MICROBIOLOGIE GENERALA

ISTORIA MICROBIOLOGIEI

Scopul i importana microbiologiei

Microbiologia este stiinta care se ocup cu studiul
microoganismelor (organisme de dimensiuni mici, vizibile doar
cu ajutorul microscopului).
Microb termen greit, nseamn via scurt
Importana microorganismelor:
Primele organisme care au aprut pe Pmnt
Pot s supravieuiasc n condiii foarte variatemore
numerous than any other kind of organisms
Toate ecosistemele depind de activitile lor
Influeneaz societatea uman n moduri foarte diferite
(agricultur, medicin, industrie etc)

Mrimea
microorganismelor

Ochiul liber

~10 nm pn la 100 m
pentru a putea fi observate sunt necesare diferite sisteme optice

Excepii legate de mrime

Perla sulfuroas
din Namibia este
de fapt o bacterie
chemolitotrofic
1000X mai mare
dect o bacterie
obinuit (0.5-1
mm)

Thiomargarita namibiensis
(Perla din Namibia)

Microorganisme

6 grupe majore de organisme sunt studiate de

microbiologi
Forme celulare:
Prokaryote

Archaea

Bacterii

Eukaryote

Protiste

Fungi

Alge

Acelulare:
Virusuri

Cu mii de ani nainte ca microorganismele s

fie observate i studiate, proprietile lor au
fost cunoscute i utilizate n mod empiric.
Astfel, n Egiptul antic erau realizate
numeroase tipuri de fermentaii, inclusiv
obinerea berii. De asemenea, exist
numeroase exemple de boli infecioase
care au produs moartea a mii de oameni:
cium, holer, tifos, sifilis, lepr, poliomielit
etc.

De exemplu, n secolul 13, temerile legate

de
mbolnvirea
de
lepr
(boal
infecioas
produs
de
bacteria
Mycobacterium leprae) au determinat
izolarea bolnavilor n leprozerii.
In 1348 o epidemie de cium (provocat de
bacteria Yersinia pestis) a dus la
decimarea a aproape o treime din
populaia de atunci a Europei.

Cucerirea Lumii Noi de ctre europeni

Stilul de via european i asiatic ce presupunea un contact strns
cu o serie de animale domestice aa cum sunt: bovinele, porcii, oile,
caprele, caii precum i numeroase specii de psri domestice a
condus la apariia a numeroase epidemii care nu erau cunoscute de
ctre nativii americani. Astfel, contactul prelungit cu europenii dup
1492 a condus la introducerea unor noi germeni n populaiile de
indigeni americani. Epidemiile de variol (1518, 1521, 1525, 1558,
1589), tifos (1546), grip (1558), difterie (1614) i pojar (1618) a
determinat moartea a 10-20 milioane de oameni, ceea ce a
nsemnat aprox. 95% din populaia indigen.
Asemenea boli au contribuit la dispariia marilor imperii aztece i
mayae.
Si europenii au preluat de la indigeni unele boli cum ar fi tuberculoza
sau o form foarte virulent de sifilis.
Se presupune c depopularea masiv a Americii s-ar fi datorat i
unei infectri deliberate cu variol de ctre europeni. In plus,
animalele aduse de spanioli au poluat rezervele de ap care au
putut fi contaminate i cu diferii ageni patogeni.

Rzboi biologic
Primul exemplu clar: 1763 asediul Fort Pitt controlat de
englezi de ctre indieni (regiunea Marilor Lacuri).
Englezii au trimis indienilor pturi contaminate cu variol
ceea ce a condus la o epidemie nimicitoare.
Primul rzboi mondial: germanii au ncercat introducerea
n Rusia (prin Romnia) a unor animale infectate (oi) cu
antrax
Al 2-lea rzboi mondial:
japonezii au omort peste 10.000 de prizonieri n Manciuria prin
infectare experimental cu Shigella (dizenterie), Vibrio cholerae
i Yersinia pestis
Germanii au experimentat ali ageni patogeni: bacterii,
protozoare, virusuri (hepatita A)

Cele mai importante pandemii

165180 Antonine Plague - smallpox

251270 Plague of Cyprian - smallpox
541-542 Plague of Justinian - bubonic plague?
1300-1400 Black Death - bubonic plague
15011587 - typhus
17321733 - influenza
17751776 - influenza
18161826 - cholera
18291851 - cholera
18471848 - influenza
18521860 - cholera
18551950 - Third Pandemic bubonic plague
18571859 - influenza
18631875 - cholera
18891892 - influenza
18991923 - cholera
19181920 - Spanish flu Influenzavirus A
19571958 - Asian flu Influenzavirus A
19681969 - Hong Kong flu Influenzavirus A
1950-1960 - El Tor cholera
1980present HIV
20092010 2009 swine flu pandemic Influenzavirus A

Epidemii in Europa

1400 BC: European plague killed 90% of the population

430-427 BC: Plague of Athens
13471351: Black Death
1361-1362: Black Death in England - England, second major
outbreak[50]
1466: plague Paris, France
1489: typhus Granada, Spain
1485: sweating sickness England
14941495: plague Iceland
1498: plague England
15091510: plague England
1527: plague Germany
1528: English sweate - England
1557: plague Valencia, Spain
1560: plague Istanbul, the Ottoman capital
15631564: plague England
1570: plague Moscow, Russia
1574: plague Edinburgh, Scotland
15961602: plague Spain
1603: plague London, England
1629-1631: Italian Plague of 1629-1631 Italy
1636: plague Newcastle, England
16471652: Great Plague of Seville Spain
1656: plague Naples, Italy
16631664: plague Amsterdam, Netherlands
1665-1666: Great Plague of London London, England

1668: plague France

16761685: plague Spain
1679: Great Plague of Vienna Vienna, Austria
17101711: plague Stockholm, Sweden
17201722: Great Plague of Marseille France
1730: yellow fever - Cadiz, Spain
1738: Great Plague of 1738 - Balkans
1743: plague Messina, Italy
17701772: Russian plague of 1770-1772 - Russia
1778: dengue fever - Cadiz, Spain
18001803: yellow fever - Spain
1812: plague Istanbul, Ottoman Empire
1813: plague Malta
1813: plague Bucharest, Romania
18161819: typhus Ireland
1821: yellow fever - Barcelona, Spain]
1829: malaria - Groningen epidemic in Netherlands
1832: cholera London, Paris
1840: plague Dalmatia
1857: yellow fever - Lisbon, Portugal
18661867: cholera Russia, Germany
18701871: smallpox Germany
18811896: cholera Hamburg, Germany
19181922: typhus Russia
1972: Smallpox outbreak in Yugoslavia
2009: mumps - Ireland (Mumps outbreaks in the 2000s)
20092010: swine influenza Britain

Epidemii n America Central i de Sud

1493: influenza Hispaniola

1507: smallpox Hispaniola
1515: smallpox Puerto Rico
1518: smallpox Hispaniola
15271530: smallpox Peru
15301531: measles Mexico, Peru
1546: typhus Mexico, Peru
1555: smallpox Brazil
15581559: influenza Mexico, Peru
1561: smallpox Chile
early 17th century: malaria
1648: yellow fever
1980s present: HIV/AIDS in Haiti
1990s: cholera
2000: dengue fever Central America
2007: dengue fever Puerto Rico, Dominican Republic, Mexico
2008: dengue fever Brazil
2009: Bolivian dengue fever epidemic

Epidemii majore n Africa

14th century BC: bubonic plague,[ polio and influenza - Egypt

13471349: Black Death North Africa
1609: plague Egypt
1812: plague Egypt
1840: smallpox Cape Town
18961906: sleeping sickness Congo basin
1900 - yellow fever - West Africa
19001920: sleeping sickness Uganda
1980s present: HIV/AIDS in Africa
1996: menigitis - West Africa
2001: cholera Nigeria
2001: cholera South Africa
2003: plague Algeria
2004: ebola Sudan
2004: cholera Senegal
2005 yellow fever Mali
2006: plague Ituri, Democratic Republic of the Congo
2006: cholera Luanda, Angola
2007: ebola Mweka, Democratic Republic of the Congo
2007: cholera Ethiopia
2007: ebola Uganda
2007: infantile paralysis Nigeria
2007: cholera Somalia
2008: plague Madagascar
2008: cholera Chad
20082009: Zimbabwean cholera outbreak
2009: West African meningitis outbreak

Descoperirea i perfecionarea microscopului

Aristotel (384-322) considera c organismele se dezvolt din
materie nevie (teoria generaiei spontane)
1590: Hans i Zacharias Janssen au montat dou lentile ntr-un tub
i au realizat primul microscop
1660: Robert Hooke (1635-1703) a publicat lucrarea
"Micrographia", ce coninea desene i observaii detaliate asupra
unor materiale biologice, toate realizate cu ajutorul unui sistem de
tip microscop
1676: Anton van Leeuwenhoek (1632-1723) a fost prima persoan
care a observat microorganismele.
1883: Carl Zeiss i Ernst Abbe au perfecionat microscopul prin
utilizarea unor lentile speciale care permiteau examinarea mai de
detaliu a microorganismelor (mriri de 100x)
1931: Ernst Ruska a construit primul microscop electronic

Anton van Leeuwenhoek

Microscopul este compus dintr-o

lentil
Lumina cade pe obiectul de
examinat la un unghi de 45
Se comport ca un microscop cu
cmp ntunecat
Mrire de 50-300 ori

Observaiile lui Leeuwenhoek

- Prezentate la Societatea Regal

din Londra (1673)
- Observaiile erau foarte clare, cu
detalii de micare
- Organismele observate erau, cel
mai probabil, bacterii i protozoare
pe care le-a denumit animalcules.
Au mai fost observate celulele din
snge i spermatozoizii

Leeuwenhoeks Observations
PMN

RBC

Original blood smear image by Leeuwenhoek

Note the polymorphonuclear cell and RBC

Spirillum as seen by Leeuwenhoeks microscope

Dup cteva zile

de expunere la aer

Care este originea microorganismelor?

Generaia spontan??

Teoria generaiei spontane

Organismele vii se dezvolt direct din materie

nevie sau n curs de descompunere
A reprezentat o teorie acceptat vreme de mai mult
de 2000 ani
Exemple:

Mute care apar din resuri organice

Soareci care apar n depozite de grne

contaminate

Nu este dovedit tiinific

A avut susintori celebri - Jan Baptista Van

Helmont (1577-1644)

Jan Baptista Van Helmont

(1577-1644)

A Flemish noble man, alchemist and

physician
discovered carbon dioxide,
introduced the term gas in its
present scientific sense

believed in spontaneous generation

Paper by Louis Rosenfeld about Van Helmont

Jan Baptista Van Helmont

The Origin of life
(17th Centuray)

Adult mice

Oponeni ai teoriei generaiei spontane

1688: Francesco Redi (1626-1678) refuz ideea
generaiei spontane artnd c dac o bucat de carne
este ferit de mute ea nu va face viermi
1836: Theodor Schwann (1810-1882) a contribuit
semnificativ la elaborarea teoriei celulare care preciza c
toate organismele vii sunt alctuite din una sau mai
multe celule, iar celula este unitatea funcional de baz
a oricrui organism viu
1861: Louis Pasteur (1822-1895) a realizat o serie de
experimente de vasele de tip gt de lebd care i-au
permis s dovedeasc faptul c teoria generaiei
spontane nu este adevrat. El a pus bazele procesului
de sterilizare.

Francesco Redi
(1626-1697)

First blow to spontaneous generation

Laying eggs is required for maggots and flies to come to
existence
Supporters of SG: Life is necessary in order to bring about life
in certain cases!

LOUIS PASTEUR (1822 1895)

chimist, biolog si imunolog francez, unul dintre intemeietorii stiintelor
microbiologice, este cel care a infiintat primele laboratoare de
cercetare, fiind considerat geniul microbiologiei.
a demonstrat ca fermentatiile, considerate anterior procese pur
chimice, sunt procese biologice determinate de actiunea
microorganismelor, in special anaerobe. El dovedeste ca
fermentatia este "un act corelativ unui proces vital", o sursa de
energie necesara dezvoltarii germenilor, si ca "o fermentatie
determinata are fermentul sau determinant". Realizarea faptului ca
drojdiile joaca un rol crucial in fermentatii a reprezentat primul
concept care asocia activitatea unui microorganism cu modificarile
fizico-chimice ale materiei organice.
Extinzand cercetarile sale asupra fermentatiilor, a pus in evidenta
natura infectioasa a unor boli ale vinului si ale berii. Pentru
impiedicarea alterarii vinului si berii, Pasteur a imaginat procedeul
incalzirii blnde - pasteurizarea - aplicat ulterior si laptelui si utilizat
ca procedeu de sterilizare si in domeniul medical. Au fost puse astfel
bazele tehnicilor aseptice care constituie in prezent standardele de
laborator.

 A stabilit principiul specificitatii microbiene, punand

bazele teoriei bolilor infectioase si demonstrand ca
acestea sunt rezultatul patrunderii in organism a unor
agenti patogeni: intre activitatea unui agent patogen si
particularitatile pe care le determina exista o anumita
specificitate.
A evidentiat principiul vaccinrii i a stabilit bazele
stiintifice ale prepararii vaccinurilor.
A demonstrat pentru prima data ca agentii patogeni,
chiar cei mai periculosi, pot fi modificati pentru a fi folositi
ca vaccinuri. El a numit vaccinuri culturile avirulente
utilizate pentru inocularea preventiva ce stimuleaza
imunitatea organismului fata de tulpina microbiana
virulenta. Incununarea operei sale a fost descoperirea
vaccinarii antirabice, aplicata pentru prima data la om in
1885.

Experimentul lui Pasteur care a infirmat teoria generaiei spontane

Robert Koch (1843-1910)

savant german contemporan cu Pasteur, a avut de asemenea un rol
deosebit in dezvoltarea microbiologiei medicale, prin descoperirea
unor numerosi agenti patologici rspunzatori de numeroase boli la
om si animale, cum ar fi tuberculoza, holera etc.
a elaborat o serie de tehnici de izolare, utilizand mediile de cultura
solidificate pe care cresterea microorganismelor se face sub forma
de colonii izolate. Cum o colonie microbiana reprezinta descendenta
unei singure celule parentale, nsmnarea ei ulterioara intr-un
mediu steril genereaza o cultura de celule din aceeasi specie sau
tulpina. Descoperirea acestei posibilitati de a obtine culturi pure a
constituit un progres care a stat la baza microbiologiei moderne,
deoarece a oferit un mijloc simplu si sigur de izolare a bacteriilor, in
vedera studierii biologiei lor, a identificarii si incadrarii lor
sistematice.
a utilizat tehnici de colorare pentru preparatele microscopice
(frotiuri) si in 1882 a identificat bacilul care-i poarta numele (B.K.),
agentul patogen al tuberculozei, iar apoi descoper vibrionul holerei.
In 1905, Koch este recompensat cu premiul Nobel pentru fiziologie
si medicina.

Postulatele lui Koch

microorganismul s se gseasc
constant n organismul bolnavilor ce
prezint aceleasi semne de boal
s poat fi cultivat si s dea culturi cu
aceleasi caractere
cu aceste culturi s se poat
reproduce boala experimental la
animal, de la care s se izoleze
acelai microb

Ilustrarea postulatelor lui Koch: (a) Microorganismele sunt observate la animalul bolnav i
apoi cultivate n laborator (b). (c) Organismele sunt injectate la un animal sntos la care
boala se manifest (d). (e) Organismul este observat la noul animal bolnav i poate fi
reizolat n laborator (f).

Dezvoltarea unor tehnici pentru studierea

microorganismelor patogene
In urma experimentelor Koch a descoperit i
apoi dezvoltat tehnici specifice de izolare i
cultivare a microorganismelor utiliznd:
agar
Plci Petri
Bulion nutritiv sau geloz
Metode de izolare a microorganismelor in
cultur pur

Culturi pure i izolarea unei singure colonii

Koch a observat c pe buci de
cartof lsate la aer se dezvolt
numeroase colonii de bacterii, cu
mrimi, forme i culori diferite.

Deoarece nu toate bacteriile cresc pe

cartof, Koch a propus utilizarea
gelatinei ca agent de solidificare a
mediilor de cultur.
Gelatina
prezint
ns
unele
dezavantaje:
1. este lichefiat de microorganisme
capabile s produc gelatinaze
(aa cum sunt enterococcii i
Streptomyces)
2. Prezint o temperatur sczut de
lichefiere:
devine
lichid
la
temperatura de 28oC.

Agar
Polizaharid derivat din
peretele celular de la alge
roii (Rhodophyta)
Este un polizaharid polimerazt
care conine 3,6anhydrogalactoz, 2-O-methyl--lgalactopyranoz i 6-O-methyl
agarobioz

Este solid la >37oC.

De topeste la 100oC.
Nu este degradat de
majoritatea bacteriilor

Gracilaria (alg roie marin)

Apariia imunologiei

Edward Jenner vaccinarea antivariolic

Louis Pasteur vaccinuri vii atenuate
Haffkine vaccinuri din bacterii omorte mpotriva
holerei
Behring prepar anatoxina difteric-vaccinare
Ilia Mecinikov fagocitoza
Buchner i Ehrlich - alexina sau complementul
Grabar i Durham aglutinarea
Bordet i Gengou reacia de fixare a complementului
Landsteiner grupele sanguine

Edward Jenner (ca. 1798): Descoper primul

vaccin i utilizeaz vaccinarea ca procedur
de protejare a oamenilor mpotriva variolei
Louis Pasteur: descoper i aplic alte
vaccinuri cum ar fi: pentru holera psrilor,
anti-antrax, antirabic

Dezvoltarea chimioterapiei antiinfecioase

Paul Ehrlich(1854-1915) creatorul teoriei moderne a dezinfectiei si

Domagk, 1932 sulfamidele

Fleming, 1928 deschide prin lucrrile sale era antibioticelor, de o

chimioterapiei selective, sintetiznd primele substane chimice active

in terapia bolilor produse de spirochete si protozoare. Lucrrile sale
au deschis calea spre era substanelor chimioterapice

mare importanta in medicina si biologie. In 1929 el observa ca unele

culturi ale mucegaiului Penicillium elaboreaza o substanta
antimicrobiana specifica: penicilina. Acest prim antibiotic a fost mai
tarziu purificat de Florey si Chain (1940), care au oferit terapeuticii
infectioase un produs stabil, atoxic pentru om si animal, activ in vivo
asupra unor specii de microorganisme
Waksman, 1944 descoper streptomicina, antibiotic elaborat de
multe specii de actinomicete si deschide calea pentru obtinerea de
noi antibiotice

Alexander Fleming (1888-1955)

Selman Waksman (1888-1973)

Dezvoltarea microbiologiei n Romnia

IOAN CANTACUZINO (1863-1936), format in laboratorul condus de

Ilija Mecinikov la Institutul Pasteur din Paris, a continuat
cercetarile maestrului sau privind imunitatea nevertebratelor. A
studiat patogenia holerei, tuberculozei si a altor boli, vaccinul si
vaccinarea antiholerica .

Vocaia sa de fondator i organizator a fost demonstrat prin

nfiinarea unor instituii ca Institul de Seruri si Vaccinuri (1921),
care astzi i poart numele, a Laboratorului de medicin
experimental (1901) din cadrul Facultii de Medicin, precum
i a unor reviste de specialitate, "Revista tiinelor Medicale"
(1905), "Annales de Biologie" (1911) i "Archives roumaines de
pathologie exprimentale et de microbiologie". Ioan
Cantacuzino a desfurat o bogat activitate de cercetare
privind vibrionul holeric i vaccinarea antiholeric,
imunizarea activ mpotriva dizenteriei i febrei tifoide,
etiologia i patologia scarlatinei. ncepnd cu anul 1896 public
lucrri despre sistemele i funciile fagocitare n regnul animal i
despre rolul fenomenelor electrofiziologice n mecanismele
imunitare. Pe baza cercetrilor sale privind vibrionul holeric,
Cantacuzino a pus la punct o metod de vaccinare antiholeric,
numit "Metoda Cantacuzino", metod folosit i astzi n
rile unde se mai semnaleaz cazuri de holer. Datorit lui
Ioan Cantacuzino, Romania a fost a doua ar din lume, dup
Frana, care a introdus n 1926 vaccinul BCG ("Bacilul
Calmette-Gurin"), avnd germeni cu virulen atenuat,
pentru vaccinarea profilactic a nou-nscuilor mpotriva
tuberculozei. Ioan Cantacuzino a fost un remarcabil organizator
al campaniilor antiepidemice, calitate pe care a demonstrat-o n
combaterea epidemiei de tifos exantematic i holerei n timpul
primului rzboi mondial i n campania antimalaric.

Constantin Levaditi (1874 - 1953) elev a lui

Victor Babe
profesor la Institutul Pasteur din Paris
a realizat studii valoroase n imunologie,
virusologie, bacteriologie, parazitologie i
chimioterapie.
mpreun cu elevul su t.S. Nicolau
pune bazele nvmntului virusologic n
ara noastr. Activitatea Institutului de
Virusologie St.S. Nicolau a fost
continuat de Prof.Dr. Nicolae Cajal.
Alte personaliti marcante ale microbiologiei
romneti: C. Ionescu Mihieti, M. Ciuc,
D. Combiescu, G. Zotta, M.Nasta, A. Ciuc,
P. Condrea, Cornelia Combiescu, G. i
Alice
Magheru,
M.
Marbe,
Aristia
Dmboviceanu, Lidia i I.Mesrobeanu,
Eugenia
Soru,
Olga
Bonciu,
N.
Nestorescu, Gh.Istrati, M. Georgescu,
Eugenia i M.Duca, G.Zarnea

Domenii aplicative ale microbiologiei