STRATEGII PENTRU EDUCAREA GUSTULUI PENTRU LECTUR

N RNDUL ELEVILOR

Eveniment cultural constituind altdat un privilegiu lectura crtilor devine n zilele

noastre o activitate la ndemna tuturor, si dup cum cerintele societtii o impun, ea trebuie sa
se constituie o activitate cotidian fundamental, deoarece contribuie la mbogatirea vietii
fiecruia dintre noi. Dar, pentru ca apropierea de carte s devin o deprindere zilnic si, mai
mult, ca plcerea de a citi s devin o necesitate dorit si trit, ea trebuie cultivat nainte
chiar de nvtarea alfabetului, prin preocuparea permanent a printilor de a-i obisnui cu
frumusetea inegalabil a lecturilor de basme si povestiri.
Familia reprezint deci, primul mediu de viat, social si cultural, al copilului si, prin
valorile pe care aceasta le transmite, pune bazele dezvoltrii sale intelectuale, morale si
estetice.
Dezvoltarea gustului pentru lectur sau, altfel spus, de trezirea si educarea interesului,
se realizeaz, prin actionarea asupra raportului dintre obiect si necesitate, asfel nct obiectul
n cazul nostru cartea s rspund unei necesitti intelectuale si afective a copilului. Aceast
actionare nu impune existenta unui anumit nivel de instruire din partea printilor, dar solicit
tuturor constiinta clar asupra importantei lecturii n dezvoltarea deplin a copilului si
preocuparea de a-i trezi interesul pentru aceast activitate.
C este asa, este suficient s ne gndim la modelul Smarandei Creang, mama marelui
nostru scriitor care, n inegalabilele sale Amintiri din copilrie noteaz: i cnd nvtam eu la
scoal, mama nvta cu mine acas si citea acum la ceaslov, la psaltire si Alexandria mai bine
dect mine si se bucura grozav cnd vedea c m trag la carte. La vrsta prescolar, lecturile
mamei sau ale tatlui, n anumite momente ale zilei, ndeosebi nainte de culcare, constituie cea
mai buna modalitate de a stabili primele contacte cu lumea crtilor. Povestile, povestirile din
lumea pasrilor sau animalelor sau cele avnd ca eroi copii de vrsta apropiat, cu care deseori
copilul se poate identifica, este genul de literatur menit s ncnte copilria.
Odat cu nvtarea scris-cititului, cartea devine un bun accesibil copilului. Efortului
stimulativ pentru lectur pe care-l cultiv printii i se adaug efortul sistematic al scolii, din
acest moment, lectura devine calea direct si sigur pentru nsusirea formelor si nuantelor
gndirii ca si pentru exprimarea cu claritate si precizie a ideilor proprii. La vrsta primei
scolaritti, printele va urmri lecturile recomandate de nvttor. Lectura fcut de printe,
discutarea crtilor citite, dotarea bibliotecii personale constituie ctiva pasi ai unei campanii
pedagogice a familiei pentru a cultiva n copil gustul pentru lectur.
n ciclurile primar si gimnazial, dar mai ales n anii de liceu, elevii dobndesc cunostinte
care pun bazele culturii ctre care aspir un numar insemnat de tineri. Cultura general nu se

asigur prin simpla memorare a continutului manualelor scolare, nici prin rsfoirea fugar a
ziarelor, si cu att mai mult, prin lecturi reconfortante.
n mediul rural, majoritatea elevilor nu aspir sa devin oameni culti, multumindu-se s
termine nvtmntul obligatoriu. Multi dintre ei vin la scoal pentru ca familiile lor s
beneficieze de rvnita alocatie pentru copii. n astfel de scoli, actiunea de stimulare, ndrumare
si control a lecturii elevilor reprezint pentru elevi o mare provocare. Rolul cel mai important n
a-i determina pe elevi s citeasc i revine profesorului de limba si literatura romn. Aceast
actiune trebuie s nceap cu elevii nu numai n refractri la lectur, ci si n asimilarea
cunostintelor generale.
O alt categorie de elevi de care scoala trebuie s se ocupe cu prioritate o
formeaz elevii care citesc prea mult si fr discernmnt, neglijnd pregtirea lectiilor,
frecventarea cursurilor. n conditiile actuale ale invaziei audiovizualului si internetului n viata
noastr, acesti elevi devin o raritate.
Cei mai multi dintre elevi citesc putin literatur si, de cele mai multe ori, nu literatur
bun, ci crti de duzin, cu coperte frumos colorate si cu titluri scrise cu litere aurii,
nemaivorbind de continutul, limbajul si erotismul excesiv prezent n pagini ntregi.

Lectura operelor literare, ca mijloc de instructie si educatie, are o important

deosebit n pregtirea tinerilor la intrarea n viat, n alegerea profesiunii si a modelului
de urmat.
Adrian Marino stabileste urmtoarele modalitti de lectur: lectura-informatie, lecturadistractie, lectura-refugiu (form de evaziune), lectura-plcere, lectura-cultur, lecturaexistent. Lor li se pot aduga, cu eventuale suprapuneri, lectura de ntretinere, de
mbunttire a profesiei, lectura ca recreere, divertisment, cale spre cunoasterea
cultural sau stiintific, lectura-curiozitate etc. Ca alte forme se pot aminti, de
asemenea, lectura-drog si lectura-tranchilizant, privite ca valori terapeutice.
Cititorul poate fi pasionat, cel care strbate fr alegere tot felul de crti si trieste din
influenta si modelul lor, ocazional, dar cu formatie multilateral, cititorul cu pasiuni de
etalare a cunostintelor, cititorul analist, cititorul-filosof, cu tendinte de critic de idei,
cititorul snob, cititorul la care literatura devine materie scolar etc.
ntruct lectura este un eveniment al cunoasterii, studiul crtilor de ctre elevi impune
organizarea, ndrumarea si supravegherea de ctre profesori, ntocmirea listelor
bibliografice, controlul cititului, al lecturii, folosirea acesteia etc. Multi profesori, ns, se
confrunt cu o realitate care adeseori i descumpneste: elevii lor nu citesc, nu
valorizeaz lectura, ntr-un cuvnt nu se simt motivati pentru acest efort intelectual.
Elevii care nu citesc sunt prinsi ntr-un cerc vicios: citesc cu greutate, nu le place s
citeasc, nu citesc mult, nu nteleg ceea ce citesc.
Pentru a transforma elevii n cititori mai buni este nevoie de o viziune integratoare, de o
regie, de o punere n scen, regizorul asteptat fiind profesorul. Un prim pas al acestei

puneri n scen este clarificarea tintelor lecturii n scoal, a competentelor si atitudinilor

pe care profesorul si propune, conform programei, s le formeze prin studiul literaturii.
Scopul studiului literaturii n scoal este formarea unor abilitti (competente) pentru
diverse tipuri de lectur: lectura de informare, lectura de plcere, lectura
institutionalizat.
coala are menirea de a forma un lector competent, dar si un cititor care s-si formeze
gustul propriu pentru lectur, astfel nct s fie un cititor activ pe tot parcursul vietii.
Faptul c programele actuale sunt puse sub semnul comunicrii are drept consecint
conceperea lecturii att ca act de cunoastere ct si ca act de comunicare (textul devine
astfel dinamic, fiind un dialog al receptorului cu textul, participare activ la procesul de
reconstruire a sensurilor).
Pe de alt parte, activittile de producere a mesajelor orale si scrise pe marginea
textelor discutate n clas au o pondere important n cadrul orelor de literatur pentru
c ele demonstreaz nivelul abilittilor de ntelegere, analiz si interpretare ale fiecrui
elev.
Rolul educatorului este de a urmri nu numai ct, ci si ce si cum citesc elevii
si. Nu numrul mare de crti citite conteaz, ci valoarea artistic si educativ a acestora. Un
obiectiv important pentru fiecare clas, dar mai ales pentru profesorul de limba si literatura
romn, este trezirea interesului elevilor pentru lectur. Odat format, gustul pentru lectur se
poate transforma intr-o adevrat pasiune, care se poate resimti toat viata.
ndrumarea lecturii elevilor este o actiune dificil si de durat. Misiunea de a se ocupa
de lecturile scolarilor o au toate cadrele didactice: invattorii, profesorii diriginti, profesorii de
toate specialitatile. Altuiri de ei bibliotecarul poate organiza actiuni pentru promovarea crtii si
stimularea interesului pentru lectur. Eficacitatea indrumrii lecturii depinde nu numai de o
temeinic documentare pedagogic si o bogat cultur general, ci si de cunoasterea
preferintelor elevilor, care variaz n functie de vrst, temperament, mediu social si de
ambianta colectivului scolar. ns cel care poate influenta n mod pozitiv alegerea elevilor este
profesorul de limba si literatura romn. Acesta poate, la nceputul fiecarui an scolar, s verifice
si s discute lecturile particulare din vacanta de var, s recomande o bibliografie obligatorie si
una facultativ, iar la sfarsitul fiecrui semestru, s rezerve mcar o ora controlului lecturii
suplimentare a elevilor. Este bine ca aceste lecturi s fie consemnate ntr-un caiet special al
elevului, jurnalul de lectur. Profesorului i revine si misiunea de a-l nvta pe elev cum se
citeste o carte. Am auzit destule voci care pledeaz pentru lectura rapid, cu ochiul,
parcurgnd textul prin citire vertical sau oblic.Sunt de prere c o astfel de lectur nu
contribuie cu nimic la cultura general a elevilor.
Misiunea scolii de a-i stimula pe elevi s citeasc este cu att mai grea, cu ct n unele
familii nu exist modele. Dac un copil a vzut c printii, fratii mai mari, rudele nu citesc, el de
ce s citeasc? Dac acas la el nu exist nicio carte, el de ce s cumpere crti? Un deziderat al
scolii este bibliotec personal a elevului care ar fi ideal s se constituie chiar din clasele

primare si s difere de cea a parintilor. Interventia nvttorului in clasele ciclului primar este
absolut necesar, n vederea formrii gustului pentru lectur.
i chiar atunci cnd printii sunt sraci, cnd n-au citit niciodat o carte de la un capt la
cellalt, dac exist un minim de interes pentru formarea copiilor se pot obtine rezultate
multumitoare. i ce poate fi mai multumitor pentru un dascl, dect atunci cnd vede n elevii
si adepti ai cititului, consumatori pasionati de lectur, care pot s nteleag ceea ce citesc, s
deosebeasc ceea ce e bun, util si educativ de ceea ce e ru si dunator, s-si formuleze clar o
opinie despre cartea citit. Lectura dezvolta vocabularul elevilor, apeleaz la imaginatia copiilor,
mobilizeaz procesele intelectuale si duce la cresterea capacitatii de participare emotionala la
propria actiune de creatie.

Lectura duce la dezvoltarea proceselor intelectuale superioare celor de tip

reproductiv, in mod deosebit a proceselor memorial-logice, a imaginatiei si a gndirii
creatoare.
Motivarea elevilor pentru lectur depinde, n primul rnd, de efortul pe care l
face fiecare profesor n parte, clarificndu-si el nsusi anumite aspecte privind punerea
n scen a lecturii n scoal.
Paul Cornea spunea n lucrarea sa Introducere n teoria lecturii c nici
computerul, nici televizorul nu vor duce la disparitia crtii, c lectura va continua s
joace un rol cardinal n viata oamenilor, c accelerarea progresului tehnic va fi mereu
nsotit de remedierea compensatoare a unui spatiu liber pentru nchipuire, visare si
cutare de sens Cred, vreau sa cred c vom continua s citim chiar dac nu vor mai fi
crti. O vom face, la nevoie, pe ecrane portabile sau fixe, de buzunar ori de mari
dimensiuni, dar vom continua s-o facem ct vreme vom persevera s gndim si s
producem bunuri simbolice.
Numai cel cruia i s-a insuflat n copilrie gustul pentru lumea minunat a crtii va cauta
si si va gsi timp pentru aceasta activitate de minte si suflet.

Bibliografie:
1. Cornea, Paul, Introducere n teoria lecturii, Ed. Minerva, Bucuresti, 1988
2. Goia, Vistian, Didactica limbii si literaturii romne pentru gimnaziu si liceu, Ed.
Dacia, Cluj-Napoca, 2000
3. Jean Hassenforder, Apprendre la lecture, ,, LEducation, 1973