Sunteți pe pagina 1din 58

FUNDAMENTELE STIINTEI

MARFURILOR
CONF.UNIV.DR. Anca Purcarea
anca.purcarea@yahoo.com

Obiectul de studiu si evolutia stiintei


marfurilor

Merceologia are termeni


echivaleni si n alte limbi:
warenkunde-german, science
of commodities-englez,
connaissance des
marchandises-francez.

Obiectul de studiu si evolutia stiintei


marfurilor
Obiectul de studiu al merceologiei il
constituie studiul marfurilor privite din
perspectiva conceptelor,metodelor,tehnicilor
de analiza si apreciere a calitatii in relatie cu
protectia consumatorului si a mediului
inconjurator. Cuvantul merceologie provine
din latinescul merx care inseamna marfa si
logos care semnifica stiinta

Obiectul de studiu si evolutia stiintei


marfurilor
n Romnia, Merceologia a aprut ca
disciplin odat cu nfiinarea primelor coli
comerciale la Bucureti 1864, Galai, 1865
iar primele manuale sunt elaborate de M.
Malian 1879 i A. Vlaicu 1895
In 1880 se infiinteaza scoli comerciale in
Iasi, Bacau, Ploiesti, Cluj, Brasov, Craiova.
In 1913 ia fiinta prima institutie de
invatamant comercial, in Bucuresti(AISCI).

Obiectul de studiu si evolutia stiintei


marfurilor
Merceologia s-a dezvoltat continuu, i-a pus
bazele teoretice n disciplina fundamental de
Bazele merceologiei, i, precum i n discipline
specifice de merceologie a produselor alimentare,
industriale
Merceologia a fost predata sub diferite denumiri,
ca:Cunoasterea produselor comerciale din tara si
a principalelor din strainatate,
Productologie.Termenul de merceologie a fost
introdus dupa cel de al doilea razboi mondial.

Obiectul de studiu si evolutia stiintei


marfurilor
n multe ri se editez reviste de
specialitate, se constituie societi naionale
de merceologie (1990 n romnia) i
internaionale ca: International
Association for commodity science and
technnology-IGWT (1976), au loc congrese
internaionale unde se dezbat probleme
specifice, moderne de perspectiv ale
merceologiei.

Obiectul de studiu si evolutia stiintei


marfurilor
tiina mrfurilor a devenit obiect de studiu
n nvmntul public la sfritul secolului al
XVIII-lea i s-a dezvoltat mereu, n strns
legtur cu interesele comerului i, mai
recent, i ale societii i consumatorilor.
cunotinele merceologice sunt un ajutor
important i pentru profesii extracomerciale,
asigurnd coeren i raionalitate aciunilor
din diversele domenii de activitate

Obiectul de studiu si evolutia stiintei


marfurilor
Merceologia(commodities studies) apare in
multe din obiectele de studiu ale unor
Universitati de prestigiu europene si
internationale. Astfel, Universitatea Greenwich
din Londra gestioneaza cursuri profesionale de
scurta durata cat si mastere al caror continut
se axeaza pe domeniile merceologiei. Aici sunt
pregatiti absolventi ai cursurilor inovative in
ambalare.

Obiectul de studiu si evolutia stiintei


marfurilor
Metode de cercetare in stiinta marfurilor.
Metodele generale de cercetare cuprind analiza
si sinteza.
Analiza presupune descompunerea unui
sistem,produs sau concept in elementele
componente in vederea studierii separate si
treptate a a cestora.
Sinteza reprezinta o metoda generala prin care se
reunesc elementele obtinute printr-o
descompunere prealabila.

Obiectul de studiu si evolutia stiintei


marfurilor
Metodele specifice cuprind metodele
psiho-senzoriale si metodele instrumentale.
Metodele psiho-senzoriale au ca principiu
cercetarea marfurilor pe baza informatiilor
culese de sistemele umane de perceptie.
Metodele experimentale au la baza
experimente desfasurate intentionat in
conditii prestabilite pentru a urmari
rezultatele sau efectele lor.

Obiectul de studiu si evolutia stiintei


marfurilor
Metode moderne.
Analiza valorii reprezinta procedura organizata
pentru identificarea costurilor inutile.
Analiza morfologica presupune analiza ,in toate
combinarile posibile a valorilor proprietatilor
produselor cercetate.
Metoda brainstorming urmareste identificarea in
grup a celor mai bune idei de produse si servicii
noi.

Concepte referitoare la marfa


Concepte referitoare la marfa.
In practica economica sunt utilizate o serie de
concepte cum ar fi:bun,produs,marfa.
Bun este orice element din natura sau creat de
om apt sa satisfaca o trebuinta umana.
Produs=rezultatul unui proces economic,social,al
unui proces de creatie,tehnic,etc.
Marfa=orice produs apt sa satisfaca o trebuinta si
care este disponibil pentru vanzare pe piata.

Concepte referitoare la marfa


Dictionarul explicativ al limbii romane(DEX
1996) definiste marfa ca produs al muncii
destinat schimbului prin intermediul
vanzarii-cumpararii. Merceologia a
consacrat atat pentru specialisti cat si pentru
consumatori,o terminologie specifica ce
include categorii cum ar
fi :proprietati,caracteristici,indicatori,paramet
rii,indici.

Concepte referitoare la marfa


Din punct de vedere merceologic,proprietatile
semnifica trasaturi si insusiri ale unui bun care il
particularizeaza in raport cu alte bunuri si ii
confera capacitatea de satisfacere a unor
trebuinte umane
Caracteristicile(de calitate) sunt proprietatile
remarcabile ale unui bun,cele care definesc
suficient,fata de o cerinta precizata ,bunul
respectiv.Proprietatile si aracteristicile marfurilor
sunt elemente calitative definitorii ale ofertei de
marfuri.

Concepte referitoare la marfa


Indicatorii semnifica o categorie ce
evidentiaza starea si nivelul unui grup de
caracteristici sau sinteza tuturor
caracteristicilor produsului.
Parametrii reprezinta expresia marimii
caracteristicilor,sunt exprimati cifric sau in
alte moduri consacrate.De exemplu,in
practica se intalnesc expresii ca:parametrii
superiori normali, redusi etc

Concepte referitoare la marfa


Indicii (de calitate) reprezinta expresia valorica a
nivelului unei caracteristici.
Factorii determinanti ai proprietatilor
marfurilor.
Proprietatile si caracteristicile marfurilor
reprezinta rezultatul actiunii conjugate a unui grup
de factori :
Factori specifici productiei :proiectare,,materii
prime,tehnologie.

Factorii determinanti ai
proprietatilor marfurilor
Factori postproductie :transport,manipulare,depozitare,
pastrare,comercializare.
La nivelul productiei factorii enumerati
genereaza proprietatile,pe cand in fazele
post-productie,factorii au preponderent
actiune modificatoare.

Factorii determinanti ai
proprietatilor marfurilor
Uzura marfurilor
Uzura exprima gradul de diminuare a nivelului
caracteristicilor,respectiv a calitatii unui bun.Uzura
fizica reprezinta diminuarea nivelului
caracteristicilor fizice,chimice,estetice,ca urmare a
exploatarii bunului respectiv. Este determinata si
de conditii necorespunzatoare de depozitare si
pastrare etc.

Factorii determinanti ai
proprietatilor marfurilor
Uzura morala reprezinta diminuarea
nivelurilor caracteristicilor comerciale,dar si
acelor tehnice ca urmare a iesirii din
actualitate a bunului respectiv.Uzura morala
un are carcter ameliorabil.Marfurile sunt
afectate de uzura morala in mod
selectiv.Cele mai vulnerabile sunt marfurile
vestimentare.

Proprietatile generale ale


marfurilor
Calitatea comerciala este determinata de o
serie de factori ca fiabilitate, mentenabilitate,
termen de garantie, gama sortimentala, etc
Proprietatile generale ale marfurilor.
Criterii de clasificare a proprietatilor
marfurilor

Proprietatile generale ale


marfurilor
A.In functie de nivelul de relevanta a proprietatilor
pentru calitatea marfurilor:
Proprietati critice- contribuie cu aprox.40-50% la
calitatea marfurilor(de exemplu rezistenta la uzura a
unui covor) ;
Proprietati importante contribuie cu 30-40% la
calitatea marfurilor (proportia de fibre naturale intr-un
amestec de fibre)
Proprietati minore 10-20% contribuie la asigurarea
calitatii dar sunt cele mai numeroase de ex.
masa,densitatea,etc.

B. In functie de natura proprietatilor:


Proprietati
fizice(structurale,optice,mecanice,electrice,etc.);
Proprietati chimice(compozitia chimica,etc.).
Proprietati biologice ;
Proprietati economice ;
Proprietati estetice ;
Proprietati organoleptice ; Proprietati
ergonomice ;
Proprietati ecologice.

Proprietatile generale ale


marfurilor
In functie de modalitatea de masurare si
apreciere :
Proprietati apreciate direct cu ajutorul
aparatelor si instrumentelor de laborator;
Proprietati apreciate prin intermediul
simturilor(proprietati
organoleptice,estetice,etc.).

Proprietatile generale ale


marfurilor
Proprietati fizice.
Proprietati fizice
structurale:masa,densitate,higroscopicitate,umi
ditate,porozitate,permeabilitate.
Proprietati optice:culoare,transparenta indice
de refractie.
Proprietati mecanice:rezistenta la
tractiune,incovoiere,torsiune,compresiune,uzura,
alungire la rupere. Proprietati
electrice:conductibiliotatea electrica,rezistenta
electrica,etc

Proprietatile generale ale


marfurilor
Proprietati fizice structurale.
Masa este proprietatea marfurilor ce
exprima cantitatea de materie continuta de
un produs.In functie de natura
marfurilor,masa se exprima in mod
diferit,astfel:

Proprietatile generale ale


marfurilor
Masa pe metru liniar(de exemplu in cazul
tesaturilor,cablurilor,etc.).
Masa pe metru patrat (pentru covoare).
Masa pe metru cub(lemn) ;
Masa comerciala(Mc)-caracterizeaza prodsele
higroscopice.Se determina prin
relatia:Mc=Mn100+Ua/100+Ur,unde Mc=masa
comerciala;Mn=masa neta,Ua=umiditatea
admisa,Ur=umiditatea reala.

Proprietatile generale ale


marfurilor
Densitatea(masa specifica) reprezinta masa
unitatii de volum.Unitaea de masura este
kg/m3.Aceasta relatie corespunde densitatii
absoluite pentru prodcele cu structura omogena.
Pentru corpurile cu structura neomogena se
determina densitatea relativa.d=m/mo raportul
dintre masa produsului si masa unui volum egal
dintr-un corp de referinta(apa distilata la 4
Celsius).

Proprietatile generale ale


marfurilor
Metode de determinare a densitatii
marfurilor.
Metoda areometrica(densimetrica)
utilizata pentru toate lichidele;
Metoda balantei Mohr-Westphal . utilizata
pentru toate lichidele.
Metoda picnometrica,utilizata pentru solide
si lichide.Metoda densimetrica are o larga
aplicabilitate practica.

Proprietatile generale ale


marfurilor
Higroscopicitatea definiste proprietatea
marfurilor de a primi sau ceda vapori de apa din
atmosfera.Viteza de cedare-primire depende de
structura produselor,temperatura si
umiditate.Adsorbtia reprezinta fenomenal de
sorbtie in macrocapilre;Absorbtia reprezinta
fenomenal de sorbtie in
microcapilare.Chemosorbtia=apa legata
chimic,Desorbtia=cedare de vapori de apa in
atmosfera.

Proprietatile generale ale


marfurilor
Umiditatea exprima continutul total de apa
dintr-un produs.U%=Mi-Mf/Mf x 100,unde
Mi=masa initiala,Mf=masa finala.In mod
natural prodcele higroscopice contin o
anumita cantitate de apa,numita umiditate
legala. Permeabilitatea este proprietatea
marfurilor de a lasa sa treaca prin ele
apa,vaporii si gazele

Proprietatile generale ale


marfurilor
Impermeabilitatea= proprietatea marfurilor
de a un lasa sa treaca apa,vaporii si gazele
.Porozitatea reprezinta raportuldintre
volumul unui produs si volumul porilor din
acel produs.
Proprietatile optice reprezinta modul de
comportare al marfurilor sub actiunea
luminii.

Proprietatile generale ale


marfurilor
Culoarea este o caracteristica a luminii
masurata prin intensitatea si lungimea de
unda a radiatiei in spectrul vizibil.Este
caracterizata de
:tonalitate,luminozitate,saturatie.
Luminozitatea=intensitatea sursei
luminoase.
Tonalitatea=perceptia calitativa a emisiei
sursei de lumina

Proprietatile generale ale


marfurilor
Saturatie(gama cromatica)=raportarea la o
scara de senzatii reprezentand grade
crescatoare de culoare. Transparenta
reprezinta proprietatea unui produs de a fi
strabatut de radiatii luminoase.
Luciul=proprietatea de a reflecta lumina
incidenta cu o difuzie minima.Indicele de
refractie.Este definit prin relatia n=sin
i/sin r.

Proprietatile generale ale


marfurilor
Proprietati termice.Reflecta modul de
comportare al marfurilor sub actiunea
energiei termice.Caldura specifica,dilatare
termica,conductibilitate
termica,termoizolare. Dilatare termicaproprietatea marfurilor de a-si modifica
dimensiunile sub actiunea caldurii.

Proprietatile generale ale


marfurilor
Caldura specifica=cantitatea de caldura
necesara unui gram dintr-un corp pentru a-si
ridica temperatura cu un grad celsius.
Conductibilitate termica proprietatea
marfurilor de a conduce caldura prin masa
lor.Termoizolare=proprietatea materialelor
izolatoare de a conduce foarte putin caldura
prin masa lor.

Proprietatile generale ale


marfurilor
Proprietatile mecanice.Modul de comportare al
materialelor sub actiunea unor forte exterioare
care tinde sa le modifice integritatea.Rezistenta la
tractiune=modul de comportare al materialelor
sub actiunea fortei de intindere,egala cu raportul
dintre forta de rupere necesara si aria sectiunii
transversale a produsului. Alungirea la rupere
este proprietatea marfurilor de a-si modifica
lungimea din momentul actiunii fortei de tractiune
si pana la rupere.

Proprietatile generale ale


marfurilor
Rezistenta la incovoiere reprezinta forta
necesara ruperii prin incovoiere raportata la
aria sectiunii transversale a produsului.
Unitatile de masura pentru rezistenta la
tractiune, incovoiere sunt Kgf/mm2 cu
multiplii si submultiplii acestora. Rezistenta
la uzura reprezinta proprietatea unor
marfuri de a se opune unor forte ce tind sa
le distruga prin frecare.

Proprietatile generale ale


marfurilor
Duritatea reprezinta rezistenta opusa de un
produs la patrunderea unui corp din exterior
in stratul superficial al acestuia. Poprietatile
electrice exprima modul de comportare al
marfurilor sub actiunea curentului electric.
Cele mai importante sunt conductibilitatea
electrica si rezistenta electrica.

Proprietatile generale ale


marfurilor
Proprietatile chimice ale marfurilor sunt
determinate de compozitia chimica a
acestora. Proprietatile olfactive. Stimulii
olfactivi sunt molecule ale substantelor
volatile de natura organica. Senzatiile
percepute prin simtul mirosului se datoreaza
gruparilor cetonice, alcoolice, eterice, nitro,
amino, etc.

Proprietatile generale ale


marfurilor
Prisma olfactiva a lui Henning se prezinta
astfel:
Floral
(parfumat)

Fructe(eteric)
)
Putred

Rinos

Aromatic
(condimente)

Ars

Proprietatile generale ale


marfurilor
Proprietati gustative-servesc la aprecierea si
identificarea p[roduselor alimentare.
Henning a definit teraedrul gusturilor astfel:
Srat

Amar
Dulce

Acru

Proprietatile generale ale


marfurilor
Gusturile de baza sunt sarat, dulce, amar si
acru, ele fiind rezultatul unor senzatii induse
de anumite substante. Gustul dulce-pur este
propriu glucozei, fructozei, lactozei. Gustul
sarat pur este dat de clorura de sodio,
gustul acru este dat de prezenta ionilor de
hidrogen iar gustul amar depende de
prezenta gruparii NO2.

Concepte referitoare la calitate


calitatea, a devenit o necesitate impus de
concuren
calitatea este definit:
prin ceea ce ateapt consumatorul de la o
marf ;
gradul de excelen sau de superioritate pe
care l deine produsul unei ntreprinderi ;

pentru consumator, reprezint expresia final a


calitii proceselor de producie, a tehnologiei
aplicate, care imprim mrfurilor nsuiri eseniale,
fcndu-le apte utilizrii i consumului n scopul
pentru care au fost create
Marfa poate fi descris, din prisma consumatorului
i prin aa-numita consisten a calitii, dat
de un complex de caracteristici :

Concepte referitoare la calitate


caracteristici de utilizare: specificitatea
utilizrii, siguran n utilizare, durata
consumului, volumul consumului ;
atribute: nume de marc, cerine, servicii
conexe;
caracteristici de calitate:
componeni/compoziie, caracteristici
tehnico-funcionale, caracteristici de
siguran

Concepte referitoare la calitate


Conformitatea cu cerintele - Crosby
Pregatit pentru utilizare - Juran
Totalitatea caracteristicilor unei entitati care
sustin abilitatea de a satisface o nevoie
exprimata si sugerata - ISO 8402:1994
Modele de calitate pentru companii, inclusiv
Premiul Deming, modelul de Excelenta
EFQM si Premiul Baldrige

Concepte referitoare la calitate


Definirea conceptului de calitate.
Termenul de calitate isi are originea in cuvantul latin
qualitas inventat de Cicerone.
In filozofie,calitatea este definita ca reprezentand
sinteza lucrurilor si insusirilor esentiale ale obiectelor .In
logica,este definita drept un criteriu de ordin logic .In
practica economica notiunea de calitate a avut la inceput
semnificatia de frumusete artistica apoi de lucru bine
facut .In prezent se dau intelesuri diferite acestui
concept : satisfacerea cerintelor
clientilor , conformitatea cu
specificatiile , corespunzator pentru utilizare .

Concepte referitoare la calitate


Orientari actuale privind definirea calitatii
produselor.
Orientarea transcendenta
Calitatea reprezinta o entitate atemporala
absolutul fiind perceput de fiecare individ in
mod subiectiv.Aceasta orientare marcata de
idealismul lui Platon nu permite definirea
clara a calitatii si nici masurarea ei.

Concepte referitoare la calitate


Orientarea spre produs
Calitatea este definita ca reprezentand ansamblul
caracteristicilor de calitate ale produsului.Este
opusa orientarii transcendente,se regaseste in
special in lucrarile de teorie economica si in
calimetrie .
Orientarea spre procesul de productie
Calitaea este privita din perspectiva
producatorului ;calitatea reprezinta conformitatea
cu specificatiile.

Concepte referitoare la calitate


Orientarea spre costuri.Calitatea este
definita prin intermediul costurilor si implicit
al preturilor.
Orientarea
spre
utilizator.Conform
acestei orientari calitatea produsului
reprezinta aptitudinea de a fi corespunzator
pentru utlilizare

Concepte referitoare la calitate


Standardul EN ISO 9000:2000,Sisteme de
management al calitatii;principii de baza
si vocabular, defineste calitatea
astfel:.Aptitudinea unui ansamblu de
caracteristici intrinseci de a satisface
cerintele.

Concepte referitoare la calitate


Operatiuni
Marketin
g

Consumator

Resurse
umane

Cadru
legal

Finante

Serviciu
consumato
r

Prin neconformitate se intelege


neandeplinirea unei cerinte.
Prin defect se intelege neandeplinirea unei
cerinte referitoare la o utilizare prevazuta.
Raspunderea juridica pentru produs
descrie obligatia ce revine producatorului
sau unei alte parti de a despagubi pentru
pierderile datorate unor daune cauzate de
un produs.

Conceptul de calitate totala.


Orientarile principale in definirea calitatii
totale sunt:
Calitatea totala este o politica sau o stategie
a organizatiei in domeniul calitatii;
Calitatea totala este o filozofie;
Conceptul de calitate totala si
managementul total al calitatii sunt
echivalente;

Calitatea totala reprezinta scopul iar


managementul total al calitatii este mijlocul pentru
realizarea lui.
Conceptul Total Quality Control a fost definit
pentru prima data de Feigenbaum in 1956 astfel:
pentru a obtine o eficienta corespunzatoare,
tinerea sub control a calitatii trebuie sa inceapa cu
identificarea cerintelor consumatorilor si sa
inceteze dupa ce produsul a ajuns la consumator.

In definirea TQM pot fi puse in evidente mai multe


orientari, punandu-se accent pe dimensiunea sa
filozofica ori pe aspectele tehnice si socio-umane
pe care le implica.
TQM reprezinta un sistem de management al unei
organizatii centrat pe calitate, bazat pe
participarea tuturor membrilor sai, prin care se
urmareste asigurarea succesului organizatiei,
satisfacerea clientilor si avantaje pentru toti
membrii organizatiei si pentru societate.

Ipostazele calitatii produselor si


serviciilor
In principalele etape ale traiectoriei
produsului pot fi puse in evidenta asa
numitele ipostaze(fatete) ale calitatii. El
reflecta modul in care sunt percepute si
traduse cerintele clientilor referitoare la
calitatea produsului.

Calitatea industriala(tehnica) este definita


ca reprezentand conformitatea produsului
cu documentele tehnice normative,
standarde, etc..
Calitatea comerciala este determinata de o
serie de factori ca fiabilitate, mentenabilitate,
termen de garantie, gama sortimentala, etc.

S-ar putea să vă placă și