AUDIT

3. Categorii de auditori
Auditorul ntreprinderii poate fi intern sau extern.
Auditorul intern este un salariat al entitatii auditate; cantonat initial n misiuni legate de
buna calitate a informatiilor financiare, astazi, auditorul intern se ocupa din ce n ce mai
mult de misiuni de audit operational, de verificarea existentei, a gradului de adecvare si a
modului de aplicare a procedurilor interne n toate sectoarele si pe toate functiile
ntreprinderii.
Auditul extern este realizat de catre un auditor statutar (legal), un functionar sau de
catre un tert, n baza unui contract cu ntreprinderea:

"Auditorul legal" sau "controlorul legal" (expresii franceze utilizate n textele

oficiale ale Uniunii Europene) sau"auditorul statutar" (expresie britanica utilizata n
textele oficiale ale Uniunii Europene) este auditorul a carui misiune este descrisa n lege.
Auditul statutar (legal) efectuatde catre un auditor cuprinde o misiune generala sau de
baza si misiuni conexe.
Misiunea de baza cuprinde:
- o misiune de audit financiar care conduce la certificarea situatiilor financiare;
- verificari specifice prevazute expres prin lege.

Un functionar al statului poate realiza unele misiuni de audit din categoriile

prezentate mai sus dar care nu constituie audit legal (statutar) si cu att mai putin un
audit financiar care conduce la certificarea situatiilor financiare.

Auditorul contractual efectueaza o misiune n cadrul unui contract cu entitatea

auditataprin care aceasta (o ntreprindere, o primarie, o institutie publica, un minister
etc.) fixeaza o misiune unui auditor, termenii si conditiile de realizare fiind prevazute n
contract. Altfel spus, daca nu exista dect o singura misiune de audit legal (statutar)
care cuprinde obiective cunoscute si care se realizeaza potrivit Standardelor
Internationale de Audit, exista un numar nelimitat de misiuni de audit contractual,
realizate de specialisti, de regula experti contabili.

5. Riscurile n audit
Schematic, aceste criterii se prezint astfel:
Controlul obiectivelor n cadrul unui audit este planificat n functie de factorii de risc si de
importanta relativ a acestora, care difer de la ntreprindere la ntreprindere.
. Riscurile potentiale, adic cele care sunt susceptibile teoretic de a se produce dac
nici un control nu este exercitat pentru a le preveni sau pentru a detecta si corecta erorile
care ar putea s se produc; aceste riscuri sunt comune tuturor ntreprinderilor.
. Riscurile posibile, adic acele riscuri potentiale mpotriva crora ntreprinderea nu
dispune de mijloace pentru a le limita; cnd astfel de mijloace lipsesc, exist o mare
probabilitate ca anumite erori s se produc fr s fie detectate sau corectate de ctre
ntreprindere.

Pe parcursul exercitrii misiunii sale, auditorul caut s identifice riscurile posibile n

scopul adaptrii controlului si evalurii incidentei erorilor asupra situatiilor financiare.
ntr-o ntreprindere, auditorul se confrunt, de regul, cu urmtoarele categorii de
riscuri:
a) Riscuri generale specifice ntreprinderii - sunt riscuri de natur s influenteze
ansamblul operatiilor ntreprinderii.
Pentru a controla o ntreprindere, auditorul trebuie s identifice deci caracteristicile
proprii care o disting de celelalte; pentru aceasta sunt cercetate si analizate informatiile
urmtoare:
activitatea ntreprinderii si sectorul din care face parte; este esential s se stie:
- obiectul de activitate al ntreprinderii (productie, prestri, comert etc.) cci
problemele de evaluare, de exemplu, nu sunt absolut identice;
- dac ntreprinderea face parte dintr-un sector n plin expansiune sau n declin
(riscurile de ncetare a activittii fiind diferite);
- dac exist reglementri speciale ale sectorului (aprovizionare, vnzri, finantri,
formare preturi etc.).
Organizarea si structura ntreprinderii: problemele de control se pun diferit atunci
cnd:
- o ntreprindere face parte dintr-un grup, fat de una neintegrat;
- toate activittile sunt concentrate sau sunt dispersate n mai multe localitti;
- organigrama ntreprinderii este bine stabilit sau responsabilittile sunt defectuos
stabilite etc.;
Politicile generale ale ntreprinderii:
- financiare;
- comerciale;
- sociale.
Perspectivele de dezvoltare ale ntreprinderii: de exemplu, dac ntreprinderea
prevede o dezvoltare rapid, auditorul trebuie s acorde atentie mijloacelor materiale si
financiare necesare acestui program, iar dac perspectivele ntreprinderii sunt pesimiste,
auditorul va acorda atentie aspectelor legate de continuitatea activittii;

Organizarea administrativ si contabil:

- existenta unui sistem informatic;
- existenta unei proceduri administrative si contabile;
- existenta unui sistem de control bugetar;
- existenta unui sistem de control intern influenteaz modul de organizare si eficienta
controlului propriu al auditorului.

Politicile contabile ale ntreprinderii: chiar nainte de a aborda controlul su, auditorul
trebuie s se asigure de:
- principiile contabile aplicate;
fundamentarea alegerii acestora, cel putin pentru posturile principale sau punctele
caracteristice ale activittii.
Informatiile de mai sus permit aprecieri cu privire la riscurile generale urmtoare:
- riscuri legate de situatia economic a ntreprinderii (elemente susceptibile de a
pune n discutie continuitatea activittii, de exemplu);
- riscuri legate de organizarea general (de exemplu, absenta unor proceduri sau
excesul de proceduri);
- riscuri legate de atitudinea conducerii (de exemplu, expertul va acorda o anumit
atentie n control atunci cnd conducerea manifest preocupri cu predilectie pentru
productie si comercializare si alt atentie cnd conducerea e preocupat de problemele
de control intern si de calitatea informatiei financiare).

b) Riscuri legate de natura operatiilor tratate.

Datele prezentate prin contabilitate pot fi mprtite n trei categorii, fiecare fiind purttoare
de riscuri particulare:
-date repetitive - sunt cele care rezult din activitatea obisnuit a ntreprinderii: vnzri,
cumprri, salarii etc.;
-date punctuale - sunt complementare celor repetitive, dar sunt puse n evident la
intervale de timp mai mult sau mai putin regulate ca, de exemplu: inventare fizice,
evaluare de sfrsit de exercitiu etc. Acestea sunt purttoare de riscuri semnificative
atunci cnd descoperirea lor nu este fcut la timp si deci este necesar ca auditorul s le
cunoasc din timp pentru a-si organiza controalele care se Impun;
-date exceptionale - rezult din operatii sau decizii care deriv din activitti curente:
reevaluri, fuziuni, restructurri.
c) Riscuri legate de conceptia si functionarea sistemelor.
Conceperea sistemelor de descoperire si de tratare a operatiilor trebuie s permit
prevenirea erorilor sau s detecteze pe cele care s-au produs pentru a le corija.
d) Riscul de nedescoperire cu ocazia auditului; alegerea de ctre auditor a
procedurilor, a ntinderii si datei interventiilor antreneaz n mod obligatoriu un anumit
nivel de risc, pe care auditorul trebuie s-l diminueze tot mai mult.

1.Riscul de audit se divide n 3 componente: riscul inerent, riscul legat de control si

riscul de nedescoperire.
a) Riscul inerent const n posibilitatea ca soldul unui cont sau c o categorie de
operatiuni s comporte erori semnificative, izolate sau mpreun cu erorile din alte
conturi sau categorii de operatiuni, datorit unui control intern insuficient.

Pentru a evalua riscul inerent, auditorul recurge la judecti profesionale bazate pe

evaluarea unor factori ca:
_ experienta si cunostintele cadrelor de conducere, eventualele schimbri intervenite n
cursul exercitiului la nivelul conducerii;
_ presiuni exercitate asupra conducerii si alte mprejurri de natur a incita la
prezentarea unor situatii financiare inexacte (numr mare de ntreprinderi falite n
sectorul de activitate);
_ natura activittilor desfsurate de ntreprindere (uzura moral a tehnologiei,
echipamentelor, produselor si serviciilor, structuri neadecvate);
_ factori influentnd sectorul din care face parte ntreprinderea: conditii economice si
concurenti ale, inovatii tehnologice, evolutia cererii si practicile contabile;
_ situatii financiare care pot s contin anomalii: conturi continnd ajustri privind
exercitiile anterioare sau estimri;
Este necesar a se face deosebire ntre constatrile ale cror consecinte pot fi
cuantificate si ntre acelea ale cror consecinte sunt nedeterminate, prin natura lor sau
din cauza conjuncturilor.
Pe ct posibil, auditorul este necesar s se preocupe de a cuantifica aceste
consecinte asupra situatiilor financiare, a constatrilor fcute sau cel putin s fixeze
limita maxim a acestor consecinte.
Din practic, cele mai multe constatri semnificative se pot referi direct sau indirect la
un post bilantier si/sau al unui cont de exploatare, sau un cont de profit si pierdere, sau
chiar a unei informatii nscris n anexele la situatiile financiare.
n unele cazuri consecinta este totusi nedeterminat, pentru c auditorul nu dispune de
informatia necesar sau pentru c constatrile pe care le-a fcut au o influent asupra
situatiei generale a ntreprinderii, fr ca aceasta s aib vreun efect direct asupra
situatiilor financiare. Poate fi vorba:
fie de constatri de natur juridic (de exemplu, contractele de distributie exclusiv a
produselor unei ntreprinderi pot fi contestate de o serie de actiuni de nulitate);
_ vulnerabilitatea activelor la pierderi sau deturnri;
_ nregistrarea unor operatiuni neobisnuite si complexe, mai ales la sfrsitul exercitiului.
b) Riscul legat de control - const n faptul c o eroare semnificativ n cont sau ntr-o
categorie de operatiuni, izolat sau mpreun cu alte solduri de cont sau categorii de
operatiuni, nu este nici prevenit, nici descoperit si corectat prin sistemul contabil si de
control intern utilizate.
c) Riscul de nedescoperire -const n faptul c controalele declansate de auditori nu
reusesc s descopere o eroare semnificativ n soldul unui cont sau ntr-o categorie de
operatiuni, izolat sau mpreun cu alte solduri sau categorii de operatiuni.

7. Sisteme, domenii i conturi semnificative

Profesionistul contabil are posibilitatea s i orienteze misiunea n funcie de domeniile

i sistemele semnificative; aceast orientare are ca obiectiv identificarea riscurilor care
pot avea o inciden semnificativ asupra situaiilor financiare i deci asupra programrii
i planificrii misiunii de audit, permind determinarea naturii i ntinderii controalelor n
raport cu pragul de semnificaie ales; organizarea lucrrilor de audit astfel nct s fie
atins obiectivul de a certifica situaiile financiare n mod raional, cu maxim de eficacitate
i n cadrul termenelor convenite cu clientul
La nceputul misiunii, stabilirea unui prag global de semnificaie este necesar pentru a
determina domeniile i sistemele semnificative.

8. Riscul de audit
1.Riscul de audit se divide n 3 componente: riscul inerent, riscul legat de control si
riscul de nedescoperire.
a) Riscul inerent const n posibilitatea ca soldul unui cont sau c o categorie de
operatiuni s comporte erori semnificative, izolate sau mpreun cu erorile din alte
conturi sau categorii de operatiuni, datorit unui control intern insuficient.
Pentru a evalua riscul inerent, auditorul recurge la judecti profesionale bazate pe
evaluarea unor factori ca:
_ experienta si cunostintele cadrelor de conducere, eventualele schimbri intervenite n
cursul exercitiului la nivelul conducerii;
_ presiuni exercitate asupra conducerii si alte mprejurri de natur a incita la
prezentarea unor situatii financiare inexacte (numr mare de ntreprinderi falite n
sectorul de activitate);
_ natura activittilor desfsurate de ntreprindere (uzura moral a tehnologiei,
echipamentelor, produselor si serviciilor, structuri neadecvate);
_ factori influentnd sectorul din care face parte ntreprinderea: conditii economice si
concurenti ale, inovatii tehnologice, evolutia cererii si practicile contabile;
_ situatii financiare care pot s contin anomalii: conturi continnd ajustri privind
exercitiile anterioare sau estimri;
Este necesar a se face deosebire ntre constatrile ale cror consecinte pot fi
cuantificate si ntre acelea ale cror consecinte sunt nedeterminate, prin natura lor sau
din cauza conjuncturilor.
Pe ct posibil, auditorul este necesar s se preocupe de a cuantifica aceste
consecinte asupra situatiilor financiare, a constatrilor fcute sau cel putin s fixeze
limita maxim a acestor consecinte.
Din practic, cele mai multe constatri semnificative se pot referi direct sau indirect la
un post bilantier si/sau al unui cont de exploatare, sau un cont de profit si pierdere, sau
chiar a unei informatii nscris n anexele la situatiile financiare.

n unele cazuri consecinta este totusi nedeterminat, pentru c auditorul nu dispune de

informatia necesar sau pentru c constatrile pe care le-a fcut au o influent asupra
situatiei generale a ntreprinderii, fr ca aceasta s aib vreun efect direct asupra
situatiilor financiare. Poate fi vorba:
fie de constatri de natur juridic (de exemplu, contractele de distributie exclusiv a
produselor unei ntreprinderi pot fi contestate de o serie de actiuni de nulitate);
_ vulnerabilitatea activelor la pierderi sau deturnri;
_ nregistrarea unor operatiuni neobisnuite si complexe, mai ales la sfrsitul exercitiului.
b) Riscul legat de control - const n faptul c o eroare semnificativ n cont sau ntr-o
categorie de operatiuni, izolat sau mpreun cu alte solduri de cont sau categorii de
operatiuni, nu este nici prevenit, nici descoperit si corectat prin sistemul contabil si de
control intern utilizate.
c) Riscul de nedescoperire -const n faptul c controalele declansate de auditori nu
reusesc s descopere o eroare semnificativ n soldul unui cont sau ntr-o categorie de
operatiuni, izolat sau mpreun cu alte solduri sau categorii de operatiuni.

9. Pragul de semnificaie n audit; definiie, rol (testul de semnificaie, o metoda

analitic de calcul i estimare a pragului de semnificaie)
Prag de semnificatie - nivelul, mrimea unei sume peste care auditorul consider c o
eroare, o inexactitate sau o omisiune poate afecta regularitatea si sinceritatea situatiilor
financiare, ct si imaginea fidel a rezultatului, a situatiei financiare si a patrimoniului
ntreprinderii.
La nceputul misiunii, stabilirea unui prag global de semnificatie este necesar pentru a
determina domeniile si sistemele semnificative.
Ca urmare, stabilirea unor praguri de semnificatie permite:
-orientarea mai bun si planificarea misiunii;
-evitarea lucrrilor inutile;
-justificarea deciziilor referitoare la opinia emis.

Pentru determinarea pragului de semnificatie pot fi utilizate diferite elemente de referint:

capitalurile proprii, rezultatul net, cifra de afaceri etc.
Definirea pragului de semnificatie permite auditorului nc de la nceputul activittii
(misiunii) sale s aprecieze mai bine sistemele si conturile susceptibile s contin erori
sau inexactitti semnificative, iar la sfrsitul misiunii s aprecieze dac anomaliile pe
care le-a descoperit trebuie s fie corectate n cadrul exercitiu lui, n scopul de a putea
emite o opinie fr rezerve.
Unele circumstante particulare trebuie avute n vedere la determinarea pragului de
semnificatie:

-existenta unor prevederi legale, statutare sau contractuale;

-evolutia important de la un an la altul a unor posturi;
-capitaluri proprii sau rezultate anormale.
Testul de semnificatie
n cele ce urmeaz, dorim s sugerm auditorilor o metod de abordare a dificilei
probleme a aprecierii caracterului semnificativ al constatri lor fcute.
Dup ce a fost examinat ansamblul constatrilor fcute, auditorul determin influenta pe
care acestea o pot avea asupra unor mrimi de referint, tinnd seama de
circumstantele proprii fiecrui caz n parte.

a. Influenta asupra bazei de referint. Notiunea de prag de semnificatie poate fi

stabilit n valori absolute sau n valori relative.
n marea majoritate a cazurilor, determinarea pragurilor de semnificatie se face tinnd
seama c un element nu este semnificativ dect n raport cu un altul, denumit baz de
referint, care poate fi, asa cum prevd standardele de audit: capitalurile proprii,
rezultatul net, cifra de afaceri etc.
Constatrile fcute de auditor pot fi semnificative n raport cu elementele care pot avea o
influent, fie asupra rezultatului exercitiului, fie asupra modalittii de prezentare a
bilantului contabil.
n functie de constatrile fcute, bazele de referint pot fi diferite, astfel:
a.1. Referitor la elementele avnd o influent asupra rezultatului exercitiului
Baza de referint retinut va fi n general rezultatul net al exercitiului. Aceasta este cea
mai simpl baz, dar este necesar s i se aduc, adesea, unele corective pentru a putea
considera rezultatul de referint ca normal:
-mai nti, regruparea elementelor exceptionale (profit si pierdere exceptionale sau cele
aferente exercitiilor anterioare etc.);
Auditorul va aprecia, n aceast situatie, alegerea unei alte baze de referint care s
reprezinte mai bine activitatea ntreprinderii, de pild: rezultatul exploatrii, capacitatea
de autofinantare etc.
n practic, se poate considera c n cazul cnd constatrile fcute sunt mai mari dect
10% din rezultatul net, mai putin rezultatul exceptional, atunci aceste constatri pot fi
considerate semnificative, adic avnd o influent semnificativ asupra rezultatului
exercitiului.
a.2. Referitor la elementele avnd o influent asupra modalittii de prezentare a
bilantului contabil
Constatrile de acest fel sunt cele care rezult, de exemplu, dintr-o ncadrare inexact a
conturilor sau dintr-o compensare nejustificat ntre posturile debitoare si cele creditoare.
Baza de referint va fi, deci, postul incorect modificat; de exemplu, dac dou conturi de
banc, unul creditor si altul debitor sunt compensate, importanta acestei compensri va fi
stabilit prin compararea cu totalul posturilor respective.

Bazele de referint nu sunt toate de aceeasi important sau greutate: o constatare poate
fi semnificativ atunci cnd intr n calculul unui ratio (rat, indicator) sau n componenta
unor date financiare n mod curent utilizate: fond de rulment, valoare adugat, ratio de
trezorerie etc.
De regul, se poate aprecia c dac o constatare privind erori sau inexactitti n
prezentarea bilantului contabil modifica baza de referinta cu mai mult de 10%, atunci
acea constatare este considerat semnificativ.
b. Elementele specifice pragului de semnificatie
Pragul de semnificatie determinat ca mai nainte nu poate avea dect o important
general; nu va trebui aplicat automat.
Este necesar a se lua n considerare factorii proprii fiecrui caz n parte, care pot fi
grupati n trei categorii:
-necesittile utilizatorilor situatiilor financiare;
-caracteristicile ntreprinderii;
-caracteristicile elementelor considerate semnificative.
b.1. Necesittile utilizatorilor situatiilor financiare
Pragul de semnificatie este stabilit, n primul rnd, n functie de necesittile utilizatorilor.
Conturile anuale furnizeaz informatii necesare diversilor utilizatori si n mod deosebit
actionarilor/asociatilor, creditorilor (actuali si potentiali) si personalului. Printre alti
principali utilizatori se pot mentiona clientii, analistii financiari, statisticienii, economistii,
precum si autorittile fiscale si administrative.
Elementele semnificative nu sunt obligatoriu aceleasi, de exemplu, pentru analistii
financiari, administratia fiscal sau membrii consiliului de administratie. Dar opinia
exprimat de auditor se adreseaz tuturor si trebuie s aib aceeasi valoare pentru toti.
b.2. Caracteristicile ntreprinderii
Caracteristicile ntreprinderii susceptibile s reprezinte un element semnificativ sau nu,
sunt numeroase.
De exemplu:
-mediul social economic n care functioneaz ntreprinderea; conditioneaz existenta
unor elemente la fel de variate ca si legislatia n vigoare, sau concurenta, climatul social,
conjunctura economic, situatia politic etc.
-sectorul de activitate (si metodele contabile care-i sunt proprii). Rezultatul net este o
baz de referint medie. Se poate prevedea substituirea acesteia cu alte mrimi care
-dimensiunea ntreprinderii. n cazul marilor ntreprinderi, procentul de 10% din rezultatul
net poate aprea uneori prea ridicat, ntruct conduce la sume considerabile n valori
absolute. Auditorul poate fi, n aceast situatie, ndrepttit s stabileasc un procent mai
mic.
-evolutia ntreprinderii n timp. Comparabilitatea datelor din conturile anuale este unul din
principiile fundamentale ale contabilittii. Analiza financiar se efectueaz ntotdeauna
pe mai multi ani si tendinta trecut ca si prevederile sunt factori importanti n evolutia
ntreprinderii. Analizele fcute au demonstrat c desfsurarea actiunii a fost sensibil la

diferenta dintre tendintele prevzute si cifrele reale. Se poate deci avea n vedere c o
constatare va fi cu att mai important, cu ct ea se raporteaz la un element care
modific mai sensibil evolutia principalelor valori financiare.
b.3. Caracteristicile elementelor considerate semnificative
Sensibilitatea. Un element este considerat "sensibil" atunci cind o mica variatie a acestui
element antreneaz o mare modificare n aprecierea situatiilor financiare.
Importanta unei erori nu are aceleasi urmri pentru un element determinat prin apreciere
fat de un post unde exactitatea se impune: o diferent n minus la cas este totdeauna
important, n timp ce o eroare de 1 % asupra total ului unui provizion poate fi fr
important, tinnd seama de gradul de aproximare cu care este determinat acest ultim
element.
Evolutia elementului. Poate reliefa o tendint de mrire sau de micsorare a elementului.
Astfel, n cazul creantelor dubioase, neprovizionate, reprezentnd 4% din rezultatul net,
este necesar s se examineze dac si n perioadele precedente nu a existat tendinta de
a subevalua sistematic provizioanele ce se impuneau a fi fcute. n acest caz, elementul
n sine nu era semnificativ, dar devine semnificativ avnd n vedere evolutia sa.
Cumulul mai multor elemente. Cumulul mai multor elemente nesemnificative, luate
separat, poate conduce la stabilirea diferit a importantei lor. n acest fel, semnificatia
relativ a acestora pare a fi un criteriu fr valoare. Fiind vorba de stabilirea efectului
relativ al diferitelor constatri, efectul cumulat este mai determinant dect cel al fiecruia
dintre ele luat izolat.
c. Consecintele pragului de semnificatie La sfrsitul misiunii, auditorul elaboreaz lista
recapitulativ a constatrilor fcute n cursul sondajelor si verificrilor sale, inclusiv a
examinrii diverselor obiective privind ntreprinderea auditat. n cazul foarte frecvent
cnd ntreprinderea procedeaz la rectificrile sugerate de auditor, acesta va putea
acorda o certificare fr rezerve.
Certificare:
- n cazul n care constatrile sale nu au un caracter semnificativ, auditorul va acorda o
certificare a regularittii si a sincerittii conturilor anuale fr rezerve;
- atunci cnd constatrile au un caracter semnificativ, auditorul, dup caz, va fi
determinat s adopte una din solutiile urmtoare:

- certificare cu rezerve. Aceast posibilitate presupune c auditorul este n msur s

determine rubricile si posturi'le din situatiile financiare la care face referire rezerva sa.
Raportul va indica deci, ntr-o modalitate care s precizeze elementele care fac obiectul
rezervei sale si cum aceste elemente pot fi corijate si, dac este posibil, influenta pe care
aceast corectie o va avea asupra conturilor anuale.
Dac rezervele sunt prea numeroase, auditorul va refuza certificarea regularittii si
sincerittii conturilor anuale;
- refuzul de certificare. Apare n toate cazurile n care regularitatea si sinceritatea
contabilittii si a conturilor anuale nu prezint o imagine fidel, clar si complet a
patrimoniului, a situatiei financiare si a rezultatelor.

- imposibilitatea certificrii. Dac auditorul consider c ntreprinderea nu i-a pus la

dispozitie sau nu i-a putut furniza elemente suficiente pentru a-i permite s stabileasc
concluziile sale, el va consemna n raportul su c nu este n msur s emit o opinie.
Datele
Bilant total
Stocuri
Cifra de afaceri
Capitaluri proprii
Rezultatul net
Cumulat

Pragurile
semnificatie

de Erori constatate

460.000 lei
60.000 lei 800 lei
200.000 lei
70.000 lei
10.000 lei
1000 lei
1800 lei

400+1.600

2.000

Niciuna din erori (400 mii lei si 1.600 mii lei) nu este superioar pragului de semnificatie
global (1.000 lei plus 800 lei egal 1.800 lei); una singur este superioar pragului
determinat pentru stocuri (1.600 lei minus 25 %, fat de 800 lei); cealalt eroare nu
poate fi nlturat ntruct cumulul celor dou erori este superior pragului global.
Tinnd seama c pragul de semnificatie a fost stabilit lund ca baz de referint profitul
net, incidenta erorilor constatate asupra datelor de mai sus se va determina prin
corectarea acestor erori cu procentul de impozit pe profit (16%).
Incidentele asupra cifrelor caracteristice sunt:
d. Exemplificarea modului de interpretare a pragului de semnificatie
(400 + 1.600) - (2.000 x 16%) = 16,8% din rezultatul net
10.000

(400 + 1.600) - (2.000 x 16%) = 2,4% din capitalurile proprii ;

70.000
(400 + 1600) (2000x 16%)

= 2,8% din stocuri.

60.000
e. O concluzie preliminar privind pragul de semnificatie
Dac despre regularitatea si sinceritatea contabilittii si a conturilor anuale toti
profesionistii sunt de acord n aplicarea lor, divergentele de apreciere individuale sunt
uneori profunde si suscit multe dezbateri la toate nivelurile.Ca si n cazul elementelor
semnificative si a pragului de semnificatie, standardele de audit nu dau o estimare
monetar procentual sau absolut si nu indic o metod matematic universal
aplicabil.
Stabilirea elementelor semnificative si a pragului de semnificatie este lsat de aceste
standarde la aprecierea auditorului, ntruct n acest domeniu judecata profesional este
total de nenlocuit, datorit numrului foarte mare de factori de luat n considerare si a
subiectivittii importantei lor relative.
De asemenea, planificarea initial a auditului prin care s-a prevzut realizarea unor
proceduri destul de largi pentru a acoperi toate riscurile semnificative potentiale, inclusiv

pragurile de semnificatie stabilite, necesit n cursul misiunii, din partea ntregii echipe de
auditori, concentrarea atentiei spre elementele neprevzute care pot determina
modificarea pragurilor de semnificatie.

O metod analitic de calcul si estimare a pragului de semnificatie

Se disting dou faze si 5 etape necesare estimrii pragului de semnificatie pe baza
analizei domeniilor semnificati ve prezentate anterior.
Faza de planificare a profunzimii testelor cu dou etape:
a. Fixarea valorii preliminare a pragului de semnificatie;
b. Repartizarea valorii preliminare a pragului de semnificatie.
Faza de evaluare a rezultatelor, n care se disting trei etape:
c. Estimarea valorii totale a prezentri lor eronate din segment;
d. Estimarea valorii cumulate (combinate) a prezentrilor eronate;

e. Compararea estimrii valorii cumulate cu valoarea preliminar sau revizuit a pragului

de semnificatie.
(400 + 1.600) - (2.000 x 16%) = 2,8% din stocuri .
60.000
n concluzie, tinnd seama de incidenta asupra rezultatului net si eroarea cumulat fiind
superioar pragului de semnificatie global, auditorul trebuie s sugereze corectarea
postului stocuri pentru a putea certifica fr rezerve conturile anuale.
a. Fixarea valorii preliminare a pragului de semnificatie
Pe baz de rationament profesional se consider c:
Cumulul erorilor de prezentare n situatiile financiare, care depsesc 10%, este
considerat semnificativ; sub 5% este presupus a fi nesemnificativ, n absenta unor factori
calitativi de inf1uent; ntre 5% si 10% se impune utilizarea rationamentului profesional,
pentru a stabili dac erorile au caracter semnificativ.
Limitele de 5% si 10% se aplic la o baz de referint adecvat; se recomand
urmtoarele baze de referint:
o profitul net de exploatare 5-10%;
o bilantul contabil; valoarea combinat a erorilor de prezentare n bilantul contabil ar
trebui mai nti determinate pentru activele circulante(5-10%),pentru datoriile pe termen
scurt (5-10%) si pentru total activ bilantier (3-6%).
b.repartizarea valorii preliminare a pragului de semnificatie pe segmente(eroare
tolerabila).
c. Estimarea valorilor totale a prezentrilor eronate din segment.
d. Estimarea valorii cumulate (combinate) a prezentrilor eronate.

Cnd auditorul aplic procedurile de audit pentru fiecare segment al auditului, el tine un
document de lucru, n care se consemneaz toate erorile sau inexactittile constante.

10. Normele de referin n audit ( normele contabile , normele de audit)

Valoarea cumulat a erorilor
Eroare tolerabil
n auditul situatiilor financiare ale unei entitti sunt folosite dou categorii de norme de
referint: norme contabile si norme de audit.

1. Normele contabile
Normele (standarde) contabile sunt stabilite de organismele de reglementare din
domeniul contabilittii care sunt, de regul, organisme de interes public, autonome.
Normele contabile sunt comune si obligatorii pentru toti cei care stabilesc, controleaz si
utilizeaz situatiile financiare. Entittile care au obligatia de a stabili situatii financiare
sunt cele prevzute la art. 1 din Legea Contabilittii. Cei care controleaz sunt prevzuti
prin legislatia fiecrei tri (auditori, cenzori) si au ca referint in activitatea lor normele
contabile.
Situatiile financiare sunt destinate s satisfac nevoile comune de informatii ale unei
game largi de utilizatori. Pentru multi utilizatori aceste situatii financiare constituie singura
surs de informatii complementare care s le satisfac nevoile.
Aceste situatii financiare trebuie s fie stabilite potrivit uneia sau mai multora din
referintele urmtoare:
standarde internationale de raportare financiar;
standarde sau norme contabile nationale;
alte referinte contabile bine precizate si recunoscute, aplicate pentru elaborarea si
prezentarea situatiilor financiare.
Normele contabile internationale sunt stabilite de IASCF (Fundatia Comitetului pentru
Standarde Internationale de Contabilitate) si sunt denumite generic Standardele
Internationale de Raportare Financiar (IFRS) care cuprind:

Standardele Internationale de Raportare Financiar emise de IASB (IFRS);

Standardele Internationale de Contabilitate (lAS);
Standardele de interpretare emise de SIC sau IFRIC;
Alte documente emise de IASB, SIC sau IFRIC.

2. Normele de audit

Normele (standardele) de audit reprezint un ansamblu de reguli definite de o autoritate

profesional la care se refer auditorul pentru calificarea muncii sale. Acestea pot fi:
Standardele Internationale de Audit (ISA), Practicile Internationale de Audit (IAPS),
Standardele Internationale privind Angajamentele de Revizuire (ISRE), Standardele
Internationale privind Angajamentele de Asigurare (ISAE), Standardele Internationale
pentru Misiuni Conexe (ISRS) emise de Consiliul pentru Standarde de Audit si Asigurri
(IAASB) din cadrul Federatiei Internationale a Contabililor (IFAC); norme nationale emise
de un organism profesional recunoscut ca fiind autoritate n domeniu.

Normele de audit permit tertilor s aib asigurarea c opinia auditorului va fi emis n

functie de criterii de calitate omogene; ele permit ns si auditorului s defineasc
scopurile pe care le are de atins prin punerea n lucru a celor mai potrivite tehnici.
Normele de audit se clasific n trei categorii, acoperind ntreaga activitate a auditorului:

norme profesionale de lucru;

norme de raportare;
norme generale de comportament.

11. Terminologia folosit n audit

Anomalie: Informatie financiar deformat ca urmare a unor erori sau fraude.
Asertiune privind situatiile financiare: Ansamblul de criterii, explicite sau nu, retinute
de ctre conducerea entittii pentru elaborarea situatiilor financiare (conturilor anuale),
care se pot clasa n:
existent: un activ sau o datorie exist la un moment dat;
drepturi si obligatii: un activ sau o datorie se refer la ntreprinderea n cauz la un
moment dat;
apartenent: tranzactie sau eveniment care priveste ntreprinderea n cauz si care s-a
produs n cursul perioadei;
exhaustivitate: toate activele, datoriile, tranzactiile sau evenimentele au fost nregistrate
si toate faptele importante au fost corect prezentate;
evaluare: nregistrarea unui activ sau a unei datorii la valoarea sa de inventar;
msurare: o operatiune sau un eveniment este nregistrat la valoarea sa de
tranzactionare si o ncasare sau o cheltuial se refer la perioada corespunztoare;
prezentare si informatii date: o informatie este prezentat, clasat si descris conform
referintei contabile aplicabile.
Asigurare: satisfactie a profesionistului contabil cu referire la calitatea unei informatii
produs de o persoan si destinat s fie utilizat de o alt persoan, calitate apreciat
n raport de criterii

Cabinet de audit: societate sau entitate care ofer servicii de audit cuprinznd, dup
caz, mai multi asociati, salariat sau un auditor individual.
Calculul: verificarea exactittii aritmetice a documentelor justificative si contabile, sau
efectuarea de calcule distincte.
Colaboratori: personal tehnic care particip la un audit sub supravegherea auditorului.
Compilare: n cursul unei misiuni de compilare, profesionistul utilizeaz competentele
sale contabile si nu cele de auditor, n vederea strngerii, clasrii si sintetizrii
informatiilor financiare.
Control de calitate: politici si proceduri adoptate de ctre profesionistul contabil n
scopul asigurrii rezonabile c toate misiunile efectuate sunt realizate conform principiilor
fundamentale nscrise n norme.
Controlul substantiv: proceduri folosite de auditor (interventii proprii) pentru obtinerea
de elemente probante. Este de dou feluri: control asupra operatiilor si solduri lor si
control prin proceduri analitice.
Declaratii ale directiunii: declaratii fcute de ctre directiune profesionistului contabil n
cursul unui audit, n mod spontan sau ca rspuns la ntrebrile (chestionarele) puse de
acesta.
Deficiente majore: insuficiente ale controlului intern care pot avea repercusiuni
semnificative asupra situatiilor financiare.
Directiune: ansamblul cadrelor si altor persoane care-si asum responsabilitti
importante n functionarea, controlul si supravegherea operatiunilor realizate de entitate.
Documentatie: ansamblu de documente (documente de lucru) pregtite de
profesionistul contabil sau pe care acesta le-a obtinut si pstrat, necesare pentru
realizarea misiunii sale.
Domenii si sisteme semnificative: prti ale situatiilor financiare si tipuri de operatiuni
sau sisteme care trateaz date contabile ce pot avea o incident important asupra
situatiilor financiare n ansamblul lor.
Dosare de lucru: Documente care strng informatiile referitoare la realizarea auditului:
natura, calendarul si ntinderea procedurilor de audit efectuate ct si rezultatul acestor
proceduri si concluziile la care ajunge auditorul pornind de la elementele probante
culese. Aceste dosare de lucru pot fi pe hrtie, pe microfilm, pe suport informativ sau pe
orice alt suport.
Elemente probante: informatii obtinute de ctre profesionistul contabil pentru a trage
concluzii pe baza crora s-si fondeze opinia. Aceste informatii sunt constituite din
documente justificative, care sustin situatiile financiare si care se coroboreaz cu
informatiile din alte surse.
Eroare: inexactitate involuntar, continut n situatiile financiare.
Eroare tolerabil: eroare maximal ntr-o populatie selectionat pe care auditorul poate
s o accepte trgnd concluzii c rezultatele sondajului au atins obiectivul auditului.
Estimare contabil: evaluarea aproximativ a sumei unui post n absenta unei metode
de msurare precis. Estimarea contabil se bazeaz pe rationament fondat pe ultimele
informatii (cunoscute sau previzionale) disponibile.

Expert: persoan sau cabinet care posed competentele, cunostintele si o experient

ntr-un domeniu, altul dect contabilitatea si auditul.
Expert contabil: profesionist contabil abilitat s exercite profesia contabil n conditiile
fixate prin normele internationale si prin O.G. nr. 65/1994, aprobat prin Legea nr.
42/1995 cu modificarile si completrile ulterioare; aceste norme definesc expertul
contabil ca fiind profesionistul abilitat s revizuiasc si s aprecieze contabilitatea entitti
lor de care nu este legat printr-un contract de prestari servicii.
Fraud: act voluntar comis de una sau mai multe persoane care fac parte din
conducere, salariati sau terti, care duce la situatii financiare eronate.
Informatii financiare previzionale: informatii financiare bazate pe ipoteza c anumite
evenimente se vor produce si c ntreprinderea va executa anumite actiuni n viitor. Ele
pot s ia forma de previziuni, de proiectii sau de o combinatie a celor dou.
Inspectie: operatiune constnd n a examina registre contabile, documente sau active
fizice.
Ipoteza de continuitate a exploatrii: ipotez potrivit creia ntreprinderea va continua
activittile sale ntr-un viitor previzibil si ea nu are nici intentia nici nevoia de a depune
bilantul sau de a proceda la o reducere semnificativ a activittii sale. n consecint
activele sunt evaluate pe baza continurii exploatrii si nu pe baza valorii nete realizabile
sau lichidati ve.
Imposibilitatea exprimrii unei opinii: constatare a auditorului constnd n faptul c o
limitare a ntinderii lucrrilor este att de important sau priveste un numr important de
probleme nct el nu a ajuns s obtin suficiente elemente probante pentru a putea
exprima o opinie asupra situatiilor financiare.
ntinderea lucrrilor de audit: diligente apreciate ca necesare, n circumstante precise,
pentru atingerea obiectivului auditului.
Limitarea ntinderii lucrrilor de audit: limitarea cmpului de investigatii ale auditorului,
uneori impus de ntreprindere, alteori dictat de circumstante (de exemplu, cnd
calendarul misiunii nu permite auditorului s controleze inventarul fizic al stocurilor) sau
atunci cnd documentele contabile sunt incomplete sau cnd auditorul nu este n msur
s pun n lucru procedurile apreciate ca necesare.
Misiune de audit special: misiune de audit distinct asupra unor informatii financiare
privind:
situatii financiare stabilite conform unui referential contabil diferit de Standardele
Internationale de Raportare Financiar sau Normele contabile nationale;
conturi sau elemente de conturi specifice sau rubrici dintr-o situatie financiar;
respectarea clauzelor contractuale;
situatii financiare condensate.
Nonconformitate: omisiuni sau acte comise de ntreprindere, n mod deliberat sau nu,
care sunt contrare legilor si reglementrilor n vigoare.
Norme nationale de audit: ansamblul de norme de audit stabilite de ctre un organism
profesional competent la nivel national, care au un caracter obligatoriu si care se aplic
n realizarea unei misiuni de audit sau de servicii conexe.

Operatiuni ntre prti legate: transfer de drepturi sau obligatii ntre prti legate,
indiferent dac aceste transferuri fac sau nu obiectul unor transferuri financiare.
Paragraf de observatii: observatiile au scopul de a atrage atentia cititorului asupra unui
element care are un impact semnificativ asupra situatiilor financiare si care face obiectul
unei note explicative mai detaliat, anexat. Adugarea acestui paragraf nu are nici o
incident asupra opiniei auditorului. Paragraful de observatii poate s se refere la
chestiuni care nu privesc n mod direct situatiile financiare.
Prti legate: prtile sunt considerate ca legate dac una din de are posibilitatea s
exercite un control sau o influent notabil asupra celorlalte cu ocazia lurii unor decizii
financiare sau operalionale.
Planificare: elaborarea unei strategii generale si prezentarea detaliat a naturii,
calendarului si ntinderii lucrrilor de audit.
Practici nationale de audit: ansamblul de reguli de audit care nu au valoarea de norme
definite de un organism competent la nivel national si care sunt n mod obisnuit aplicate
de auditor ntr-o misiune de audit sau misiuni conexe.
Previziuni: informatii financiare previzionale elaborate pe baz de ipoteze referitoare la
evenimente viitoare pe care conteaz ntreprinderea.
Proiectii: informatii financiare prospective bazate pe:
ipoteze privind evenimente viitoare si actiuni ale conducerii care se pot produce sau nu,
de exemplu, demararea unei noi activitti sau schimbarea radical a activittilor prezente
ale ntreprinderii;
combinarea estimrilor celor mai plauzibile si a ipotezelor.
Proceduri convenite: misiune n care un auditor pune n lucru proceduri de audit
stabilite de comun acord cu ntreprinderea si tertii interesati. Destinatarii raportului trag ei
nssi concluziile din lucrrile auditorului; acest raport este adresat exclusiv prtilor care
au convenit procedurile de pus n lucru cci alte prti, care nu cunosc motivele pentru
care s-au convenit procedurile, risc s interpreteze eronat rezultatele.
Referential contabil (referint contabil): ansamblul de criterii utilizate pentru
pregtirea situatiilor financiare care se aplic la toate elementele importante si care se
sprijin pe date si/sau piese justificative.
Risc de audit: riscul ca auditorul s exprime o opinie incorect prin faptul c erori
semnificative exist n situatiile financiare. El se divide n trei:
-riscul inerent;
- riscul legat de control ;
- riscul de nedetectare.
Riscul inerent: posibilitatea ca soldul unui cont sau o categorie de tranzactii s
comporte erori semnificative - izolate sau cumulate cu erori n alte solduri sau categorii
de tranzactii - datorate insuficientei controlului intern.
Riscul legat de control: riscul ca o eroare semnificativ ntr-un sold sau ntr-o categorie
de tranzactii - izolat sau cumulat cu erori n alte solduri sau categorii de tranzactii - s
nu fie prevenit sau detectat sau corectat la timp prin sistemul contabil si de control
intern, existente.

Riscul de nedetectare: riscul ca controalele substantive puse n lucru de ctre auditori

s nu reuseasc s detecteze o eroare ntr-un sold sau ntr-o categorie de tranzactii care
- izolat sau cumulat cu erori din alte solduri sau categorii de tranzactii - ar fi
semnificativ.
Scrisoare de misiune: scrisoare confirmnd acceptarea de ctre auditor a unei misiuni
de audit, care descrie obiectivul si ntinderea auditului ct si responsabilittile fat de
client si forma raportului.
Servicii conexe: cuprind examenele pe baz de proceduri convenite si misiuni de
compilare.
Semnificativ: termen utilizat pentru a exprima importanta unei date contabile cuprins n
situatiile financiare.
Sondaje n audit: aplicarea procedurilor de audit numai la o parte din elementele unui
sold de cont sau dintr-o categorie de tranzactii, permitndu-i astfel auditorului s obtin si
s evalueze elemente selectionate n vederea tragerii unei concluzii asupra ntregii
populatii. Populatia reprezint ansamblul de date din care auditorul selectioneaz un
esantion pentru a ajunge la o concluzie.
Sistem contabil: ansamblul de proceduri si documente ale unei entitti care permit
tratarea operatiunilor (tranzactiilor) n scopul nregistrrii lor n conturi. Acest sistem
permite identificarea,semnarea, analizarea, calculul, clasarea, nregistrarea si
recapitularea tranzactiilor si a altor evenimente.
Sistem de control intern: ansamblul de politici si proceduri puse n aplicare de ctre
directiunea unei entitti n vederea asigurrii, n msura posibilului, a unei gestionri
riguroase si eficiente a activittilor acestei ntreprinderi. Acest procedeu implic
respectarea politicilor de gestiune, protejarea activelor, prevenirea si detectarea fraudelor
si erorilor, exactitatea si exhaustivitatea nregistrrilor contabile si stabilirea la timp a
informatiilor financiare.
Situatii financiare (conturi anuale ): bilant, contul de rezultate (contul de profit si
pierdere), tabloul de finantare (care se poate prezenta sub diferite forme, de exemplu, o
situatie a miscrilor de trezorerie sau un tablou de resurse si utilizri), note anexe si alte
situatii si documente explicative care fac parte integrant din situatiile financiare, n
functie de referentialul contabil dat.
Situatiile financiare rezumate (condensate); o ntreprindere poate elabora situatii care
rezum situatiile sale financiare n scopul informrii unor grupuri de utilizatori interesati
numai de principalele trsturi (caracteristici) ale situatiilor financiare ale acelei
ntreprinderi.
Teste de procedur: teste care permit obtinerea de elemente probante privind
eficacitatea:
conceperii sistemelor contabile si de control intern, adic dac acestea au fost corect
concepute pentru a putea preveni, detecta si corija erorile semnificative;
functionrii controalelor interne n tot timpul exercitiului.

12. Documentarea lucrarilor de audit ( dosarul exerciiului, dosarul permanent)

1. Dosarul exercitiului
Dosarul exercitiului cuprinde toate elementele unei misiuni, a cror utilitate nu depseste
exercitiul controlat; el permite asamblarea tuturor lucrrilor, de la organizarea misiunii la
sintez si formularea raportului.
Dosarul exercitiului este indispensabil pentru:

-mai buna organizare si control ale misiunii;

-documentarea lucrrilor efectuate, deciziilor luate si asigurarea c programul s-a derulat
fr omisiuni;
-nlesnirea muncii n echip si supervizarea lucrrilor date la colaboratori;
-justificarea opiniei emise si redactarea raportului.
Continut. n mod uzual, acest dosar cuprinde:
. planificarea misiunii:
- programul general de lucru;
- note asupra utilizrii lucrrilor de control efectuate de ctre altii (auditori interni, diversi
specialisti);
- datele si duratele vizitelor, locurile de interventie;
- compunerea echipei;
- data pentru emiterea raportului;
- buget de timp si realizarea lui;
. supervizarea lucrrilor:
- note asupra studierii dosarelor si stabilirea solutiilor la problemele ridicate;
-aprobarea tuturor deciziilor importante care pot afecta planificarea, programul lucrrilor,
executarea lucrrilor, concluziile lucrrilor, continutul raportului;
. aprecierea controlului intern:
- evaluarea punctelor tari, punctelor slabe si a zonelor de risc;
- foi de lucru privind: bazele de stabilire a sondajelor asupra functionrii sistemelor,
detalii asupra sondajelor efectuate;
- comentarii asupra anomaliilor descoperite;
. obtinerea de elemente probante:
- program de control;
-foi de lucru cuprinznd: obiectivul, detalii asupra lucrrilor efectuate, eventuale
comentarii, concluzii;

-documente sau copii de documente de la ntreprindere sau terti, justificnd cifrele

examinate;

-detalii asupra lucrrilor efectuate asupra situatiilor financiare: comparatii si explicatii ale
variatiilor, concluzii;
-sinteza general a rezultatelor pe diferite etape ale misiunii si tratarea distinct a
punctelor care ar putea avea o influent asupra deciziei de certificare;
- foi de lucru cu privire la faptele delictuale.
Dosarul exercitiului este bine s fie mprtit pe sectiuni (prti) pentru a usura utilizarea
sa. n general se foloseste o mprtire n 10 sectiuni (prti) simbolizate de la A la I, astfel:
EA (dosarul exercitiului, Sectiunea A) intitulat "Acceptarea misiunii" contine
documente referitoare la acceptare sau mentinerea misiunii de audit, cum ar fi:
chestionarul de acceptare (cunoasterea global a ntreprinderii, existenta unor riscuri
etc.), scrisoarea ctre predecesor, corespondenta cu clientul, fisa de acceptare sau de
mentinere a misiunii, alte corespondente cu organismele profesionale, cu organismele de
burs si scrisoarea de misiune sau contractul de prestri servicii de audit.
EB (dosarul exercitiului, Sectiunea B) intitulat "Sinteza misiunii si rapoarte"
contine documente precum: elemente de sintez ale misiunii (sinteza, rezumatul
ajustrilor, lista punctelor n suspensie, situatiile financiare certificate, evenimente
posterioare, balante, declaratii ale conducerii ntreprinderii), elemente de gestiune si
organizare (buget si planificare, onorarii), si rapoarte (raport general, rapoarte speciale,
raport conturi consolidate, alte rapoarte).
EC (dosarul exercitiului, Sectiunea C) intitulat "Orientare si planificare" contine
documente (foi de lucru) care se refer la: cunoasterea general a ntreprinderii,
evaluarea unor riscuri inerente la nivelul de ansamblu al situatiilor financiare, mediul
general de desfsurare a controlului intern si planul de misiune; natura, calendaml si
ntinderea procedurilor de audit, pragul de semnificatie.
ED (dosarul exercitiului, Sectiunea D) intitulat "Evaluarea riscului legat de
control" contine elemente precum:

documentatie de evaluare a controlului intern (sondaje asupra functionrii

controlului intern, analiza separri i

functiilor, sinteza evalurii riscurilor legate de control), documentatia si listele de

proceduri si concluziile asupra evalurii riscului legat de control.

EE (dosarul exercitiului, Sectiunea E) intitulat "Controale substantive" contine

elemente precum: programul de control, programele de munc pe fiecare membru al
echipei, foi de lucru continnd examenul analitic, foi de lucru pe fiecare element
patrimonial de activ si de pasiv, natur de cheltuieli sau natur de venituri.
EF (dosarul exercitiului Sectiunea F) intitulat "Utilizarea lucrrilor altor
profesionisti" contine documente referitoare la programul de lucm al fiecmi specialist.
EG (dosarul exercitiului, Sectiunea G) intitulat "Verificri si informatii specifice"
cuprinde documente referitoare la aspecte specifice solicitate expres prin reglementri
pentm ntreprinderea auditat (de exemplu, facilitti fiscale, regimuri de subventie etc.).

EH (dosarul exercitiului, Sectiunea H) intitulat "Lucrrile de sfrsit de misiune"

cuprinde documente precum: chestionaml de sfrsit de misiune, chestionaml de
evenimente posterioare nchiderii exercitiului.
EI (dosarul exercitiului, Sectiunea I) intitulat "Interventii cerute prin reglementri
diverse" cuprinde documente referitoare la operatiuni privind miscarea capitalului,
operatiuni de emisiune de titluri, operatiuni privind dividendeIe etc.
EJ (dosarul exercitiului, Sectiunea J) intitulat "Controlul conturilor consolidate"
cuprinde toate documentele elaborate n cadml etapelor misiunii de audit de baz, cu
referire la conturile consolidate.

2. Dosarul permanent
Dosarul permanent se subdivide n 7 sectiuni pentru a facilita lectura si controlul din
partea organismului profesional, dup cum urmeaz:
PA (dosarul permanent, Sectiunea A) intitulat "Generalitti" cuprinde documente
precum: fisa de prezentare a clientului, istoric, organizarea general, documentatii
despre client (brosuri, extrase din pres etc.), fisa de acceptare si de mentinere a
misiunii etc.
PB (dosarul permanent, Sectiunea B) intitulat "Documente privind controlul
intern" care cuprinde: rapoarte asupra controlului intern (interne ale ntreprinderii,
efectuate de alti experti si ntocmite de auditor), sinteze privind aprecierea (evaluarea)
controlului intern etc.
PC (dosarul permanent, Sectiunea C) intitulat "Situatii financiare si rapoarte
privind exercitiile precedente" contine: situatiile financiare ale exercitiilor precedente,
raportri intermediare, programele de control din exercitiile precedente, rapoartele de
audit, rapoarte speciale si alte rapoarte privind exercitiile precedente.
PD (dosarul permanent, Sectiunea D) intitulat "Analize permanente" cuprinde
diverse lucrri de analiz clasate pe elemente ale situatiilor financiare.
PE (dosarul permanent, Sectiunea E) intitulat "Fiscal si social" contine declaratii
fiscale si alte aspecte fiscale ale ntreprinderii, precum si aspecte sociale (contracte
colective, contracte sociale) etc.
PF (dosarul permanent, Sectiunea F) intitulat "Juridice" contine documente
referitoare la contracte principale, conventii, lista asociatilor, extrase din procese verbale
ale AGA sau CA, extrase din actele constitutive ale ntreprinderii etc.
PG (dosarul permanent, Sectiunea G) intitulat "Intervenienti externi" care contine
documente referitoare la alti auditori ai ntreprinderii, avocatii ntreprinderii, expertul
contabil care asigur asistent contabil si fiscal a ntreprinderii etc.

CONSULTANTA

11. Pentru a aplica regula de simplificare a TVA doua persoane juridice trebuie sa
indeplineasca urmatoarele conditii:
a. furnizorul sa fie inregistrat ca fiind platitor de TVA
b. cumparatorul sa indeplineasca plafonul minim de scutire de TVA
c. ambele persoane juridice sa fie inregistrate ca fiind platitoare de TVA
Raspuns: C
23. Care este data pana la care angajatorul are obligatia de a depune la organul
fiscal competent, fisele fiscale:
a. 28/29 februarie a anului urmator pentru anul fiscal expirat
b. 31 martie a anului urmator pentru anul fiscal expirat
c. pana la data aderarii declaratiei de impozit pe profit
Raspuns: A
45 Lichidarea societilor comerciale are loc:
a) benevol sau dac ajunge n incapacitate de plat
b) la retragerea unui asociat
c) la cererea organelor abilitate

Raspuns: A
67. Cum se stabileste venitul net anual din cedarea folosinei bunurilor?
Venitul brut din cedarea folosinei bunurilor din patrimoniul personal, altele dect
veniturile din arendarea bunurilor agricole se constituie din totalitatea sumelor n bani
i/sau echivalentul n lei al veniturilor n natur stabilite potrivit contractului ncheiat ntre
pri, pentru fiecare an fiscal, indiferent de momentul ncasrii acestora. Venitul brut se
majoreaz cu valoarea cheltuielilor ce cad, conform dispoziiilor legale, n sarcina
proprietarului, uzufructuarului sau a altui deintor legal, dac sunt efectuate de cealalt
parte contractant.
n cazul veniturilor obinute din nchirierea bunurilor mobile i imobile din patrimoniul
personal, venitul brut se stabilete pe baza chiriei prevzute n contractul ncheiat ntre
pri pentru fiecare an fiscal, indiferent de momentul ncasrii chiriei.
Venitul net din cedarea folosinei bunurilor se stabilete prin deducerea din venitul brut a
cheltuielilor determinate prin aplicarea cotei de 25% asupra venitului brut.

73. Cine datoreaza impozitul pe reprezentanta conform Codului fiscal?

Orice persoan juridic strin, care are o reprezentan autorizat s funcioneze n
Romnia, potrivit legii, are obligaia de a plti un impozit anual
120. O persoana fizica este angajata la o societate comerciala cu contract
individual de munca cu timp normal. Pe baza acestuia obtine urmatoarele venituri
in luna aprilie 2013:
-salariu de baza de 2.500 lei;
-indemnizatie de conducere de 10% din salariul de baza;
-tichete cadou pentru sarbatoarea de Paste in valoare de 150 lei (persoana fizica
are un copil minor)
-un stimulent in natura reprezentand 10 kg carne evaluate la un pret fara TVA de 10
lei /kg.
-o indemnizatie de deplasare pentru deplasare in interes de serviciu in afara
localitatii in valoare de 100 lei.
Determinati impozitul pe venit aferent venitului salarial obtinut de persoanna fizica,
considerand cotele de contributii individuale CAS 10,5%, CASS 5,5%, somaj
0,5% aplicabile la venitul brut (valorile contributiilor si impozitului se rotunjesc la
intreg).
Conform codului fiscal art 55 urmatoarele venituri nu sunt incluse in veniturile salariale si
nusunt impozabile:
tichete cadou pentru sarbatoarea de Paste in valoare de 150 lei (persoana fizica are un
copil minor)
indemnizatie de deplasare pentru deplasare in interes de serviciu in afara localitatii in
valoare de 100 lei.

Pentru ca salariul net (calculat inainte de influenta avantajelor in natura) sa nu fie afectat
de toateavantajele in natura de care beneficiaza salariatul, sunt considerate avantaje
nete, iar in venitulbrut realizat se vor cuprinde valoarea bruta a acestor avantaje.
In venitul brut se vor include valoarea bruta a avantajelor in natura
Sal net= Venit brut Contributii Impozit
Avantaj net = Avantaj brut Contributii Impozit
Avantaj net = Avantaj brut (10.5%+5.5%)*Avantaj brut 16%*[Avantaj brut
(10.5%+5.5%)*Avantaj brut]
Avantaj brut = Avantaj net /0.7056
Toate avantajele in natura sunt purtatoare de TVA si soc trebuie sa colecteze TVA
aferent atattimp cat la procurarea acelor avantaje societatea a dedus TVA
Determinarea venitului brut total
Salariu realizat = 2.500lei
Indemnizatia de conducere =10%*2.500= 250 lei
Avantaj in natura reprezentatde 10 kg carne la valoare bruta =
=10kg*10lei/kg*1.24/0.7056 = 176
Venitul brut realizat = 2926 lei.

Determinarea venitului net

Venit brut realizat = 2926 lei
-CAS 10.5%* VBT = 10.5%*2926 = 307
-CASS 5.5% * VBT = 5.5%*2926 = 161
-Somaj 0.5%*Salariu de baza = 0.5% *2500=13
=Venit net = 2445
Determinarea deducerii personale
Daca venitul brut realizat este cuprins intre 1.000 si 3.000 lei atunci deducerea pesonala
lunara(DPL) este:
DPL= DPT * [1-(VBT-1000)/2000]
Unde: DPT = deducerea personala teoretica, stabilita cf Codului Fiscal, iar pt o persoana
inintretinere aceasta este 350 lei.
VBT = venit brut total.
DPL = 350* [1-(2926-1000)/2000]= 20

Determinarea venitului impozabil si a impozitului pe venit

Venit net = 2445
-Deducerea personala= 20
=Venit impozabil 2425
Impozitul pe venit din salarii = Venit impozabil * 16% = 2425*0.16= 388lei