ABA CA MADEL DE LUCRU LA UCLA

ABA ca terapie dezvoltata de UCLA este o terapie unu la unu, intensiva , ce are loc
acasa si are ca intenitate optima 40 de ore pe saptamana . Exista cateva elemente care
sunt foarte importante pentru progres:
- Terapia unu la unu
- Invatarea sistematica a tuturor programelor
- Invatarea are loc conform principiilor Comportamentalismului
- Programele sunt fixe si complexe
- Terapia are loc acasa
- Trebuie ca parintii sa se implice activ
- Fiecare copil face cate 40 de ore pe saptamana, program unu la unu
UK Young Autism Project
UK Young Autism Project este un centru de cercetari si are in comitetul directoral pe
Doctorul Svein Eikeseth, Diane Hayward si Catherine Merry si sunt specialisti in
invatarea adecvata a copiilor mici cu autism si alte tulburari de dezvoltare. Programele
dupa care se lucreaza de Doctorul Ivar Lovaas care se bazeaza pe o experienta mai mare
de 30 de ani in cercetare la Universitatea UCLA. Programul are ca scop dezvoltarea din
punct de vedere intelectual , social, emotional a copiilor, pentru ca acestia sa se integreze
in societate si pe masura ce cresc sa ceara mai putina atentie din partea parintilor.
Uk Young Autism Project este o parte componenta a programului initiat de UCLA care
este condus de doctorul Lovaas si Dr Svein Eikeseth este directorul clinic si de cercetare
al UKYAP . Dr Eikeseth este direcorul a doua scoli de cercetare in Europa. Si-a luat
Doctoratul in 1991 , in psihologia copilului si stiintele dezvoltarii la Universitatea din
Kansas. Experienta ulterioara si-a castigat-o in studiile postdocorale faute la UCLA sub
supravegherea Dr Lovaas. La intoarcerea sa in Norvegia a avut arte de formare la Clinica
din Oslo si este certificat in psihologie. A publicat cercetari in psihologia copilului ,
autism si Analiza Aplicata a Comportamentului in ziare de talie internationala.
Direcorul Executiv este Diane Hayward , care trieste in Londra. Ea detine o diploma in
Psihologie si este Certificata si de NNEB. Sapte ani de experienta in utilizarea tehnicilor
ABA include si postul de Drector al stagiilor de pregatire interna la UCLA sub
supravegherea Dr Lovaas, dar si 2 ani de experienta similara cu Dr Eikeseth.
Proectul are ca manager pe Catherine Merry, care detine o diploma in Terapia limbajului
si terapie. Experienata acumulata in 6 ani timp in care a aplicat metodele ABA pe copii
mici cu autism care au inclus traininguri suplimentare la UCLA. O pregatire
suplimentara a obtinut si la YAP supervizata de Diane Hayward , invatand astfel sa
devina un Consultant de programe.

Membrii personalului care lucreaza programele ABA

Consultanul ABA
Consultatul trebuie sa aiba cativa ani experienta in programele ABA si trebuie sa
fi trecut printr-un schimb de experienta si cu alt centru care preda ABA si sa aiba nivelul
2 de pregatire in tehnica ABA. Responsabilitatea Consultantului este dezvoltarea
programului de invatare pentru fiecare copil inclusiv programul de integrare in scoala si
programele dupa care copilul lucreaza acasa in timp ce merge la scoala si care trebuie sa
aiba o frecventa minima de o zi la fiecare 6 saptamani.
Tutorele
Fiecare copil trebuie sa aiba un numar optim de tutori (intre 3 si 6 tutori). Tutorii lucreaza
cu copilul acasa intr-un program este de tipul unul la unul (un copil si un tutore) Tutorii
sunt responsabili sa il invete pe copil programele stabilite de consultant. Alt rol al
tutorelui este sa fie umbra copilului la scoala.

INTEGRAREA IN SCOALA
Modul de lucru propus de Doctorul Lovaas (1987) a aratat dupa studiile efectuate ca 9
copii din 19 au fost capabili sa se descurce fara educatorii lor (umbra) in mediul scolar.
Ei au avut ca scop integrarea copiilor cu deficiente in scolile de masa (normale) intai
impreuna cu educatorii lor numiti umbre si apoi fara acestia. Soala este un mediu
propicede a generaliza progamele invatate casa si rolul umbrei este tocmai acesta
generalizare dar si continuarea invatarii de programe noi cu ajutorul tehnicii ABA. Alt
rol este scaderea in intensitate a comportamentelor inadecvate.
ROLUL UMBREI:
Copilul cu deficultati de invatare (autist) nu transfera ceea ce a inatat dintr-un
mediu in altul asa cum fac ceilalti copii, astfel umbra va fii acolo . alaturi de
copil sa se asigure ca acesta fece transferul programelor mesterate acasa.
Sa recompenseze comportamentele adecvate ale copilului, recompensa
suplimentara in afara de ceea pe care educatorul o ofera copilului. De exemplu
umbra poate recompensa copilul pentru ca sata in scaun fara sa deranjeze,
pentru ca asculta si este atent, pentru ca atunci cand profesorul preda copilul se
comporta ca si restul copiilor.
Pentu a face prompt copilului pentru ca acesta sa fie capabil sa invete in clasa .
Umbra nu se afla colo pentru a prelua rolul profesorului, sau a preda materia.
Profesorul trebuie sa trateze copilul ca si pe cei lalti copii iar rolul umbrei este
sa prompteze raspunsul corect daca este necesar.

Pentru a oferii consecinte pentru comportanmentele inadecvate, avand ca scop

reducerea lor.
Sa culeaga date despre comportamentul copilului in clasa.
Scopul final este ca, copilul sa invete din clasa anumite cunostiinte.

TEHNICI DE LUCRU PENTRU UMBRA

Teoria pe care se bazeaza umbritul este aceeasi teorie pe care se bazeaza si

lucrul acasa. Aceasta inseama ca ca este vorba despre un comportament de
ajutorare care ajuta copilul sa se adapteze la situatia din clasa.
Recompensa , in contextul programului este definita ca fiind o consecinta care
urmeaza un comportament, recompensa va creste intensitatea cu care se va repeta
comportamentul recompensat. Exemple de recompense ce pot fii folosite la scoala
sunt micile premii sau cartonasele de pe tabla cu cartonase.
Promptul se utilizeaza pentru a invata copilul comportamente noi pe care trebuie
sa le indeplineasca in mediul scolar. Promptul se scade apoi foarte sistematic si
gradual.
Comportamentele target sunt identificate pentru a fii descrescute sau crescute ca
intensitate. Aceste comportamente sunt identificate prin observare de catre
Cnsultant , umbra sau profesor . Copilul va avea aceleasi scopuri la scoala ca orice
alt copil.
RECOMPENSAREA:

Umbra va recompensa comportamentele adecvate astfel incat copilul sa stie ca

a facut un lucru bun si ca acest tip de comportament este dezirabil.
Recompensa pe care o ofera umbra va fi disceta . Alti copii isi pot da seama
ca , copilul este supraveghiat cu atentie , dar se poate ca acest comportament sa nu
fie observat de catre ceilalti copii pentru ca este foarte discret.
Recompensa va fi oferita intai de umbra dar si de profesor , dar acest tip de
recompensa va fi scazut in intensitate asa incat cu tipul singurul care ofera
recompensa copilului sa fie profesorul, asa cum se intampla si in cazul celorlalti
copii. Este necesara aceasta precizare pentu ca uneori se intampla ca copii bolvavi
de autism sa nu fie recompensati cu comportamente sociale asa cum sunt
recompensati ceilalti copii. Dar recompensarea intermediara sau suplimentara este
necesara pentru copil penru ca acesta sa primeasca un mesaj clar in legatura cu
comportamentul sau si sa continue sa indeplineasca comportamentul recompensat.
Unele tipuri de recompense pot fi transferate de la umbra la profesor cum ar fii
tabla cu cartonase.
Recompensela care se ofera de obicei de umbra la scoala sunt:
a) Premiile
Umbra va recompensa verbal dar incet de exemplu se apropie incet de el
si ii sopteste ca ceea ce a facut este bine etc.

Daca este adecvat umbra poate recompensa si comportamentul celorlati

copii , in acest fel copilul nu se va simti deosebit fata de ceilalti copii in nici
un fel.
b) Gesturi:
Umbra poate folosi gesturi ca mainile sus pentru a arata copilului ca
comportamentul sau a fost un succes. Aceasta este o metoda destul de
discreta pentu a recompensa care poate fi oferita si de la o oarecare
distanta.
c) Tabla cu cartonase:
Tabla cu cartonase are avantajul ca ofera recompensa copilului pentru
comportamentul sau dar premilul propriu-zis nu este oferit dacat dupa ce
stange toate cartonasele ceea ce inseamna ca premilul efectiv este
amanat.Acest mod de premiere poate aana primirea efectiva a recompensei
pentru pauza , pentru ca unele recompense nu pot fi oferite efectiv in casa
si pot fi oferite in pauza sau in drumul spre casa , in schimbul unei table
comptetate.
Acest tip de recompensa se concretizeaza prin recompensarea
comportamentului cu stelute sau fete zambitoare care sunt lipite pe o tabla.
Copilului I se va cere sa stranga pe tabla un anumit numar de cartonase
pentru a primi recompensa ceruta , de exemplu se poate ca dupa scoala
copilul sa mearga intr-un loc pe lare vraoia sa-l vada , sau in pauza sa
merga intr-un loc din scoala care ii face deosebita placere.Un lucru
important este ca toate comportamentele adecvate sa fie recompensate
Aceasta metoda de recompensate este foarte potrivita pentu ca poate fi
foarte discreta pentru ca se opt confectiona tablite mici de premiere si
cartonase la fel de mici, de exemplu bratari cu arici pe care pot fi prinse
cartonase.
Pentu a folosi tabla cu cartonase trebuie ca acest mod de recompensate sa
fie folosit mai intai acasa, sa fie o recompensa cunoscuta copilului.
Recompensa efectiva de la sfarsitul tablei de recompensare depinde de
ceea ce ii place copilului sa faca si gaseste el recompensat.
PROMPTUL:

Promptul se refera la modul efectiv de a invata un copil sa aiba un comportament

dezirabil intr-un mediu nou.
Cand targhetul a fost identificat (comportamentul dezirabil, ceea ce ne dorim de la
copil sa faca) umbra va lucra, prompta si recompensa acele comportamente in
mod deosebit.
Promptul trebuie sa fie discret . Umbra va folosi intodeauna promptul cel mai
putin intruziv pentu ca, copilul sa fie cat mai independent posibil.
Promptul trebuie scazut in intensitate de exemplu daca copilul face singur o etapa
a actiunii singur pentru aceea etapa nu I se mai ofera prompt pentru ca astfel sa
ajunga sa indeplineasca singur actiunea.
Undele dintre prompturile pe care le poate folosi umbra sunt:
a. Point (aratat directiv)
3

b.

c.

d.

e.

Se poate folosi in situatia in care copilul nu este atent la o anumita

sarcina sau actiune si umbra poate arata chiar cu puti zgomot
facut de deget pentru a recapata atentia copilului.
De exemplu: daca copii au o pauza in care se pot juca si copilul
trebuie sa se joace si el umbra poate arata jucaria in asa fel incat
copilul sa isi indrepte atentia catre jucarie si sa se duca sa o ia si
apoi sa se joace cu ea. Dupa ce copilul a primit prompt si a fost
recompensat de mai multe ori in legatura cu acest comprtament va
ajunge sa-l indeplineasca singur cu timpul.
Gesturi:
Acest tip de prompt poate fi folosit atunci cand copilul trebuie sa
faca o activitate dar umbra decide sa ramana la o oarecare
distanta fata de copil. Pentu a folosi gesturi in mod adecvat ,
copilul trebuie sa le inteleaga.
Daca spre exemplu copilul trebuie sa fie tacut intr-o situatie,
umbra poate prompta prin indreptarea unui deget catre gura sa,
din nou , aceast tip de prompt trebuie scazut si eliminat cu timpul,
iar copilul trebuie sa pastreze linistea fara a primi nici un tip de
prompt.
Imitatie
Acest tip de prompt poate include imitatia unui alt copil sau a
umbrei.
Imitatia unui alt copil poate fii eficienta in situatia in care copilul
nu stie ce sa faca si se poate utiliza de invatarea prin observatie
pentru a face ce se cere de la el.
Imitatia umbrei se poate face si de la distanta.
De exempul daca copilul trebuie sa isi agate haina in cuier , sau sa
ia cateva carti si sa le puna intr-o cutie. Aceste comportamente se
pot invata prin imitarea unei alte persoane (umbrei). Imitatia
acesta trebuie scazuta in intensitate si trebuie inlocuita cu imitatia
unui alt copil.
Fozic
Acest tip de prompt este cel mai intruziv prompt pe care umbra il
poate folosi. Promptul fizic trebuie folosit numai atunci cand
copilul nu a reusit sa indeplineasca comportamentul dupa ce I saau oferit toate tipurile de prompt descrise mai sus. Promptul fizic
trebuie scazut in intensitate cat mai repede cu putinta pentru ca
trebuie sa oferim copilului cel mai putin intruziv tip de prompt.
De exemplu daca copilul trebuie sa picteze, dar mai intai trebuie sa
amestece culorile intre ele , tutorele isi poate pune mana oente
mana lui prentru a arata copilului cum sa faca asta, dar indata ce
acest comportament a fost invatat promptul trebuie scazut in
intensitate. Daca este necesar putem lucra acasa pentru a invata
coportamente care au necesitat prompt la scoala.
Verbal:

Este tipul de prompt la care umbra trebuie sa apeleze cat mai rar
cu putinta . Profesorul face ramarca adeseori ca umbra este prea
tacuta , motivul pentru care se apeleaza la liniste este faptul ca nu
vem sa obijnuim copilul sa urmeze instructiuni verbale si sa fie
astfel atente doar la acestea, pentru ca , copilul nu trebuie sa
depinda de nici un comportament al umbrei. Copilul trebuie in
primul rand sa asculte profesorul la scoala sau sa interpreteze
relatiile mediului sau ale celorlalti copii asa incat sa stie ce sa faca.
De exemplu un mod de a prompta copilul daca este atent la
cerintele profesorul si vrem ca el sa isi aminteasca ce a zis
profesorul putem sa intrebam ce a zis profesorul? pentru ca
astfel copilul isi va aduce aminte ce a zis profesorul in minte si
astfel ii va fi mai bine intiparit in minte.
DISTANTA:

Unul dintre scopurile umbrei este sa se retraga cat este posibil de langa copil
pentru a nu mai sta numai langa el, dar trebuie totusi sa stea indeajuns de aproape
incat sa ii poate oferii recompense si prompt daca este necesar. Asta inseamna ca
daca vrem sa ne departam putin fizic de copil pentru ca el sa fie cat mai natural cu
putinta trebuie sa ne asiguram ca ii putem face prompt sau il putem recompensa
daca este nevoie de la distanta.
Initial umbra trebuie sa sta cat mai aproape de copil dar cu timpul trebuie sa se
retraga , se poate incepe cu cetevga activitati la cere stie ca , copilul nu are nevoie
de prompt.
De obicei umbra face promptul din spatele copilului, asta pentru ca, copilul
trebuie sa fie atent la invatator si la clasa , la ceea ce se intampla la tabla, in loc sa
se uite la umbra. Daca se alege varianta de a prompta la distanta atunci umbra
trebuie sa sta in fata copilulula o oarecare distanta pentru ca acesta sa o pata vedea
cu usurinta.
Daca mbra face faorte putine lucruri, activitati, aceasta e bine pentru ca
inseamna ca, copilul nu are nevoie de prompt masiv si este mai independent.

ABILITATI CARE SE CER IN CLASA:

a.
b.
c.
d.
e.
f.
g.

Abilitatile pe care umbra vrea sa le creasca in clasa de obicei include:

atentia crescuta, mai ales indreptata catre profesor
statul in scaun
indeplinirea actiunilor, directiunilor, date de profesor
ascultat cu atentie
limbaj
jocul
abilitati socoale si de comunicare

Copilul va lucra sa indeplineasca cat mai multe dintre activitatile de mai sus cu
succes. Trebuie sa existe un dosar in care umbra sa isi defineasca scopurile.
Dupa fiecare zi de scoala umbra isi va inregistra nivelul de promptare pentru ca
astfel progresul poate fi uramarit cu usurinta . Acest dosar trebuie sa fie si la
indemana profesorului pentru a nota si el progresele obserate.
Profesorul va avea si el ca scop cresterea in intensitate a comportamentelor de mai
sus impreuna cu Consultantul,Umbra si parintii copilului.
Copilul trebuie de catre profesor ca o parte componenta a clasei, impreuna cu
ceilalti copii din clasa si va beneficia de acelasi tip de educatie.
Uneori copilul are nevoie sa lucreze si acasa la un anumit program pentu ca apoi
sa-l poata indeplini cu succes la scoala . Educatorul impreuna cu umbra sunt in
masura se identifice acele comportamente care trebuie imbunatatite acasa.

EVALUAREA PROGRESULUI:
In concordanta cu intalnirile EIP, evaluarea anuala si monitorizarea care este
facuta de profesor si trebuie sa includa si:
Observatiile Consultantului
Evaluarea facuta de umbra a progreselor facute de catre copil in cursul
anului respectiv si care este bine monitorizata in dosarul de insemnari
ALTE COMINICATII:

Se pot aranja intalniri intre Consultant si Profesor daca este necesar

Umbra trebuie implicata pe cat posibil si in programul de acasa pentru ca
astfel sa fie o sursa permanenta de schimburi de informatii dintre parinti si
profesor.

Vizitele consultanului trebuie organizate cu frecventa cu care UKYAP considera

ca este necesar si este de dorit ca scoala sa stie de aceste vizite.
Tutorii care sunt implicati in acest proces de a fi umbra trebuie sa tina cont de
regulile de functionare interna a scolii.