Aritmii cardiace

Aritmiile cardiace sunt dereglari ale ritmului normal al inimii, fie sub
raportul frecventei, fie sub cel al regularitatii frecventei cardiace, fie
sub ambele.
Astfel, aritmiile cardiace cuprind orice anomalie sau perturbatie in succesiunea
normala de activare a miocardului.
Aritmiile au mai multe cauze:
- cardiopatia ischemica;
- leziuni valvulare;
- hipertiroidie;
- insuficienta respiratorie;
- dezechilibre hidroelectrolitice;
- consum de alcool sau tutun.
Ceasornicul natural al inimii - o masa mica de celule speciale numite nodul
sinusoidal - poate functiona defectuos si poate dezvolta o rata anormala a
impulsului electric.
Resuscitarea cardiopulmonara poate prelungi supravietuirea creierului in lipsa
pulsului normal, dar defibrilatia este interventia care restabileste cel mai sigur
ritmul cardiac sanatos.
Un ritm lent, cunoscut sub numele de bradicardie (mai putin de 60 de batai pe
minut), de obicei nu pune viata in pericol, dar poate provoca anumite simptome.
Cand acestea apar, implantarea unui stimulator permanent poate fi necesara.
Aritmiile cardiace pot varia de la persoana la persoana, uneori fiind complet
asimptomatice, alteori ducand la pierderea constiintei sau chiar moarte subita
cardiaca.
Simptome:
- ameteala;
- tremur;
- angoasa;
- oboseala;
- dispnee (respiratie grea);
- disconfort in piept;
- batai violente sau dureroase.
Variatiile frecventei cardiace sunt normale in unele situatii. Aritmia cardiaca
apare atunci cand excitatia electrica se naste in alte locuri decat cele normale

(nodul sinusal, nodul atrio-ventricular sau ventricule), sau atunci cand unda
electrica nu urmeaza traseul normal de propagare.
Contractia musculara rezultata se deosebeste de ritmul normal. Bataia
suplimentara provocata se numeste extrasistola, iar contractia normala sistola. O
extrasistola intrerupe secventa normala de activare a muschilor cardiaci.
Adesea, extrasistola este urmata de o pauza compensatoare, resimtita ca o
intrerupere a ritmului cardiac.
Accelerarea brusca si prelungita a ritmului cardiac este urmata de diminuarea
presiunii arteriale, ceea ce poate provoca ameteli si senzatie de oboseala si
slabiciune.
Desincronizarea dintre camerele superioare si ventriculi provoaca, de asemenea,
palpitatii. Acestea pot fi resimtite in interiorul sternului, dar si in urechi, gat sau
burta. Astfel, o inima slabita poate fi cauza aritmiei, dar si aritmia poate duce la
slabirea inimii.
Tratament pentru aritmii cardiace
- Medicamentele - sunt utilizate fie pentru a preveni o criza, fie pentru a intrerupe
o criza deja inceputa;
- Ablatia prin radiofrecventa (eliminarea tesutului bolnav prin radiofrecventa) - un
curent de frecventa inalta este aplicat prin catetere. Procedura nu este
dureroasa, dar poate dura cateva ore;
- Defibrilarea si cardioversiunea - socul electric extern este o procedura folosita
de peste 30 de ani. Cu ajutorul a doi electrozi se aplica socuri electrice pentru a
sincroniza din nou activitatea electrica a inimii.
Defibrilarea poate fi o masura salvatoare in cazul unui stop cardiac provocat de
fibrilatia ventriculara. Se efectueaza sub anestezie generala;
- Defibrilatorul automat implantat - este un dispozitiv electrotehnic compus dintro sonda intravenoasa permanenta si un compartiment continand o baterie si
circuitul electronic corespunzator, ce este plasat in urma anesteziei sub pielea din
regiunea pectorala.
Circuitul electronic urmareste in permanenta ritmul cardiac. In cazul unei
tahicardii sau fibrilatii ventriculare, el produce descarcari intre 5 si 500 de volti,
dupa nevoie. Aparatul functioneaza timp de 4-5 ani si poate fi reprogramat din
exterior.