Identificarea criminalistica

A identifica inseamna a stabili identitatea unui lucru/finte/fenomen.

Identitatea reprezinta starea unui obiect/f/f. d a fii ceace este,adica,de asi pastra un anumit timp
caracterisiticele sale,ramanand,el insusi.Pe de alta parte,identitatea presupune si existent unor
deosebiri,intrucat fiecare obiect/f/f este unitatea contrarilor care se afla intro permanenta miscare.
Spre deosebinta de alte stintee,identificarea criminalistica are o serie de particularitati,astfel,daca in
celelalte sectoare stintifice,de regula,identificarea se face prin observarea si studierea nemijlocite a unor
fenomene,aflata in prima desfasurare,in criminalistica identificarea se face pe bazacercetarii rezultatelor
unor actiuni deja desfasurate.
Scopul principal al i.c. este aceela de a individualiza obiectul creator de urma.stabilirea apartenentei de
gen a acestuia este de obicei o etapa intermediara a procesului de identificare.
Identificarea criminalistica rezolva problem de natura faptica,si aceasta vizeaza separarea obiectului sau
persoanei,dintrun grup determinat de obiecte sau personae posibile.Definitoriu petntru i.c. este
stabilirea identitattii pe baza insusirilor si caracteristicilor,generale ale obiectelor,cat sip e
baza,trasaturilor care le individ. Si le deosebesc de obi de acelasi clasa.
Obiect al I.c il constituie orice element al lumii material (lucru/pers/f/sau f) care se manifesta in timp si
spatiu,si poate fii identificat,dupa mod. Pe care la produs in timpul interactiunii cu sale cu elemnte din
ambient.scopul i.c. este acela de idividualiza persoana sau obiectul care intereseaza cercetarea
judiciara.Pentru aflarea adevarului,pe langa stabilirea identitatii,la fel de importanta este si stab.
Neidentitatiii.doarece,aceasta restrange sau exclude din sfera cercetariilor,obiecte sau pers. Cercetate.
In practica judicial,in multe sit. Nu este posibila o identificare pers. Doar a grupului de obi. Din care face
parte obiectul cautat.intrucat,urma creeata nu indeplineste decat elemente sau insusiri de natura sa
apropie de alte obi. Asemanatoare.In alte cazuri,i.c. are character de probabilitate,lasand loc unor
indoieli cu privire la persoana sau obiectul care a creeat urma.
I.c Trebuie sa fie intreprinsa in limitele stricte ale legislatiei procesuale.aceasta fiind subordonata
scopului cercetarii judiciare,ea contribuind atat la stabilirea vinovatiei cat si a nevinov. Persoanei fata de
care sa dec. un process penal.
Ic reprezinta procesul de stabilire a identiattii obiectelor,care au creat urme in conditiile savarsirii unei
fapte penale,ori al producerii unui eveniment judiciar prin mij. Si metode criminalistice in scopul
obtinerii probelor necesare aflarii adevarului in cadru proc. Penal. Ic este guvernata de o serie de
principia si reguli care imprima concluziilor desprinse obiectivitate exactitate si un character
stincific.aceste principia sunt urm. Principiul identitatii,potr. Caruia orice obi al lumii material este
unic,fiind identic numai cu el isusi.identitatea acestuia fiind data de caracteristicile sale particulare,in
baza careia,poate fii izolat din grupul mai mare care au carac. Asemanatoare.unicitatea obiectului are la

baza un ansamblu de insusiri cantitative si calitative,dobandite in cursul proc. De fabricatie fie pe

parcurusul uzurii acesteia/a reparatiilor la care a fost supus/alte elemente aparute intamplator.pentru
id.c representative,sunt insusiriile calitative nu cele cantitative.
Principiul stabilitatii relative a carac. Identificatoare.stabilirea ident.sau neident. Se face prin cercetarea
comparative a insusiriilor obiectului suspectat cu cele reflectate in urmele descoperite la locul
faptei.pentru ca ident. Sa fie posibila aceste insusirii trebuie sa aiba o stabilitate sa aiba o forma
nescimbatoare sis a nu fii suferit transformai esentale peste timp.stabilitatea insuririlor identificatoaoare
nu este absolutea,este relative,si este influentata de propr. Fizico/chimice si de curgerea
timpului.identificare presupune stabilirea coincidentei dintre caract. Urmei cu modelele de comparative
prelevata de la obiecte incluse in sfera cercetarii.examenul de laborator este indreptat asupra
caracterisiticilor care au o stabilitate mai acentuata,si acelor care nu au suferit modificari mai
semnificative.obiectele supuse ident. Criminalistice pot fii clasificae in : nemodificabile(amprente)
relative stabilitate(scrisul de mana)
Principiul refletibilitati a caracterelor identificatoare,evidentieaza caracterizarea obiectelor de asi
imprima carac. Generale sau identificatorie pe masa alotor obiecte,iar pe alta parte capacitatea
aclora,de a oglindi idn. Acestora.Cantitatea si calitatea reproducerilor depinde si de suprafata de
contact,si cat de imprejuraorile la momentul contactului.
Obiectele i.c identificarea c. opereaca cu 2 cat. De oibecte: obiectel scop(obi. De identificat/cautat) din
ceasta categ. Facand parte: clestele cu care sau taiat un anumit lacat,arma de foc cu care sa safarsit
inf.persoana care a lasat urme papilare la locul inf.(indifferent de denumire,obiect al id. Criminalistice il
formeaza orice lucru/f/f care are capacitatea de a si imrpima caract. Respective insusirilie generale sau
ident. In masa sau pe suprafata obiectelor situate in ambianta locului in care sa savasit o fapta
penala)Obiectul creator de urma constituie scopul identificarii c. Obiecte identificatoare(obi. Mijloc de
ident.) acestea constituind urmele, obiectului scop precum si modelel de comparative realizate
experimental in labolator.obiecele presupuse a fiind creat acele urme(proiectilele,sau tuburile trase desc
la fata locului,modelel de comp. vor fii tuburile trase experimental,amprentele luate pers.
Suspecte)pentru a putea fii utilizate in i.c. modelele de comparative trebuie sa indeplineasca in mod obi.
Cerintele: 1 sa fie de provenienta certa( avem certitudinea ca ele provin de la obi/pers impusa in sfera
cercetariilor)2 ele sa fie suficiente ca aspect calitativ si cantitativ(sa oglindeasca suficiente
caracteristici)3 sa nu fii luate abuziv 4 urmele sa fie similar cu cele comparate.

Etapele: identificarea de gen

Identificarea prorpiu zisa

Id. De gen presupune stab. Unor obiecte,si a calase in care se incadreaza obi. Cautat.stab. clasei
grupului/subgroup. Din care apartine obi. Se face cu ajutorul deosebirilor existente din obiecte aleleasi

categorii.in practica expertise criminalistice sunt frecvente cazurile in care nu se pot face doar o
identificare de gen.
Ident. Individ. Consta in stabilirea concreta a fintei sau obi. Cautat.in primul rand presupune stab. Obi.
Intro anumita clasa,iar apoi stab, insusirilor care fac obi. Sa fie identic cu el insusi.pentru ident.
Individuala o importanta deosebita o au caract. Particulare,si interdependent dintr ele.
Metodologia i.c.
Identificarea criminalistica apeleaza la o multitudine de metode de examinare in funtia de natura obi.
Cercetat.preponderenta pt identificare c. este metoda de examinare comparative.compararea vizeaza
totalitatea insusirilor si proprietatiilor reflectate in obiectul cautat si in cel verificat.parcurganduse urm.
Etape: 1 examinarea preeliminara
2 examinarea separate(intriseca)
3 ex. Comparative(interpretarea rezultatelor).

Felurile ide. C.
In functie de natura urmelor si mij de proba,supuse cercetarii,si in raport cu metodele/mij utilizate sunt
cunoscute urmatoarele feluri de i.c
1 ident. Traseologica
2 ident. Dactiloscopica
3 ident. Graposcopica
4 ident. Biocriminalistica
5 ident. Balistica
6 ident. Antropologica

Teme Referate:
1.Fotografia la fata locului/fotografia judiciara de examinare.
2. cercetarea criminalistica a urmelor capilare.
3 cercetarea criminalistica a urmelor de picoare
4 -//_ dinti/buze/urechi/
5 urmelor sonore ale vocii si vorbiri
6 urmele de sange
7 urmelor seminal
8 urmelor de saliva
9 urmelor de miros
10 identificarea genetic and
11 cercetarea crim. A urmelor mijloacelor de transmport
12 cerc. A documentelor
14cerc. A armelor de foc.
15 persoanelor dupa semnalmente(port. Vorbirii)
16 capcanele criminalistice

Intrucat majoritatea infractiunilor presupune prezenta faptuitorului la locul savarsirii infractiunii si

efectuarea de catre acesta unor fapte care produc urme.urmele formeaza obiect de studio al
criminalistice.acestea constituind elemente deosebit de importante pentru a afla adevarul in cauza.prin
cercetarea urmelor se poate identifica fiinta/obiectul/fenomenul care a creat aceste urme.Pot fi stabilite
caile de aces sau parasire a locului,pot fii stabilite actiunile intreprinse de autor,si succesiunea
acestora,prin interpretarea urmelor gasite la locul savarsiri acestor infractiuni,pot fi elaborate in mod
elaborative,versiuni cu privire la natura faptului comise.la timpul comiterii faptei,la numarul
faptuitorului si la modul de operare folosite de acestora.in sens larg,prin urma intelegem orice
modificare materiala,sau de alta natura aparuta in urma savarsisii unor infractiuni.Intre aceasta fapta,si

urma existand un raport de cauzalitate.In sens restrains prin urma intelegem inpresiunea,constructia
exterioara a unui obiect material creeata pe masa sau pe suprafata altui obiect.Urmele fformeaza
dreptul de studio a unui ramuri special=>> traseologia judiciara.
Ea studieaza marea majoditate a urmelor cu exceptia urmelor papilare,armelor de foc,a urmelor
scriselor si a urmelor biologice.
Premizele care stau la baza identificarii traseologice.
1 creerea urmelor este rezultatul interactiunii dintre factorii ce se manifest ape parcursul comiterii
faptei.
2aparitia urmelor nu poate fii evitata,indifferent de masurilie luate de faptuitor.
3 in traseologie identificare este posibila doar la obiectele a caror structura exterioara poate fi pusa In
evident.respectiv,daca aceste obiecte au o structura caracterizata strict individuala.
4 fidelitatea cu care urma reflecta structura exterioara a obiectului creator depinde de proprietatiile
fizico chimice ale obiectului primitor si de mechanizmul formarii urmei.
5 clasificarea urmelor : se folosesc mai multe criteria : - trasatoriile commune,care defines o categories
au alta,dupa provenienta urmelor,si dupa mechanismul de formare:

1 urmele se clasifica in: forma/materie/mixte

Forma: acestea reflecta conturul si constructia exterioara a obi. Creator,care pot fii reproduce total sau
parcial:-rurare/franare a masinilor,urme de incaltaminte,urme de spargere.
Materie: acestea sunt particule macro/micro scopice de subs. Organic sau ne organic/resturi de obi.
Lasata la locul savarsirii faptei la locul savarsirii/ori care sunt preluate din acest loc in momentul
contactului cu elementele din ambianta mediului inconj: sange,piloasa(par),resturi de tigari,particule de
vopsea desprinse,cioburi de far/plastic,microorganism specific faunei si florei specific locul sav. Faptei.
Mixte: urme care oglindesc atata caracterist. Urmelor forma cat si acele ale materii: urma de picor
create cand este manjita de sange,sau alti coloranti,si examinatarea acestor se fac in laborator.
2 dupa plasticitatea obi: suprafata//adancime
Sup. Reproduce urmele exterioare,fara ca acesta sa isi modifice forme.
Stratificare: se formeaza atunci cand o anumita cantitate din supstanta existent pe obi creator se
depune pe cea a obi. Primitor.
Destratificare: apar in momentul in care obi. Creator preia de pe supr. Obiectului cu care intra in contact
diverse substante vascoase sau pulberulente.

Urmele de adancime sunt urme de imprimare care se formeaza in cazul in care obiectul primitor este
sufficient de plastic pentru a prelua si conserva in el constructia exterioara a obi. Exterior(muscatura de
ex.)fidelitatea cu care se oglindesc elementele de constr. Exterioara deptinde de plasticitatea si de
structura obi. Primitor
Dupa starea de repaus si miscarea obiectelor: statice//dinamice
Statice iau nastere cand obiectele care interact. Se afla in stare de repaus
Dinamice se form. Cand suprafata este o miscare/alunecare(taiere/franare/existente pe iale)valoarea
ident. A urmelor dinamice este mai redusa decat cele statice,intrucat in timpul miscarii caracteristicile
nu se imprim cu claritate.si acestea sunt valoroase(directive,nr)
Dupa modul de percepere a urmelor: vizibile latent microurme sonore si
Vizibile: urme materie de dim. Mari
Microurme sunt reprezentate de urme sub forma slab vizibila/invizibilia cu ochiul liber(necesita technical
de evidentiere)
Sonore urmele create de dif. Mijloace de redare a sunetelor.
Urmele olfactive: urmele de mirlos lasate de corpul uman/imbracaminte/cadaver/subst.
chimice,stupefiante.
Modul de transmitere urmele se clasifica de urme cu trans. Unilateral sau bilateral:
Unilateral urme lasate de factre faptuitor(biologice,fibre textile)
Bilateral iau nastere prin transferarea in totalitate a caracteristicilor obi. Creator pe suprafata obi.
Primitor si invers(destratificare)
Factorul creator al urmei avem urme create de om/animal/vegetale/obiecte/fenomene.
Valaorea de identificare a urmelor,acestea se clasifica in urme care contribuie la lamurirea unor stari de
fapt sa imprejurirari a unor fapte.urme care oglindesc numai caracteristicile utile sau inutile a obi.
Creator.urme determinate care reproduce un nr sufficient de caract. Particulare in baza carora se poate
face o identificare.

Descoperirea fixarea si ridicarea urmelor

Desc. Presupune cautarea acestora la locul faptei,presupunand reconstructia parcursa de iter

criminis(faptuitor) apoi cunoasterea faptului inainte de inf. Si dupa acestea.

Cautarea acestor cat. De urme se desf. La caz la caz avand in vedere natura si urmalire faptei,modul de
urmare a fapt.natura urm. Si mij de proba existente la locul faptei acordanduse o atentie sporita a cailor
de aces si parasile a locurile faptei,obstacolele,actiuniile intreprinse de acestea.
Cautarea urmelor se face prin observarea cu ochiul liber,iar atunci cand sit. Impune ne vom folosi de
lupe,microacoape de buz. Surse de lumina: alb/ ultraviolet.sau de rongen
De miros sunt descoperite si locrate de caini de urmarile
La cautarea cad. In descoperire se foloseste sonda de cadaver,care identifica nitrogenu.
Mijloacelor procesuale,si technice la fixarea.
Procesul verbal de cercetare la fata locului,intocmita de organul de cercetare,acest process trebuind sa
cuprinda toate lucrulice prevazuta in codul de procedura.Bunurile sau valorile potential purtatoara de
urma se vor ridica pentru a fii prelucrate in conditii de laborator.
Alaturi de procesul verbal,fixarea se mai face prin scita,prin fotografii,sau prin filmare.
Conservarea si ridicarea urmelor
Conservarea presupune pastrarea integritatii urmelor in intervalul dintre momentul descoperiirii si
ident. Urmelor
Conservarea difera de natura urmei ridicate.ridicarea la fel.
Fotografierea este un procedeu universal valabil de ridicare a unor cat. De urme.atunci cand nu poate fi
ridicat obiectul purtator.