Adaposturi pentru tineret femel de reproductie.

Solutiile de cazare adecvate

tineretului femel de reproductie sunt: stabulatia libera nediferentiata pe gratare si cea
diferentiata cu zona de odihna colectiva, indicandu-se cazarea tuturor categoriilor de
varsta in acelasi adapost pentru echilibrarea bilantului termic in sezonul rece. Pentru
junicile gestante se recomanda stabulatia libera cu cusete individuale de odihna.
Adaposturi pentru tineret mascul de reproductie. Dupa 6 luni cresterea
taurasilor este asociata cu cele doua perioade de testare astfel: in prima perioada (6-12
luni) se cazeaza legat pe standuri mijlocii sau liber in boxe individuale, iar in a doua
perioada(12-15 luni) se prevede intretinerea legata pe standuri lungi sau mijlocii.
Intretinerea legata se completeaza cu miscarea libera in padocuri.
Adaposturi pentru tauri reproducatori sunt concepute in stabulatie legata pe
standuri lungi prevazute cu belciuge in bordura ieslei pentru legarea bilaterala. Dupa
fiecare doua standuri se prevede culoar pentru protectia personalului iar pentru miscare se
prevad caruseluri simple cu patru brate in cruce de care se leaga inelul nazal al taurilor.
Adaposturi pentru ingrasarea tineretului taurin indiferent de sistemul de
ingrasare adoptat (intensiv, semiintensiv), prezinta caracteristici comune pentru toate
fazele: stabulatia libera in colectivitati de 25-40 capete pe gratare in boxe nediferentiate;
in boxe diferentiate cu zona de odihna colectiva pe asternut permanent.
Adaposturi pentru ingrasarea(reconditionarea) taurinelor adulte se
organizeaza pentru intretinerea legata pe standuri scurte completate cu gratare.
Adaposturi sau compartimente de izolare. Asigura spatiul necesar pentru 2%
din efectiv si se poate amenaja la un capat al maternitatii servind la izolarea si tratarea
animalelor din ferma.
Ingrijirea adaposturilor
Un adapost pentru animale oricat de bine ar fi construit in scopul respectarii
normelor zootehnice si sanitar-veterinare nu poate asigura conditii optime de cazare
pentru animale decat daca este bine intretinut. In primul rand asternutul trebuie scos de 23 ori pe zi, pe aleea de serviciu se va pastra zilnic var nestins, in amestec cu rumegus din
lemn, care are rolul de a micsora umiditatea in adapost, acest amestec se va schimba ori
de cate ori este nevoie dar nu se va duce la platforma de gunoi. Pe platforma de gunoi se

va depozita numai balegarul si asternutul murdar. Gunoiul se va folosi dupa fermentare in

agricultura, legumicultura, pomicultura. Pentru o mai buna luminozitate la fiecare doua
saptamani se vor spala geamurile, iar saptamanal se va curata praful. Nutreturile nu se vor
depozita in podurile adaposturilor, pentru evitarea incendiilor si deprecierea furajului prin
aparitia mucegaiului. Furajele vor fi depozitate separat in adaposturi special amenajate.
Vara se vor face reparatii, igienizare prin varuirea peretilor cu var alb care va asigura o
lumina corespunzatoare in adaposturi. Adaposturile neangrijite influenteaza negativ
starea de sanatate a animalelor prin: aparitia imbolnavirilor, scaderea rezistentei la boli si
sporuri scazute in greutate.
2.2 Amplasarea adaposturilor
In alegerea locurilor pentru amplasarea adaposturilor se va tine seama de
conditiile sanitar-veterinare astfel:
- terenul sa fie salubru cu o structura uniforma si permeabila, neinundabil, care sa
se situeze cu cel putin 0,5 m deasupra nivelului maxim posibil al apelor freatice;
- sa nu fie situat la baza pantelor, pe vai inguste si neansorite, in apropierea
baltilor si a mlastinilor, fara protectie naturala impotriva vanturilor naturale;
- sa existe surse suficiente de apa potabila;
- terenul sa fie liber de orice infectie sau infestatie provenite dintr-o exploatatie
anterioara ;
- prin perimetrul amplasamentului sa nu treaca sosele, drumuri, cai ferate, linii de
inalta tensiune, conducte subterane, canalizari;
- acces la caile de comunicatie, pasuni si culturi furajere;
- zona sa fie lipsita de factori nocivi: fum, pulberi, gaze, praf;
- sa se cunoasca si sa se tina seama de caracteristicile climatice ale zonei;
- amplasarea trebuie sa permita dezvoltarea de perspectiva a fermei zootehnice
- pentru evitarea epizootiilor si apararea sanatatii publice se vor respecta
distantele fata de zonele de locuit, respectandu-se zonele de protectie sanitara
stabilite de catre Ministerul Sanatatii;
- amplasarea si constructia fermelor cu sistem de crestere semiintensiva si
intensiva se face cu avizul Autoritatii Sanitar-Veterinare.

2.3 Orientarea adaposturilor

Orientarea adaposturilor are drept scop protectia fata de vanturile dominante,
asigurarea unui bun iluminat natural si imbunatatirea bilantului termic al adapostului.
-

Adaposturile inchise cu ferestre pe ambii pereti longitudinali se

orienteaza cu axul longitudinal paralel cu directia vantului dominant in
zona.

Adaposturile inchise cu ferestre pe un singur perete se orienteaza cu

acestea pe directia opusa vantului dominant.

Adaposturile cu o latura deschisa se orienteaza cu aceasta pe directia

opusa vantului dominant

Pentru imbogatirea bilantului termic al adapostuluise recomanda orientarea axului

longitudinal dupa meridianul locului. Aceasta expunere evita pierderile mari de
caldura iarna si supraancalzirea vara.
CERINTE DE MICROCLIMAT
Ventilatia adaposturilor
Ca urmare a proceselor metabolice ale animalelor, a fermentarii sau uscarii
dejectiilor si a activitatii tehnologice aerul isi modifica proprietatile. Schimburile de aer
dintre adapost si mediu se realizeaza prin intermediul amenajarilor si instalatiilor pentru
ventilatie. Schimburile de aer viciat din adapost si mediu se poate realiza simplu si consta
din guri deasupra fiecarei ferestre sau la o distanta de 2-4 m una de alta, cu dimensiuni de
25/25 cm la partea superioara a peretilor sau prin cosuri de aerisire ce pornesc din tavan
si ies deasupra coamei cu 0,5 m, confectionate din doua randuri de scandura in care se
pune un izolant rumegus de lemn cu dimensiunea deschiderii de 50/50 cm. Pentru a
asigura ventilatia optima este necesar sa se cunoasca volumul de ventilatie, cubajul
adapostului si coeficientul de schimb.
Volumul de ventilatie reprezinta cantitatea de aer care trebuie introdusa permanent
in adaposturi, se exprima in m3/ora/animal.

Volum minim (m3/h/animal)

iarna
vara
42
125

Specificare
Bovine adulte in adaposturi inchise
neancalzite
Bovine, tineret in adaposturi inchise

25

100

neancalzite
Vitei pana la 4 luni, in adaposturi

20

80

incalzite
Cubajul (volumul adapostului m3/animal ) depinde de suprafata adapostului si
inaltimea la care este amplasat tavanul.
Zone cu temperaturi sub:
-100 C si cu
00 C si cu stabulatie

20 C si
stabulatie

stabulatie intre

de peste 7

5-7 luni

Vaci in lactatie, tauri, bovine

luni
14-18

18-25

25-30

adulte la ingrasat
Tineret bovin
Vitei

10-12
8-10

12-14
10-12

14-16
12-14

Specificare

sub 5 luni

Temperatura in adapost
Bovinele sunt animale care isi asigura temperatura optima din adapost.
Nerealizarea temperaturilor optime in adaposturi influenteaza sanatatea animalelor prin
producerea de boli, duce la scadereaproductiilor si intarzie reproductia la animale.
Temperatura se poate determina in adapost de 3 ori pe zi: dimineata, la pranz si seara.
Normele de temperatura in adaposturile de bovine sunt:

Categoria
Vaci
Maternitate
Vitei 0-15 zile
Vitei 16-20 zile

Temp. minima
6
12
12
10

Temp. maxima
24
24
24
24

Temp. optima
10-14
20
15-18
12-15

Vitei 21-90 zile

Vitei 91-180 zile
Tineret 6-12 luni
Junici

8
8
6
6

24
24
24
24

10-15
10-12
8-10
8-10

Umiditatea relativa a aerului in adapost

Dintre conditiile de microclimat pe care trebuie sa la indeplineasca adaposturile
de animale se numara si realizarea unei umiditati normale in interiorul acestora. Din
cercetarile facute rezulta ca o vaca in greutate de 450 kg elimina in 24 de ore prin
transpiratie 7,56 litri apa la o temperatura in adapost de 1,5 grade si 5,56 litri in cazul
unei temperaturi de 4,5 grade. Normele tehnologice admit pentru tineretul bovin o
umiditate cuprinsa intre 70-75%, in adaposturi neancalzite de 85-90%, iar pentru
adaposturile neancalzite pentru bovinele adulte aceasta trebuie sa fie de 75-90%. Practic
orice crescator de animale poate constata depasirea umiditatii din adapost peste limitele
admise prin aceea ca la intrarea in grajd constata un miros greu, jilav, geamurile sunt
aburite, animalele au parul umed, iar la deschiderea usii pe timp friguros se observa
iesirea de aburi. Pentru eliminarea excesului de umiditate din adapost este necesar ca
sistemul de aerisire sa functioneze corect.
Iluminarea adaposturilor
Lumina este un factor deosebit de important in cresterea anumalelor. Lipsa
luminii influenteaza functionarea normala a glandei tiroide care duce la depunerea
excesiva a grasimii. Lumina care o primeste un adapost se exprima intr-un coeficient de
luminozitate care de fapt reprezinta raportul dintre suprafata geamului si suprafata
interioara a adapostului. De exemplu 1 m2 de geam asigura lumina pentru 20 m 2 de
pardoseala. Iluminarea adaposturilor se face natural prin folosirea radiatiilor solare sau
artificial prin folosirea lampilor incandescente, fluorescente sau mixt.
Compozitia aerului din adaposturi
Aerul are in compozitia sa mai multe gaze printre care si oxigenul fara de care
viata animalelor nu ar fi posibila.
Prin cresterea concentratiei de dioxid de carbon gaz incolor,usor acru, solubil in apa,
provenit din respiratia animalelor care in functie de greutate pot elimina 100-200 litri pe
ora si la care se adauga si cel rezultat din fermentarea balegarului, purinului si

asternutului. Cresterea concentratiei de CO2 se produce atunci cand in adapost nu se

asigura densitatea optima a animalelor si are influenta negativa asupra sanatatiii
animalelor.
Depasirea concentratiei de amoniac, actioneaza asupra mucoaselor oculare sau a
cailor respiratorii. La bovine efectul negativ al amoniacului se manifesta prin iritatii
cutanate, cresterea incidengtei pododermatitelor, a bronhopneumoniilor si prin reducerea
productiei de lapte. Concentratia maxima admisa este de 3%.
Pentru eliminarea efectelor daunatoare ale acestor gaze in cresterea animalelor se
recomanda folosirea asternutului, evacuarea cu regularitate a dejectiilor, cat si o buna
ventilatie.