Sunteți pe pagina 1din 5

6.

AUDIT
STAGIU ANUL II SEM. II 2014
1. Cum explicai responsabilitile etice ale altor profesioniti utilizai n cadrul
unei misiuni de audit de baz?
- obiectivitatea
independenta
O misiune de certificare rezonabil n care un profesionist contabil independent i exprim o opinie cu
privire la faptul dac situaiile financiare sunt sau nu ntocmite, din toate punctele de vedere, conform cu
cadrul de raportare financiar identificat, cum ar fi o misiune efectuat conform cu Standardele
Internaionale de Audit. Acestea includ un Audit Statutar care este auditul unei situaii financiare solicitat de
legislaie sau de reglementri.

2. Controlul de calitate la nivelul cabinetului de audit.


Se face prin Raportul annual al membrilor
Raportul annual catre ministerul finantelor
Pentru toate firmele de audit care efectueaza audit la societatile cotate la bursa, Camera va organiza cel
putin o inspectie pe an, al carei obiectiv va consta in analiza dosarelor de audit pentru cel putin un client
cotat la bursa.

3.

Rolul i importana dosarului exerciiului.

Dosarul exercitiului cuprinde toate elementele angajamentului de audit a caror utilitate nu depaseste
exercitiul controlat. El permite auditorului sa asambleze toate lucrarile incepand de la organizarea misiunii
la sinteza si formularea raportului de audit.
Dosarul exercitiului este indispensabil pentru o mai buna organizare si control ale misiunii. Pentru
documentarea lucrarilor efectuate, a deciziilor luate si asigurarea ca programul s-a derulat fara omisiuni,
pentru inlesnirea muncii in echipa si supervizarea lucrarilor date de colaboratori si pentru justificarea opiniei
emise si redactarea raportului.
Structura dosarului exerciiului.
Planificarea angajamenului de audit
Supervizarea lucrarilor
Aprecierea controlului intern
Obtinerea de elemente probante

4. Acceptarea mandatului si contractarea lucrarilor de audit.


Acceptarea mandatului
nainte de a contracta o lucrare de audit a situatiilor financiare ale unei entitati, auditorul
trebuie sa aprecieze posibilitatea de a indeplini aceasta misiune; trebuie sa in seama de unele
reguli profesionale i de deontologie.

Actiunile intreprinse in aceasta etapa permit auditorului s colecteze informatiile necesare

fundamentarii deciziei de acceptare a misiunii, i acestea se refer la:


-Cunoaterea global a intreprinderii
n afara elementelor de identificare a intreprinderii, auditorul caut s obtina elementele care sa ii
permit aprecierea celor mai importante riscuri existente, retinand observatii cum ar fi:
-control intern insuficient sau cu carene notabile;
-contabilitate neinut corect si la timp;
-atitudinea conducatorilor fa de respectarea legii si a organelor publice si administrative;
-personal incompetent;
-rotatia cadrelor prea mare i anormal;
-dezechilibre financiare, pierderi mari, activitati in declin, ceea ce compromite viitorul exploatarii;
-riscuri fiscale;
-conflicte sociale;
-riscuri juridice;
-independenta exercitiilor nerespectata;
-situatii conflictuale intre conducatori, actionari etc.;
-cazuri anterioare de limitare a controlului;
-onorarii insuficiente la auditorii anteriori;
- alte constatari care ar putea influena decizia de acceptare a mandatului.
-Examenul de independen i de absen a incompatibilitilor

Orice nou mandat trebuie examinat in raport cu regulile de independenta si de incompatibilitate fixate
prin normele interne ale profesiei.
Auditorul trebuie s examineze:
-lista clientilor si sau ai societatii de expertiz n care lucreaz, pentru a se asigura c nu exist deja

o activitate remunerat din partea ntreprinderii respective;


-situatia sa si a membrilor de familie in legatura cu eventualele interese in intreprinderea in cauz.
-Examenul competentei
Lipsa experientei in anumite sectoare poate face dificil misiunea auditorului; el trebuie s se asigure
c propriile competente, ale personalului su salariat sau ale colaboratorilor folositi sunt suficiente pentru
exercitarea misiunii.
-Contactul cu fostul auditor sau cenzor

Auditorul trebuie sa se informeze in legatura cu motivele demisiei sau refuzului de reinnoire a


mandatului fostului auditor sau cenzor si, mai ales, dac nu cumva au fost dezacorduri in ce priveste:
respectarea normelor legale, aplicarea msurilor stabilite,stabilirea onorariilor etc.
-Decizia de acceptare a mandatului

Dup analiza factorilor de risc, auditorul poate lua urmtoarele decizii:


-accept un mandat fr riscuri aparente;
-accept mandatul, ns va necesita o supraveghere i msuri particulare;
-refuz mandatul.
-Fia de acceptare a mandatului

O astfel de fi poate servi ca act justificativ al deciziei de acceptare a misiunii. Ea are ca obiective:
-posibilitatea de a colecta informatiile de baza pentru identificarea intreprinderii, a conducerii
sale, a obiectului de activitate, a taliei sale etc.;
-de a materializa lucrrile efectuate inaintea acceptarii:
analiza situatiei ntreprinderii si a riscurilor sale;
contactele cu predecesorul n profesie;
vizitarea intreprinderii si contacte cu conducerea;
-de a indica bugetul necesar;
-de a formaliza procedurile de acceptare;
-de a asigura ndeplinirea obligatiilor profesionale care decurg dintr-o astfel de acceptare:
scrisoare catre conducerea societatii;
scrisoare catre auditorul anterior sau cenzor (dac e cazul);
scrisoare de acceptare a mandatului (dac s-a decis astfel).

-Contractarea lucrrilor de audit

Normele legale romnesti prevd obligatia ca activitatea profesionistilor contabili s se desfesoare pe


baze de contracte de prestari servicii, fr a se face vreo distinctie intre misiunile de audit legal - care
presupun desemnarea acestor profesionisti de ctre adunarea generale a intreprinderii auditate i misiunile
de audit contractual.
Standardul International de Audit (ISA) nr. 210 prevede c auditorul i clientul trebuie s convin
termenii si conditiile de realizare a misiunii de audit care vor fi consemnati intr-o Scrisoare de misiune de
audit" (,,Lettre de mission d'audit" sau Angajament letter") sau n orice alt tip de contract adecvat.
Indiferent de forma pe care o ]mbrac relatia contractuala, din documentul respectiv nu trebuie se
lipseasce termenii si conditiile urmatoare:
-obiectivul auditului situatiilor financiare;
-responsabilitatea conducerii intreprinderii cu privire la pregatirea si prezentarea situatiilor
financiare;
-intinderea lucrarilor de audit, facand referire la legislatia aplicabil[, la reglementrile sau
recomandarea organismelor profesionale al caror membru este auditorul;
-forma oricrui raport sau alte comunicari in legtur cu rezultatele misiunii de audit;
-riscul inevitabil de nedetectare a unor anomalii senmificative, ca urmare a sondajelor si a
altor limite inerente oricrui sistem contabil si de control intern;

-necesitatea de a avea acces fr restrictii la orice document contabil, piese justificative sau
alte informatii solicitate.
Auditorul poate, in plus, s doreasca s introduc n Scrisoarea de misiune" prevederi referitoare la:
-aspecte privind planificarea auditului;
-descrierea altor scrisori, corespondente sau rapoarte pe care el prevede sa le trimit clientului;
-baza de calcul a onorariilor i conditiile de facturare;
-dorinta de a primi o confirmare scrisa din partea conducerii intreprinderii-client cu privire la
declaratiile facute de aceasta, cu diferite ocazii, referitoare la audit;
-cererea de confirmare a termenilor si conditiilor din scrisoarea de misiune.
Auditorul poate sa decida s nu trimit o nou scrisoare de misiune" pentru fiecare din exercitiile
viitoare. La primirea solicitarii din partea intreprinderii-client, auditorul trebuie s aprecieze dac unii
termeni din scrisoarea de misiune" ar trebui modificati, tinand seama de evolutia semnificativa a naturii sau
importantei activitatilor clientului sau.

5. Care sunt particularitile inventarierii activelor imobilizate?


6. Ce operaiuni presupune stabilirea rezultatelor inventarieri?

Rezultatele inventarierii se stabilesc prin compararea datelor constatate faptic si inscrise in listele de
inventariere cu cele din evidenta tehnico-operativa (fisele de magazie) si din contabilitate.
Inainte de stabilirea rezultatelor inventarierii se procedeaza la o analiza a tuturor stocurilor inscrise in
fisele de magazie si a soldurilor din contabilitate pentru bunurile inventariate.
Erorile descoperite cu aceasta ocazie trebuie corectate operativ, dupa care se procedeaza la stabilirea
rezultatelor inventarierii, prin confruntarea cantitatilor consemnate in listele de inventariere, cu evidenta
tehnico-operativa pentru fiecare pozitie in parte.
In situatia constatarii unor plusuri in gestiune, bunurile respective se vor evalua la valoarea justa. In
cazul constatarii unor lipsuri in gestiune, imputabile, administratorii vor lua masura imputarii acestora la
valoarea lor de inlocuire.

Prin valoare de inlocuire se intelege costul de achizitie al unui bun cu caracteristici si grad de uzura
similare celui lipsa din gestiune la data constatarii pagubei. Acesta cuprinde pretul de cumparare practicat pe
piata, la care se adauga taxele nerecuperabile, inclusiv TVA, cheltuielile de transport, aprovizionare si alte
cheltuieli efectuate pentru punerea in stare de utilizare a bunului.
La stabilirea valorii debitului, in cazurile in care lipsurile in gestiune nu sunt considerate infractiuni,
se va avea in vedere posibilitatea compensarii lipsurilor cu eventualele plusuri constatate, daca sunt
indeplinite urmatoarele conditii:
sa existe riscul de confuzie intre sorturile aceluiasi bun material, din cauza asemanarii in ceea ce
priveste aspectul exterior: culoare, desen, model, dimensiuni, ambalaj sau alte elemente;
diferentele constatate in plus sau in minus sa priveasca aceeasi perioada de gestiune si aceeasi
gestiune.

Nu se poate face compensare cand s-a constatat ca lipsurile la inventariere provin din sustragerea sau
din degradarea bunurilor respective datorate vinovatiei persoanelor care raspund de gestionarea acestor
bunuri.
Compensarea se face pentru cantitati egale intre plusurile si lipsurile constatate.
In cazul in care cantitatile supuse compensarii, la care s-au constatat plusuri, sunt mai mari decat
cantitatile admise la compensare, la care s-au constatat lipsuri, se va proceda la stabilirea egalitatii
cantitative prin eliminarea din calcul a diferentei in plus.
Daca cantitatile supuse compensarii, la care s-au constatat lipsuri, sunt mai mari decat cantitatile
admise la compensare, la care s-au constatat plusuri, se va proceda, de asemenea, la stabilirea egalitatii
cantitative prin eliminarea din calcul a cantitatii care depaseste totalul cantitativ al plusurilor.
In ambele cazuri eliminarea se face incepand cu sorturile care au preturile unitare cele mai scazute, in
ordine crescatoare.
Propunerile cuprinse in procesul-verbal al comisiei de inventariere se prezinta, in termen de 7 zile
lucratoare de la data incheierii operatiunilor de inventariere, administratorului unitatii. Acesta, cu avizul
conducatorului compartimentului financiar-contabil si al conducatorului compartimentului juridic, decide
asupra solutionarii propunerilor primite.
Rezultatele inventarierii trebuie inregistrate in evidenta tehnico-operativa in termen de cel mult 7 zile
lucratoare de la data aprobarii procesului-verbal de inventariere de catre administrator.
operativa in termen de cel mult 7 zile lucratoare de la data aprobarii procesului-verbal de inventariere
de catre administrator.