determinat sa-mi fac
timp sa il lecturez: Despre teologhisire si tehnologhisire 1. Este vorba despre un subiect
destul de relevant pentru ceea ce as vrea sa prezint. Framantarile pastorului se invarteau
in jurul a doua probleme legate de teologii iesiti de pe bancile academiei care fie se
ocupa mai mult de teologie decat de oameni, fie ca rezultat al acestei prim probleme
scriu despre subiecte care nu-i preocupa pe oameni. Aceste probleme fundamentale a
academiei, ce naste in sanul ei teologi de mare calibru, are consecinte nefaste in
randul neoprotenstantilor si nu numai. Doua extreme se observa:
1.) Frustrarea, cauzata de studiile hiperspecializate, pe subiecte fara
relevanta sufleteasca si eclesiala, intr-un limbaj pe care chiar proprii studenti
se chinuie sa-l descifreze, conduce la pastori care renunta la studiul si implicit
la teologie pentru lucruri mai practice. Asa cum bine scria pastorul dr.
Ciprian Terinte, unii ajung sa creada ca nu te poti ocupa si de teologie si de
oameni. Pe fondul frustrarii, apar miscarile anti-intelectuale ce dau buzna in
bisericile mari si mici deopotriva. Tot pe acest fond, unii citeaza 1 Corinteni
8:1 Dar cunostinta ingamfa... justificand incultura si ignoranta, virtuti
fluturate ca un steag de mare biruinta duhovniceasca in unele comunitati. Se
spune ca Duhul ne calauzeste, nu cartea.
2.) Mandria, cauzata de cunostintele acumulate in laboratorul academiei, cu o
serioasa inclinatie spre tot ce este straniu, nefolositor comunitatii crestine, si
hiper-filosofic. Ea conduce spre o schisma ireconciliabila intre academie si
biserica, intre pastori si profesori. De asemenea se observa un SNOBISM
(SNOBPersoana care admira opiniile persoanelor din sferele inalte)
Problemele bisericesti si implicit duhovnicesti, afirma savantii teologi, se
rezolva de un pastor, iar cele stiintifice si implicit intelectuale se lamuresc
intre oamenii academici. Pe scurt, pastorul nu are ce cauta la masa celor ce
discut despre teologie ca si stiinta.
Ca paranteza, as dori sa precizez totusi ca responsabilitatile unui pastor sunt
multe si de aceea prezint doar latura de predicare a pastorului, o latura extrema de
importanta dar nu singura!Iata asadar zbaterile si dezbaterile unei generatii care doreste
echilibru. In ce masura putem vorbi despre un pastor intelectual sau despre
intelectualismul pastoral? Sau acesti doi termeni sunt oximoroni, incompatibili? Odata
cand am citat un pic mai mult din Gabriel Liceeanu, mi s-a spus "sa ma las de lucruri
slabe si firesti."
1

Ciprian Terinte, Despre teologhisire si tehnologhisire (1), www.synesis.wordpress.com, accesat pe [25 Iulie,
2009].

-1-

In prima parte, amintesc doar cele trei modele de pastori urmand ca in

urmatoarele postari sa ne ocupam de fiecare in parte. Pastorul ca si predicator este
privit ca un profesori academic, pastor populist, iar sinteza celor doua variante, teolog
eclesial.
Va urma...

-2-