Semnificaia aezrii sfintelor icoane n biseric

Intreaga Biserica, arhitectura, frescele si mozaicurile sale, reprezinta in spatiu ceea ce momentele
liturgice reprezinta in timp: anticiparea imparatiei, participarea la Prezenta divina. In celebrarea lui
Dumnezeu, cuvantul si imaginea formeaza un intreg din care razbat sensul si semnificatia vie a Scripturii.
Programul iconografic al bisericii a cunoscut de-a lungul timpului numeroase modificri, majoritatea
produse de deciziile Sinoadelor Ecumenice, si o important component de teoretizare. Se pot aminti aici
cateva nume importante n teologia ortodox, care au scris n legtur cu semnificaiile simbolice ale
locaului de cult i ale actelor liturgice care se svrsesc n el: n sec. VII Sf. Maxim Mrturisitorul
(Mystagogia), n sec. XIV Nicolae Cabasila (Tlcuirea dumnezeiestii Liturghii), iar n sec. XV Sf. Gherman
patriarhul Constantinopulului (Descrierea bisericii si explicare mistic) si arhiepiscopul Simeon al
Tesalonicului (Tlcuire despre dumnezeiescul locas).
Biserica este cerul pe pmnt spunea Sf. Gherman patriarhul Constantinopolului. Avnd ca
principiu cluzitor redarea n faa oamenilor Ierusalimul ceresc, biserica desfsoar n fata credinciosului,
prin intermediul icoanelor, realittile ceresti.
Mai mult, prin chiar ordinea asezrii icoanelor n biseric se observ recapitularea (includerea)
tuturor n Hristos.
NAOSUL
Imaginea predominant si care exprim ceea ce am spus este chipul lui Hristos Pantocrator din
cupola central a naosului. Prin faptul c suntem cu totii inclusi (recapitulati) n El, suntem trupul lui
Hristos, si mdulare fiecare n parte (I Cor. 12, 27), iar aceasta nlesneste ca si ntre noi s fie o legtur
puternic. Hristos ni se mprtseste tuturor att spiritual, prin comuniunea de gnd si de credint
stimulat prin vederea icoanei Lui, ct si prin Sfnta mprtsanie, unde Hristos se d pe Sine ntreg
fiecruia.
Bisericile ortodoxe sunt zugrvite dup o anumit rnduial, n funcie de arhitectura bisericii,
destinaia i semnificaia ei. Exist un program, tipic iconografic care alctuiete un ansamblu logic i
unitar.
Naosul este partea central a bisericii ortodoxe. Naosul reprezint suprafaa cea mai ntins a
corpului bisericii, cele patru laturi ale sale semnificnd cele patru zri simbolul lumii terestre, pe care se
sprijin o
In Biseric patrundem prin pronaos menit sa faca trecerea intre lumea exterioara si Casa Domnului,
care n vechime era separat de naos printr-un zid cu ui de comunicare. Aici stteau odinioar catehumenii.
Pe boli se zugrvete scena numit TOAT SUFLAREA (un cer n mijlocul cruia troneaz Hristos
nconjurat de ngeri i sfini). Pereii sunt pictai cu scene din viaa i ptimirea sfinilor mucenici.
Pronaosul corespunde stadiului de purificare a sufletului. Catehumenii sunt initiati, prin intermediul
imaginilor din pronaos, n mretia si puterea lui Dumnezeu, cel de care vor s se apropie. Scene ca Judecata
de Apoi sau ntmplri din Vechiul Testament, pictate aici, sensibilizeaz omul spre frica de Dumnezeu cu
deschidere spre cea de-a doua treapt, a credintei n El.
ICONOSTASUL
Mentinand departe de ochii mirenilor savarsirea anumitor taine, ICONOSTASUL pune n faa
noastr o recapitulare a istoriei mntuirii. Este zidul sau peretele acoperit de icoane, care desparte altarul
de naos. Este asezat frontal ntre naos si altar, rolul su fiind att desprtitor ct si unificator. Desprtitor
prin simpla lui prezent, semnificnd deosebirea dintre preotia haric si cea universal, si unificator prin
intermediul icoanelor de pe el, care descoper ochiului celui neavizat mretia Tainelor care se petrec n altar.

Denumirea de ui mprteti este dat de faptul c ele marcheaz intrarea n mprie, prezentnd
n partea de sus icoana Buneivestiri, considerat prima faz a ntruprii i care anticipeaz Euharistia, iar
n partea de jos sunt nfiai cei patru evangheliti care vin s propovduiasc Cuvntul Domnului.
Iconostasul nseamn Trupul lui Hristos n care el adun Vechiul i Noul Testament i eshatologia,
dezvluind credincioilor latura cereasc. n iconostasele mari, icoanele sunt poziionate de aa natur
nct centrul pare s fie constituit de Marele Deisis care domnin uile mprteti, de unde iese preotul cu
Sfintele Daruri.

ALTARUL
In ceea ce priveste altarul, este partea cea mai tainic i mai sfnt a locaului de cult, este locul
Jertfei Sfintei Liturghii.