Intrebari si raspunsuri despre sedintele cu parintii Sedintele cu parintii sunt o simpla formalitate care se incheie cu un banal proces verbal?

nu cred! cum se desfasoara o sedinta cu parintii? ce propuneri au ei? cum reactioneaza la propunerile d-voastra? cum reusiti sa-i faceti sa colaboreze? e interzisa organizarea sedintelor cu parintii in timpul unei ore de curs? trebuie anuntata sedinta cu parintii directorului scolii inainte cu 5 zile ca aceasta sa aiba loc? Procesul verbal este de fapt, o foaie pe care trec de-acasa subiectele discutate (doar titlurile) si apoi parintii semneaza. De exemplu, la prima sedinta din an, se pot aborda ca subiecte: structura anului scolar; disciplinele de studiu, orarul si rechizitele necesare; probleme legate de dezvoltarea psiho-fizica a elevului (aici, cei care predau la liceu ar avea multe de spus despre perioada adolescentei). Se pot prezenta pe scurt ce se asteapta de la copii la sfarsitul anului anului scolar. La alte sedinte se poate discuta nu numai despre problemele curente (situatia la invatatura si la disciplina, serbari, alte activitati extrascolare, diverse anunturi etc), ci si alte subiecte cerute de parinti. Unii parinti vor chiar cere sfatul celorlalti, punand in discutie un anumit comportament al propriului copil. Ideea de a semna un proces verbal este utila cand vine vorba de a demonstra parintelui ca nu prea vine la sedinta, situatie necesara mai ales la sfarsitul anului scolar cand poate incerca sa impute cadrelor didactice ca fiul/fiica a ramas corigenta. Acest proces verbal poate folosi si in cazul in care directorul scolii sau un poate cere dovada ca s-a discutat un anumit subiect cu parintii. La inceputul unei serii de elevi, este folositor ca dirigintele sa adune datele fiecarui elev intr-un dosar: copie certificat de nastere, chestionare adresate parintilor sau copilului etc. Tot la dosar se vor anexa si realizarile profesionale (copii dupa diplome la concursuri scolare), dar si declaratii ale elevilor implicati in diverse conflicte. Acest dosar ajuta atat profesorul, cat si pe parinti, in a vedea evolutia/involutia copilului. Uneori se pot aplica si chestionare duble, parinti-copii, de genul: la ce ora merge copilul la culcare? (cu varianta, pe foaia elevului: la ce ora mergi la culcare?), pe care le puteti discuta la o sedinta comuna, cu ambele generatii. E surprinzator sa vedem cum raspunsurile nu coincid, iar copiii isi dau in vileag parintii, spunand lucruri pe care profesorii nu ar fi trebuit sa le cunoasa. Bineinteles, nu acesta este scopul chestionarului, s-a observat totusi ca unii parinti isi schimba atitudinea (de rusinea dirigintelui?, de rusinea copiilor?) dupa astfel de confruntari.

SEDINTE CU PARINTII MAI PUTIN FORMALE Exista sedinte ce au un aspect mai putin formal. parintii nu stau in banci, pot lua loc pe scaune sau stau in picioare, se pot servi cu biscuitei si cu sucuri ce se afla pe masutele din jur, iar dupa prezentarea pe care o face dirigintele, discutiile se pot muta pe grupulete, astfel incat parintii sa socializeze unii cu ceilalti. Uneori pot veni si invitati - medicul sau asistenta unitatii scolare, directorul, un psiholog. La prima sedinta puteti parintii sa spuna 2-3 cuvinte despre ei insisi si despre copil (sa se prezinte). Interesant poate fi delatfel ca fiecare sa-si prezinte copilul asa cum il vede el...

Ce teme abordez la sedintele cu parintii Sedintele cu parintii sunt menite sa aduca la cunostinta acestora situatia scolara a elevului, situatia sa intercolegiala si situatia sa in raport cu profesorii sai. Este extrem de important ca aceste sedinte sa aiba loc intrucat, in general, parintii sunt aproape indiferenti vis-a-vis de situatia scolara a copilului lor. Este greu de spus in ce fel pot fi atrasi cat mai multi parinti sa participe la aceste sedinte, insa cert este ca prezenta este foarte importanta. In cazul in care parintii nu se pot prezenta, dascalul trebuie anuntat iar acesta trebuie sa comunice o data ulterioara cand poate fi contactat. De cele mai multe ori parintii lipsesc pentru ca orele la care se stabilesc sedintele cu parintii sunt in timpul probramului de la serviciu. De aceea, ora la care se stabileste sedinta cu parintii trebuie sa fie una la care sa fie disponibili majoritatea parintilor. Un alt motiv pentru care parintii lipsesc este acela ca nu suporta ca situatia scolarului lor sa fie cunoscuta de catre toti ceilalti parinti. De obicei, in aceasta categorie se incadreaza parintii ale caror odrasle fac mai multe probleme decat progrese pe plan scolar. Astfel ca, acesti parinti nu se vor afisa la sedintele cu parintii decat la inmanarea carnetelor de C.E.C. sau pentru cine stie ce situatie in care trebuie sa-si dea consimtamantul sau trebuie sa semneze. Asadar, dascalii trebuie sa abordeze la sedintele cu parintii o tematica de interes general. Scopul acestor intrevederi nu este acela de a ridica unii parinti si de a-i face pe altii sa se simta prost.

Ideea de baza a sedintelor este ca parintii trebuie sa cunoasca situatia scolarului lor atunci cand el este in incinta scolii si in acelasi timp trebuie sa li se aduca la cunostinta si eventualele evenimente, activitati scolare si extrascolare care pot avea loc de-a lungul anului scolar.

Cum organizez o sedinta la sfarsit de an scolar Sedinta de sfarsit de an scolar este una dintre cele mai importante atat pentru parinti, elevi, cat si pentru tine, ca profesor si de aceea trebuie sa incerci sa gasesti o solutie cat mai buna pentru a-i face pe toti sa fie prezenti. Din diverse motive, sedintele cu parintii sunt un chin pentru majoritatea profesorilor. Fie ca parintii nu vor sa vina, motivand ca nu pot lipsi de la serviciu si ca vor ajunge intr-o alta zi la scoala, sau fie ca elevii nu ii anunta, sedintele ajung de cele mai multe ori sa fie organizate doar pentru cateva persoane. Cand sa organizezi sedinta E greu sa multumesti toti parintii in ceea ce priveste programarea sedintei, in care le aduci la cunostiinta note, eventuale nereguli si evolutia de-a lungul intregului an scolar a elevilor! Potrivit ar fi sa incerci sa-i convingi sa isi rezerve o ora libera , dupa-amiaza sau seara, pentru a putea discuta. Cum trebuie sa decurga discutia Psihologii spun ca cel mai bine este ca discutiile sa nu inceapa niciodata cu un lucru negativ. Nu are rost sa incepi sa te plangi de lipsa de respect, performante slabe, scopul sedintei este de a gasi solutii, nu de a improsca cu noroi. Calm, discuta pe rand toate aspectele, si nu vei castiga doar respectul parintilor, ci le vei oferi si siguranta ca odraslele lor sunt pe maini bune. In cazul in care, situatia unuia dintre copii este chiar serios, gen prea multe corigente sau acesta chiar poate sa ramana repetent, vorbeste domol parintilor si incearca sa gasiti impreuna solutii pentru a-l ajuta sa revina pe drumul bun. Daca te porti ca si cum tu stii ce e cel mai bine pentru copii, parintii ar putea deveni reticenti si chiar ar putea sa intre in defensiva. Cum ii poti face pe copii sa ii cheme pe parinti la sedinte Raspunsul ar putea fi sedintele combinate! Daca timpul ti-o permite, cu toata increderea poti incerca sedinta "combinata" : parintii vin insotiti de copii. Astfel, celor mici le va disparea teama cand vine vorba de intalnirea parintelui cu profesorul/invatatorul. Sedinta de la sfarsitul anului scolar este una dintre cele mai bune modalitati de a imbunatatii relatia cu parintii si de a discuta despre felul in care elevul a evoluat in activitatile educationale de-a lungul celor doua semestre.

Cand si cum organizez sedinta cu parintii Dintotdeauna organizarea dar mai ales determinarea parintilor sa participe la toate intalnirile cu tine, ti-a dat batai de cap. Nu dispera, situatia nu este atat de critica. Cu toate nu ar recunoaste, fiecare invatator sau profesor se confrunta uneori cu probleme de comunicare care slabesc relatia dintre el si parinti. Cum se organizeaza, ce tipuri de sedinte exista, cum sa faci fata emotiilor, afla din cele de mai jos. Cand sa organizez, practic, sedinta Bineinteles ca e greu sa multumesti toti parintii in ceea ce priveste programarea sedintei in care le aduci la cunostiinta note, eventuale neinreguli si evolutia performantelor elevilor. Cel mai bine e sa ii determini sa isi rezerve o ora libera candva seara, dupa programul de lucru al fiecaruia, in care sa purtati discutiile constructive. Sau, daca parintii dau dovada de un interes iesit din comun, o dupa-amiaza de sambata reprezinta o alternativa la fel de buna. Cum decurge discutia? Psihologii sfatuiesc ca o discutie sa nu inceapa niciodata cu un lucru negativ. Nu are rost sa incepi sa te plangi de lipsa de respect, performante slabe, scopul sedintei este de a gasi solutii, nu de a improsca cu noroi. Calm, discuta pe rand toate aspectele, si nu vei castiga doar respectul parintilor, ci le vei oferi si siguranta ca odraslele lor sunt pe maini bune.

Tipuri de sedinte cu parintii Daca timpul ti-o permite, cu toata increderea poti incerca sedinta "combinata" : parintii vin insotiti de copii. Astfel, celor mici le va disparea teama cand vine vorba de intalnirea parintelui cu profesorul/invatatorul si, in acelasi timp, poti opta si pentru "demonstratii live" - copii rezolva pe rand, la tabla, diferite exercitii. Astfel, parintii nu vor fi straini de puterea de concentrare, promptitudinea si inteligenta copiilor. In cazurile nefericite, ei pot interveni la timp cu ajutor, apeland eventual la meditatii. Sedintele "clasice" nu presupun, insa, decat prezenta parintilor. Este solutia optima in cazul in care receptivitatea parintilor este mare.

Cum anunt parintii sa vina la sedinta Prezenta la sedinta cu parintii este intotdeauna un subiect dureros pentru multe cadre didactice. Fie ca proprii copii nu ii anunta, fie ca pur si simplu parintii nu sunt interesati de educatia copiilor lor, sunt multi profesori care se plang ca nu au mai mult de 4-5 parinti in sala la sedinta. Felul in care anunti sedinta este diferita in functie de varsta elevilor tai. Modalitatile difera de la clasele primare la cele gimnaziale si mai ales la cele de liceu. Clasele I-IV Prima zi de scoala din clasa I este ziua cea mai potrivita sa stabilesti un set de reguli in ceea ce priveste sedinta cu parintii. Aceasta zi este potrivita deoarece toti copiii vor fi insoti de cel putin un parinte sau bunic. Acum este momentul sa le spuneti care va fii frecventa acestor intalniri si care va fii modalitatea prin care ii veti informa. Cei mai multi invatatori aleg sa anunte o sedinta cu parintii prin intermediul copiilor. Aceasta metoda este foarte potrivita, insa copiii sunt copii si multi dintre ei vor uita ziua si ora stabilitata sau poate chiar sa isi anunte parintii. Un biletel pe care sa notati ora, data si scopul sedintei pe care elevul sa il aduca semnat a doua zi este foarte potrivit. Astfel va veti feri si de orice fel de incurcaturi sau confuzii. Clasele V-VIII Incepand cu clasa a V-a copiii capata mai multa independenta si acum incep si probleme precum chiulitul, teme nefacute, lectii nepregatite, fumatul. Pentru ca aceste au legatura cu scoala, la aceasta varsta copiii incep sa se teama sa isi anunte copii de sedinte deoarece parintii vor afla ce nazbatii au facut la scoala. Biletul semnat este inca o varianta valabila, insa copiii sunt precoce si multi vor incepe sa falsifice semnatura parintilor. Multi parinti chiar refuza sa vina la sedinta, motivand ca au un copil cuminte care le spune tot ceea ce se intampla cu el. Profitati de momentul in care parintii vin la scoala sa ridice carnetul de alocatii si discutati cu ei despre situatia copilului lor si despre importanta implicarii lor active in viata si educatia copilului lor.

Cateva teme ce pot fi abordate la sedintele cu parintii Sedintele cu parintii reprezinta deseori un adevarat stress atat pentru dascali cat si pentru elevi. Este necesar ca dascalul sa priveasca o astfel de intrevedere cu detasament, ca pe o simpla intalnire la care oamenii isi spun opiniile despre proprii copii iar dascalii le sustin sau le contrazic. Pentru profesorii mai tineri, propunem urmatoarele teme ce pot fi abordate la sedintele care au loc de-a lungul anului scolar: - la prima sedinta dupa inceperea anului scolar: Reorganizarea comitetului de parinti al clasei, nevoile clasei - la sedintele ulterioare se pot incepe discutii pe tema Parintii si reinceperea anului scolar alaturi completarea unor chestionare pentru o mai buna cunoastere a parintilor si a elevilor. - discutii pe tema "Agresivitatea un raspuns de neadaptare" alaturi de completarea unor chestionare pentru o mai buna cunoastere a parintilor si a elevilor. - se poate incerca o intalnire, in afara cadrului scolii pe tema "Familia si lectura elevilor" - discutii pe tema "Formarea copilului in familie pentru folosirea judicioasa a timpului liber" - sedinta cu tema "Parinti si profesori in fata catalogului"- Discutarea evolutiei scolare - discutii pe tema "Trasaturile definitorii ale dezvoltarii copilului"

- discutii pe tema "De ce au copiii defecte? De ce exista elevi slabi?" - sedinta cu tema : Discutarea evolutiei scolare a elevilor clasei

Teme de discutii la sedintele cu parintii Temele care pot fi abordate la sedintele cu parintii sunt diverse. Acestea se pot alege si adapta in functie de nevoile si problemele clasei. Ne-am propus sa va prezentam o serie de teme ce pot fi abordate la sedintele cu parintii care au loc de-a lungul intregului an scolar in perioada gimnaziului. Acestea pot fi: - Particularitatile psihofizice ale elevilor din gimnaziu; - Caldura familiei - garantia stabilitatii emotionale a copilului; - Metode de cunoastere a preadolescentului; - Rolul familiei in formarea unei atitudini civilizate a elevilor; - Implicarea familiei in orientarea scolara si profesionala a elevului din clasa a VIII-a; - Rolul mijloacelor mass-media in dezvoltarea psihica a elevului; - Exercitii de dezvoltare a memoriei; - Tulburari de comportament la preadolescenti; - Relatiile fete-baieti in gimnaziu; - Alegerea prietenilor; - Dependenta de nicotina; - Complexele de inferioritate la preadolescent; - Cunoasterea aptitudinilor preadolescentilor; - Timpul liber al preadolescentului; - Metode si procedee de educatie utilizate in familie; - Atitudini gresite ale parintilor in relatia cu preadolescentul; - Timiditatea la preadolescenti; - Banii de buzunar ai preadolescentului.

Ce discutam cu parintii

Pentru majoritatea tinerilor dascali aceasta este o intrebare cheie. De obicei, este o intrebare care apare in urma altor intrebari precum "Sa spun despre faptul ca eu sunt cea care il incurajeaza sa mearga la olimpiada de chimie desi el considera ca este o pierdere de timp?", "Sa vorbesc despre problema pe care o au celelalte cadre didactice cu vestimentatia sa?", "Sa spun ca are prostul obicei de a vorbi in acelasi timp cu profesorii- fapt care ii aduce atentionari din partea acestora?" Sunt multe intrebari care apar pe parcurs- intrebari la care raspunsul deseori apare in timpul conversatiei cu parintii. Este greu de hotarat daca un anumit subiect va avea impactul dorit asupra acestora. Exista atat posibilitatea de a-l supara strasnic pe parinte, cat si posibilitatea de a-l lasa indiferent. Scopul conversatiei este acela de a-l determina pe parinte sa schimbe ceva- in comportamentul sau sau in cel al copilului. De cele mai multe ori copiii si-ar dori ca dirigintii si profesorii lor sa evite tema "absentelor" sau cea a "notelor mici" in conversatia cu parintii lor. De ce? Nu neaparat pentru ca ar pati ceva acasa, ci pentru ca drepturile lor-in special libertatea deplina de care beneficiaza- le-ar fi ingradite. Nu este vorba despre a ramane inchisi "pe viata" in casa, ci despre faptul ca drepturile banesti, perioada de ramas in oras, perioada de pierdut vremea pe internet, scad semnificativ. Dascalul nu se vrea a fi persoana care reclama toate greselile elevului, ci persoana echilibrata care stie sa puna in balanta calitatile de care da dovada acesta si greselile care ar putea fi corectate cu putin ajutor de acasa. In acelasi timp, aceasta conversatie are rolul de a cunoaste mai bine elevul, de a observa daca scoala ii ofera un loc de evadare, unde se manifesta dupa cum vrea el, sau, din contra, daca scoala este acel loc unde se simte ca intr-o inchisoare.

Conversatiile cu parintii sunt benefice parintilor, dascalului si, in primul rand, elevilor. Astfel, copiii vor fi ajutati aproape tot timpul sa ia decizii corecte si sa se maturizeze.

Cand alarmam parintii? Articole similare: profesor, parinte, probleme

Scolarii, fie ca vorbim de cei din ciclul primar, fie ca vorbim de liceeni, fac tot felul de nazdravanii sau chiar greseli. La un moment dat intervine intrebarea: cand ii alarmam pe parinti? Cand le spunem ca odrasla lor a depasit niste limite si va fi sanctionat ca atare? Un profesor care are experienta multor generatii de copii va sti aproape intotdeauna cum sa reactioneze. Pentru profesorii tineri, ne-am propus sa oferim cateva exemple de situatii in care parintii trebuie anuntati cat mai repede pentru a lua atitudine. Una dintre problemele cel mai des intalnite in scoli este chiulul. Chiulul reprezinta refuzul elevului de a se prezenta la orele de curs. Atunci cand are loc mai rar, eventual cu scopul de a scapa de cate o lucrare sau de o ascultare, nu este nimic alarmant intrucat la urmatoarea ora de curs cu siguranta nu va scapa. In momentul in care chiulul devine o obisnuinta, iar copilul lipseste din ce in ce mai mult de la scoala, aproape de la toate orele de curs, trebuie anuntati parintii cat mai repede. O alta problema des intalnita este violenta copiilor in scoli. Din nefericire, in ultimii 5 ani s-a trecut extrem de repede de la violenta verbala la violenta fizica. Grav este faptul ca violenta fizica este tot mai des intalnita in scolile din Romania si, mai nou, violenta este indreptata si catre cadrele didactice. In momentul in care s-a ajuns in punctul in care copilul nu m ai poate fi stapanit si are tendinta de a agresa si cadrele didactice, parintii trebuie anuntati cat mai repede cu putinta. Violenta in mediul scolar este un fenomen destul de complex, cu o diversitate de forme de manifestare care justifica folosirea terminologiei specializate, rafinate: astfel scoala este spatiul de manifestare a conflictului intre copii si intre adulti-copii, iar raporturile de forta sau planul in care se consuma conduitele ofensive(verbal, actional, simbolic) sunt variabile importante in intelegerea fenomenului. Parintii trebuie anuntati atunci cand conduita copiilor lor ii afecteaza pe cei din jur atat din punct de vedere fizic, cat si din punct de vedere psihologic.

Probleme de comunicare dascal-parinti Articole similare: comunicare, profesor, parinte, relatie profesor parinte

Prezentam cateva probleme care pot sa se interpuna in calea unei comunicari de succes intre parinti si cadrele didactice:

Una dintre probleme poate fi chiar perceptia selectiva si subiectivitatea dascalului. Din volumul mare de informatii pe care le transmit parintii, dascalul are tendinta de a le vedea numai pe acelea pe care doreste el sa le vada, ignorand faptul ca poate elementele concrete nu se potrivesc preconceptiilor sale. Abilitatile cadrului didactic in interactiunile cu parintii trebuie sa constea si in a recunoaste zonele problematice ale unor abordari subiective. De asemenea, ascultarea afectiva este o alta bariera in calea actului de comunicare si se exprima prin gradul de impresionabilitate al unui mesaj, transmis de un parinte. Daca acest mesaj este formulat intr-o maniera puternic afectiva, el poate determina o receptie viciata a ideilor esentiale, in favoarea parintelui si in defavoarea cadrului didactic. Inadvertentele de limbaj pot constitui bariere grave in calea comunicarii dintre dascal si parinti. Un limbaj cautat, cu elemente psihopedagogice si de ordin tehnic, ori plin de neologisme si de pretiozitate la nivel pe stil, poate constitui un factor de blocaj al comunicarii parinti-cadre didactice. In acest mod parintele fie nu intelege ceea ce i se spune, fie se plictiseste, nu mai este atent si aproba tot ceea ce i se spune. Un limbaj simplu, direct, in termeni obisnuiti, adaptat interlocutorului constituie solutia acestei situatii de blocaj. Daca se incearca, pe cat posibil, evitarea unor situatii precum cele descrise sau corectarea unor tendinte gresite dobandite de-a lungul timpului, se poate ajunge la o comunicare de succes intre parintii copilului si dascalii sai.

Relatia Dascal - Parinti Articole similare: parinte, dascal, relationare

Pentru un cadru didactic, relatia cu parintii elevilor trebuie sa fie una la fel de strans legata cum este si cea cu elevii sai.Educatia copiilor este punctul comun al acestei interrelationari. Parintele are interesul ca si copilul/copiii sai sa invete si sa fie incurajati spre invatatura nu doar acasa ci si la scoala. La randul sau, dascalul are satisfactia ca, in urma unui timp acordat elevilor si a unei griji asemanatoare cu cea parinteasca, elevii vor invata in primul rand sa se adapteze regulilor societatii din care fac parte si mai apoi vor invata lucruri de baza care sa-i ajute in a face pasi importanti in lumea adultilor. Cadrele didactice au o mare parte a meritului de a oferi societatii OAMENI de baza, oameni cu capacitatea de a discerne binele de rau, ceea ce e corect de ceea ce e necesar, ceea ce e normal de ceea ce trebuie. Dascalul observa cand se petrece ceva cu copilul si este de datoria sa, morala ce-i drept, sa alarmeze parintii in cazul in care constata ca ii este afectata viata de scolar sau relatiile cu ceilalti colegi. Relatia sa cu parintii trebuie sa fie una deschisa, insa nu trebuie depasite anumite limite. Cu cat dascalul se apropie mai mult de parintii vreunuia dintre elevi si se dezvolta o relatie de prietenie, vizibila, cu atat in mintea copilului se naste ideea ca este favorizat intrucat mama se intelege bine cu profa / diriga . Scopul unei bune comunicari cu parintii nu este acela de a incuraja copilul sa-si ia avant si sa-si bazeze iertarea greselilor pe relatia dumneavoastra cu parintii. Scopul acestei bune relatii este de a gasi solutii cat mai bune pentru copiii in cauza. Rolul dascalului este de a observa si aprecia sau sanctiona comportamentele copiilor in functie de modul in care acestea ii influenteaza educatia.

Dincolo de catalog

Articole similare: Dincolo de catalog

Interesul si nerabdare de a merge la scoala nu se regasesc la toti copiii. Parintii celor din clasele primare si chiar din gimnaziu se confrunta cu situatii care se dovedesc a fi adevarate probe de incercare pe care trebuie sa le treaca an de an . Cea mai frecventa dintre acestea se dovedeste a fi fobia de scoala, manifestata prin teama de scoala in cazul celor mai mici, perceputa ca o despartire de cei dragi. Cauzele acestei frici pot fi multiple, pornind de la frica de esec sau dificultatea de a invata, pana la ideea ca profesorii sunt rai sau teama de a nu fi maltratat de colegi si de a nu se rani. In asemenea situatii copilul nu se simte in siguranta, refuza sa mearga la scoala si este panicat atunci cand se desparte de parinti, nus e mai odihneste bine avand dificultati cu somnul sau cosmaruri, teama de intunericsi chiar dureri de stomac. Problema chiar daca apare la varste fragede se poate prelungii si in viata adulta prin anxietate si atacuri de panica ce necesita interventia specialistului in stabilirea tratamentului adecvat. Alte pietre de incercare pe care parintii le intampina sunt dezinteresul pentru scoala manifestat in atitudinea nepasatoare fata de rezolvarea temelor si a sarcinilor scolare, timiditatea care devine un obstacol dificil de trecut sau la polul opus agresivitatea fata de colegii si cadrele didactice. Pentru evitarea si rezolvarea situatiilor de acest gen familia trebuie sa mentina in permanenta legatura cu scoala. Aceasta prin consilieri sai poate oferii raspunsurile si solutiile necesare in rezolvarea situatilor de criza ce apar in dezvoltarea copiilor. Relativ noua, consilierea scolara presupune un ansamblu de activitati din partea personalului specializat atunci cand se constata dificultati de natura scolara, personala sau sociala, atat la elevi cat si la parinti sau cadre didactice. Principala sarcina a unui consiliere este aceea de a supraveghea permanet evolutia elevului, prevenind si intervenind in ori de cate ori apar situatii dificile ce ar ingreuna sau stopa dezvoltarea normala. Familia este un factor esential in dezvoltarea si educatia copilului iar mentinerea unei legaturi stranse, nedistorsionate, cu scoala ar intarii increderea si credibilitatea in valorile sistemului educational. Multe din problemele ce apar se datoreaza in primul rand lipsei de comunicare sau insuficientei acesteia. Parinti raporteaza esecurile scolare ale copiilor in primul rand pe neprofesionalismul cadrelor didactice, dar de cele mai multe ori informatiile pe care le detin, despre situatia si evolutia scolara a copiilor, sunt insuficiente sau eronate. Este datoria parintilor sa se implice activ in educatia copiilor atat in mediul familal cat si in cel scolar. Nu se poate atinge performanta in educatia si dezvoltarea copiilor atunci cand parintii se intereseaza in mod superficial doar pentru informari privind notele sau absentele din catalog. Consultarea informatiilor despre elev oferite de catre consilier este foarte importanta pentru parinti si profesori in trasarea parcursului scolar prin asigurarea echilibrului intre cerintele scolare si posibilitatile elevilor prevenind astfel o posibila inadaptare scolara.

Comunicarea familiei cu scoala se poate realiza prin utilizarea zilnica a unui caiet de corespondenta in care sunt trecute aspectele ce tin de evolutia si comportamentul copilului; prin participarea la sedinte sau prin realizarea de vizite la scoala din proprie initiativa. Nu in ultimul rand prin frecventarea unor cursuri organizate de specialisti in educatie si comunicare. Intarirea relatiei parinte-profesor se poate realiza si in cadrul activitatilor extrascolare, excursii, serbari sau acceptarea de vizite la domiciliu a profesorilor. In cadrul acestora se pot aprofunda relatiile intre cele doua parti iar problemele copilului pot fi rezolvate mai usor si mai eficient prin cunoasterea reala a conditiilor si problemelor.

Rolul parintilor in educatie Articole similare: rol parinte, rol parinte educatie, educatia copilului, rolul parintilor in educatie

Ritmul trepidant de viata impus de schimbarile socio-economice din ultima perioada, prezinta si aspecte negative, printre ele aflandu-se si "absenta" parintilor in educatia copiilor. Majoritatea parintilor nu mai au timp sa-si ajute copii la rezolvarea sarcinilor scolare se arata in sondajele realizate in ultima perioada. Cadrele didactice au semnalat in mod repetat aceasta situatie, precum si necesitatea elaborarii de strategii si proiecte care sa implice mai mult familia ca partener educativ. Familia trebuie sa inteleaga importanta rolului sau in educatia si viitorul copiilor, necesitatea unei implicari active in relatia cu programele si activitatile scolare. Multe familii considera scoala singura responsabila de educatia si viitorul copiilor. Daca ceva nu merge in dezvoltarea si educatia copilului profesorii sunt singurii responsabili pentru acest impas neplacut. Este recomandata mentinerea vie si intarirea relatiei parinti-scoala. Asa cum exista scoala pentru cei mici este la fel de normal sa existe o scoala si pentru parinti care sa clarifice multe din aspectele legate de dezvoltarea copilului. Cei sapte ani de acasa nu mai sunt indeajuns in conditiile schimbarilor si transformarilor majore din societatea contemporana in care se pune tot mai des intrebarea ce se intampla cu noile generatii. Este necesara cunoasterea nevoilor tinerilor, a nevoilor pietei, pentru a oferii masuri educative eficiente, ce ar asigura in felul acesta o sansa reala de integrare socio-profesionala. Performanta si eficienta procesului educativ depinde de gradul si calitatea implicarii tuturor factorilor in acest proces. Noile orientari educative, adaptate nevoilor pietei, sunt un mister pentru multi parinti iar consilierea si orientarea profesionala poate oferii raspunsurile necesare copiilor si parintilor deopotriva. In sensul acesta comunicarea joaca un rol esential ce poate hotari parcursul viitor. Implicarea parintilor in dezvoltarea copiilor pe termen lung trebuie facuta cu multa responsabilitate si in deplina constiinta de cauza a situatiei.

Modul in care se realizeaza aceasta relatie poate fi un test atat pentru parinte cat si pe pentru copil. Este nevoie permanent de actiune, de interactiune , de adaptare, de schimbare si de disponibilitate catre dialog intre cele doua parti. Succesul relatiei presupune un parteneriat real, o comunicare eficienta, si un mod adecvat de lucru in echipa. Efortul pe care il depun parintii in acest sens este mai important decat prezenta altor factori cum ar fi cei de materiali. Lipsa dialogului parinte-copil este resimtita de catre majoritatea cadrelor didactice; cu greu se pot stabili relatii bazate pe incredere si respect in activitatea scolara daca acest gen de relatie nu este cultivat in mediul familal asa cum se intampla in majoritatea cazurilor. Exista cateva modele ale relatiilor parinte-copil in care se reflecta gradul de angajare, sprijinul, timpul sau receptivitatea parintilor in activitatile copiilor: - permisiv, caracterizat de un control scazut al activitatii copiilor si prin urmare de lipsa unor norme sau reguli de conduita; - autoritar, ce impune reguli si norme rigide dar care nu ofera nici un fel de sustinere; - autorizat, in care se combina controlul cu acordarea de sprijin si care incurajaza libertatea si autonomia de actiune si gandire prin dialog deschis. Invatarea de roluri care sa asigure o buna dezvoltare a copilului este un motiv in plus de stabilre a unei relatii de reciprocitate intre parinti si cadre didactice. Nimeni nu detine adevarul absolut la problemele celor tineri dar calea spre rezolvarea lor se afla in stransa colaborare a celor doua parti.

Relatia cu scoala si parintii Articole similare: relatia scoala parinte, profesorul si scoala, profesorul si parintii, calitate invatamant, calitate educatie

Tendinta actuala a sistemului de invatamant de descentralizare pune accentul pe stabilrea un parteneriate puternice intre scoala si comunitatea locala prin care se urmareste optimizarea si cresterea calitatii procesului educativ. Una din premisele ce trebuie indeplinite pentru atingerea performantelor vizate este stabilirea de legaturi puternice intre profesori si parinti, ca parti active in cadrul procesului de formare a viitorilor adulti. Nu putem avea o scoala performanata cu rezultate notabile daca cele doua parti nu participa la procesul educativ. Cercetarile au confirmat in acest sens ca atunci cand parintii sunt implicati in activitati de parteneriat cu scoala,rezultatele obtinute de elevii sunt mai bune iar rata esecului scolar este mai scazuta. Una din problemele pe care profesorii o ridica in permanenta, an de an, este aceea a lipsei de interes si de implicare din partea parintilor pentru procesul educativ atat scolar cat si extrascolar. Se intampla ca parintele sa se intereseaza de activitatea copilului atunci cand sunt probleme foarte mari, cand dirigintele sau profesorul reuseste sa intre in contact cu acesta si ajunge la scoala pentru a constata un dezastru. Sedintele cu parintii sunt o formalitate deoarece la acestea de regula ajung parinti ai caror copii nu au probleme de natura scolara sau disciplinara.

Cu greu se intelege ca procesul educativ si adevarata performanta se obtine si prin implicarea activa a parintilor nu doar pentru aflarea vestilor proaste despre activitatea scolara. Daca evolutia copilului nu este urmarita constant, atat la scoala cat si in mediul extrascolar, nu se pot controla eventualele carente si dereglari in procesul de formare si integrare sociala. Simpla motivare a lipsei timpului, a oboselii din cauza programului incarcat nu este o scuza valabila care sa justifice nepasarea si neimplicarea. Parintii asteapta prea mult de la scoala si nu fac mai nimic pentru dezvoltarea unei relatii mai stranse. Pentru ei scoala este singura responsabila de educatia copiilor. Dezintersul parintilor poate naruii tot efortul pe care profesorii il depun la orele de curs. Profesorul este interesat sa stie mai multe despre situatia pe care elevul o are acasa, despre preocuparile si modul de viata al acestuia. Cateva ore pe zi la scoala nu sunt indeajuns pentru a descoperii talentele si abilitatile copilului in conditiile in care se lucreaza cu aproximativ 30 de elevii. De aceea informatiile pe care le ofera un parinte despre propriul copil sunt vitale si de un real folos, inlaturand multe bariere intre profesor si elev. Schimbul de informatii privind copilul trebuie sa aiba loc in ambele sensuri ale relatiei profesorparinte. Frecventa si consistenta acestui schimb de informatii se dovedeste de cele mai multe ori un test dificil de trecut pentru fiecare participant. Este sarcina profesorilor sa informeze parintii cu privire la modul in care se pot implica activ in viata si modul de lucru al copiilor. Fara implicarea si ajutorul parintilor sistemul educativ nu isi gaseste singur caile prin care isi poate imbunatatii performanta si modul de lucru. Observarea sistematica acasa sau in mediul scolar a copiilor este de real folos in depistarea de timpuriu a problemelor de comportament sau de adaptare la sarcinile scolare. Cunoasterea acestora permite adoptarea unui program si a unor metode adecvate, fiind mai usor sa previi decat sa corectezi problemele deja instalate. Scoala dispune de specialistii si resursele necesare pentru o dezvoltare normala si armonioasa a copiilor. Consilierea scolara este una din metodele adoptate de institutia scolara prin intermediul careia se raspunde trebuintelor specfice adolescentilor si nu numai, de ea beneficiind si profesorii sau parintii. Obiectivul principal al consilierii scolare este acela de a asigura functionarea optima a individului sau a grupului, transand obiective clare, specifice fiecarei situatii in parte. Prin metodele si tehnicile sale specifice de cunoastere si autocunoastere, consilierea faciliteaza alegerea corecta a masurilor educative specifice care se impun, si orientarea sau reorientarea socioprofesionala a elevilor pentru domenii potrivite. De modul in care comunica toti factorii implicati in procesul educativ depinde prezentul si mai ales viitorul copiilor. Ei sunt beneficiarii seriozitatii cu care ne implicam in toate fazele procesului educativ.

Parinti prea ocupati? Trage semnalul de alarma! Articole similare: singuratate copii, probleme parinti ocupati, semnal alarma parinti

Programul foarte incarcat al parintilor poate avea efecte nefaste asupra dezvoltarii psihice a copilului. Daca este singur tot timpul el va avea de suferit in ceea ce priveste capacitatea de adaptare, si cu greu va gasi curajul de a-si gasi locul in societate. Un copil care sufera de singuratate este usor de depistat chiar si intr-un colectiv numeros. El este cel mai timid din clasa, in pauze prefera sa stea singur si nu e nici printre cei mai vorbareti din clasa. La capitolul invatatura nu exceleaza, poate fi perceput drept un elev mediocru, insa nu toata lumea stie ca acest fapt este o consecinta a depresiei. Atentia, sprijinul si incurajarile ar trebui sa fie nelipsite din viata lui, tocmai pentru ca este o fire mai greu de inteles. Daca nu isi intalneste parintii decat seara, categoric trebuie tras un semnal de alarma. Chiar daca nu o arata intotdeauna, inima celui mic e zdrobita de dor, si asta se reflecta in activitatile si starea lui generala de spirit. In cazul in care nu reusesti sa porti o discutie la sedinta cu parintii, nu ezita sa pui mana pe telefon si sa semnalezi problemele elevului tau neglijat!

Probleme... financiare Articole similare: familie, parinti, dificultati

Pentru copiii la varsta scolara, situatia din familie este un factor extrem de important in procesul invatarii. Conditiile tinand de starea economica precara a familiei(parinti cu salarii insuficiente, striviti de nesiguranta zilei de maine, chiar si a celei de azi, parinti care nu au continuitate in munca profesionala sau nu se pot incadra intr-un loc de munca) asociate unor factori tinand de o moralitate scazuta, conduc, de cele mai multe ori, la insucces sau chiar la abandon scolar si esuarea in conduite antisociale. Deseori, incercarea cadrelor didactice de a indrepta acesti copii este zadarnica intrucat timpul petrecut la scoala nu poate compensa criza de acasa. Acesti copii trebuie ajutati sa gaseasca o motivatie cu adevarat importanta pentru ei. Acest lucru se poate realiza numai cu ajutorul parintilor. Rolul dascalului in aceste probleme este acela de a sfatui parintii si de a-i sprijini pentru a primi bursele sociale adecvate situatiei lor. Dascalul nu este doar invatatorul copilului, ci si persoana in care atat copilul cat si parintii sai isi investesc toata increderea lor. In astfel de situatii, parintii se simt neputinciosi intrucat au senzatia ca toate eforturile lor sunt zadarnice, ca nimic nu le poate schimba situatia grea in care se afla. Dascalul trebuie sa fie punctul de sprijin al copilului intrucat el este cel care are un rol esential in formarea acestuia ca adult. El trebuie sa stie cum si cand trebuie incurajati copiii si majoritatea solutiilor problemelor financiare pe care le ofera statul sau diferitele asociatii care rasplatesc eforturile scolare.

Profesorii si parintii in deceniul abandonului scolar Articole similare: Profesorii si parintii in deceniul abandonului scolar, abandon scolar, abandon scolar copii

Planul national de dezvoltare are in vedere gasirea unor solutii care sa previna si sa combata un fenomen ingrijorator, esecul scolar in forma sa cea mai radicala abandonul scolar. Potrivit raportului european publicat in toamna aceasta media abandonului scolar in Romania este de 19% situandu-ne pe locul trei dupa Malta si Portugalia. Factorii care conduc atingerea unui asemenea procent nu sunt greu de depistat in conditiile socioeconmice la limita subzistentei ale majoritatii familiilor din care provin elevii. Daca in mediul rural abandonul scolar se poate justifica prin saracie sau lipsa mijloacelor de transport a cadrelor calificate la oras acesta este provocat in principal de lipsa, slabirea increderii in sistemul educational care nu asigura, asa cum se exprima majoritatea, succesul material. Oricare ar fi natura motivelor ce conduc la abandon scolar responsabilitatea acestuia apasa pe umerii tuturor celor implicati in procesul educativ, de la profesori pana la parinti ca parteneri egali in proces. Profesorilor, datorita comportamentului neadecvat pozitiei si rolului pe care ar trebuii sa-l aiba un dascal, si parintilor, prin dezinteresul pe care il manifesta fata de educatia propriilor copii. Cei doi factori, decisivi, in educatia si viata copilului, profesorii si parintii, poarta responsabilitati egale in parcursul educativ al copilului. In multe cazuri de abandon scolar parintii sunt cei care isi incurajaza copiii, in special la sate, sa munceasca in gospodarie, de la varste fragede in detrimentul mersului la scoala. In astfel de situatii parintii nu vad in copilul lor decat un muncitor in plus iar scoala un obstacol in calea prosperitatii. Un alt gen de abandon scolar care se inregistreaza de cativa ani la noi este cel rezultatul plecarii unuia sau ambilor parinti la munca in straianatate. Copilul ramane in grija rudelor sau a altor persoane iar in unele cazuri singur, ceea ce contribuie decisiv la abandonul scolar sau la alte comportamente sociale deviante. Problemele ce apar in aceasta situatie depsasesc sfera abandonului scolar ajungandu-se asa cum se constata la depresii prelungite si in cazuri extreme la sinucideri in randul minorilor abandonati de parintii plecati sa munceasca peste hotare. De aceea este necesara implicarea comunitatilor locale in adoptarea unei strategii si programe care sa previna si sa combata fenomenul abandonului scolar. Alaturi de comunitatea locala reprezentata de primarii sau diferite organizatii civice, consiliile de parinti ar trebuii sa se implice mai ferm in activitatea scolii. Parintii se pot implica in procesul educativ prin organizarea de activitati extrascolare, cum ar fi organizarea de programe care ar aduce mai aproape copiii de atmosfera scolii. Incurajarea unui comportament prosocial prin reintegrarea in mediul scolar a copiilor cu dificultati socio-econmice este una din prioritatile planului de dezvoltare nationala. Prin intermediul si cu ajutorul consiliile de parinti se poate realiza stabilirea unor obiective ferme si clare ale procesului educativ prin determinarea prioritatilor si posibilitatilor specifice fiecarei zone din punct de vedere al integrarii socio-profesionale.