Sunteți pe pagina 1din 60
include suplimentul nr. 9 SPECIAL HOLSTEINro magazin noiembrie 2011 ANUL 8 NR. 5 (34) noiembrie
include
suplimentul
nr. 9 SPECIAL
HOLSTEINro
magazin
noiembrie
2011
ANUL 8 NR. 5 (34)
noiembrie 2011
8,5 ron
Calculul
ediţiei:
peste 63% din
piaţa românească
a m.s.c.-ului este
”la negru”
pag. 13
Petrică Azoiţei manager Agroind Focşani
Petrică Azoiţei manager Agroind Focşani

Investiţii în plină criză

actul I

Agroind Focşani pag. 6
Agroind Focşani
pag. 6
DN Agrar: tehnologiile vestului, realităţile estului interviu cu Sorin Anderco managing partner DN Agrar Group
DN Agrar:
tehnologiile vestului,
realităţile estului
interviu cu Sorin Anderco managing partner DN Agrar Group
pag. 14

4. Piaţa laptelui românesc între realităţi, teorii şi filosofii (III) 48. Mai mult decât poate desluşi ochiul

unui tehnician (Test: John Deere i combina de tocare a furajelor)

Mai mult decât poate desluşi ochiul unui tehnician ( Test: John Deere i combina de tocare
PROTEC IE PENTR PER ORMAN BOVILIS ® RINGVAC BOVILIS ® BVD BOVILIS ® IBR MARKER
PROTEC IE PENTR PER ORMAN BOVILIS ® RINGVAC BOVILIS ® BVD BOVILIS ® IBR MARKER

PROTEC IE PENTR PER ORMAN

BOVILIS ® RINGVAC

BOVILIS ® BVD

IE PENTR PER ORMAN BOVILIS ® RINGVAC BOVILIS ® BVD BOVILIS ® IBR MARKER BOVILIS ®

BOVILIS ® IBR MARKER

IE PENTR PER ORMAN BOVILIS ® RINGVAC BOVILIS ® BVD BOVILIS ® IBR MARKER BOVILIS ®

BOVILIS ® BOVIPAST RSP

IE PENTR PER ORMAN BOVILIS ® RINGVAC BOVILIS ® BVD BOVILIS ® IBR MARKER BOVILIS ®
IE PENTR PER ORMAN BOVILIS ® RINGVAC BOVILIS ® BVD BOVILIS ® IBR MARKER BOVILIS ®
IE PENTR PER ORMAN BOVILIS ® RINGVAC BOVILIS ® BVD BOVILIS ® IBR MARKER BOVILIS ®
IE PENTR PER ORMAN BOVILIS ® RINGVAC BOVILIS ® BVD BOVILIS ® IBR MARKER BOVILIS ®
Cuprins N º 34 4 І Piaţa laptelui românesc între realităţi, teorii şi filosofii (III)
Cuprins N º 34 4 І Piaţa laptelui românesc între realităţi, teorii şi filosofii (III)

Cuprins

N º 34

4

І

Piaţa laptelui românesc între realităţi, teorii şi filosofii (III)

6

І

Agroind Focşani - Investiţii în plină criză - Actul I

10

І

DCDA: diferenţa cationi – anioni din dieta: corelaţii cu pH-ul urinar în perioada de repaus mamar

12

І

5 elemente de bază în aprecierea exteriorului

13

І

Agromalim Arad, 8 - 11 septembrie

14

І

DN Agrar: tehnologiile vestului, realităţile estului

19

І

Calculul ediţiei: peste % din piaţa românească a m.s.c.- ului este ”la negru”

30

І

Angus, din nou în România, cu o altă filosofie de dezvoltare!

34

І

Noutăţi tehnice din ferme (Echipamentul de tăiat siloz.)

35

І

BG ET (Shottle x Jocko Besn x Mtoto) noul număr 1, în Franța, la rasa Holstein

36

І

Software pentru managementul fermelor de taurine, conceput cu ajutorul medicilor veterinari români

37

І

AfiFarm, instrumentul suprem de gestionare a managementului

38

І

Ferma Schaumann din localitatea germană Hülsenberg are un nou adăpost care sporeşte comfortul şi performenţele efectivelor

39

І

Tehnici moderne de includere a substanţelor minerale în furaj

40

І

Testarea genomică - scurt interviu cu domnul dr. Johannes Aumann, director al Besamungsverein Neustadt a.d. Aisch (BVN)

42

І

traktorpool - liderul promovării on-line a vânzărilor de utilaje agricole second-hand

48

І

Mai mult decât poate desluşi ochiul unui tehnician (Test practic în câmp: John Deere 7750i combina de tocare a furajelor)

54

І „Albastru până în măduva oaselor” (Test: tractorul New Holland T7.210)

BOVISmagazin

(Test: tractorul New Holland T7.210) BOVIS magazin O analiză succintă a filierei laptelui, o analiză

O analiză succintă a filierei laptelui, o analiză responsabilă sau ridicolă? dumneavostră decideţi

S-a investit enorm, modernizarea este formidabilă, dar efectivele [de vaci] nu sunt cele pe care le dorim. În indus- tria laptelui capacităţile de producţie sunt de trei ori mai mari decât producţia şi sunt mai mari şi decât cota alocată de 3,15 milioane tone. Sunt repartizate neuniform în judeţe şi nu s-au dezvoltat pe baza planurilor de afaceri şi a unor analize clare de piaţă. Multe obiective de investiţii constru- ite prin SAPARD sunt în pericol de a fi lichidate pentru că cred că nu îşi vor atinge parametrii de performanţă fixaţi

în proiecte, a declarat ministrul Valeriu Tabără, potrivit Agerpres.

Deşi purtăm un respect deosebit funcţiei de Ministru al Agriculturii

Oare, în ultimii

ani, cine a fost preşedintele Comisiei pentru Agricultură din Camera

Deputaţilor? Oare cine a fost plătit din bani publici, i s-a oferit statut

de demnitar şi ar fi trebuit să aibă o imagine de ansamblu a zootehniei şi industriei de procesare a laptelui din România? Oare cine ar fi trebuit să se implice activ în cristalizarea unei strategii naţionale a filierei

laptelui?

Declaraţia domnului ministru Valeriu Tabără este cel mai probabil un

mix de ipocrizie, superficialitate şi impotenţă

nu ne putem cenzura şi ne manifestăm surprinderea

oare cine?

mare păcat.

şi ne manifestăm surprinderea oare cine? mare păcat. Sorin Bazavan 1 dec 1967 - 16 oct
Sorin Bazavan 1 dec 1967 - 16 oct 2011 „Am afl at cu tristeţe vestea

Sorin Bazavan

1 dec 1967 - 16 oct 2011 „Am aflat cu tristeţe vestea trecerii în nefiinţă a colegului şi prietenului nostru Sorin Bazavan. A fost un profesio-nist desăvârşit şi am pierdut un partener valoros. Îl vom păstra în aminti- rea noastra şi dorim să transmitem sincere condoleanţe familiei şi tuturor celor apropiaţi! Întreaga echipa DeLaval îl regretă enorm! Dumnezeu să îl odihnească!„

“Am pierdut omul care ne-a adus ani mulţi liniştea în fermă, un amic deschis şi corect.“ dr. Cosmin Ghencioiu

BOVISmagazin

BOVIS magazin Dorin Cojocaru (director achiziţii lapte TRD Tnuva România / fost vicepreşedinte APRIL ) a

Dorin Cojocaru (director achiziţii lapte TRD Tnuva România /

fost vicepreşedinte APRIL) a răspuns întrebărilor comunicate de dumneavoastră. Dacă aveţi orice întrebare, fie ea despre un caz punctual sau general, legată de piaţa laptelui din România şi relaţia dumneavoastră cu procesatorul partener, vă rugăm să ne contactaţi la: bovis.magazin@gmail.com / 0723.66.43.94 (LUPU Ionuţ, editor BOVISmagazin).

BOVISmagazin: Sunt cu adevărat procesatorii bulgari mai eficienţi decât cei romani? Care sunt motivele pentru care, după achiziţionarea de lapte de pe piaţa românească, proce- satorii bulgari reuşesc să vândă mai ieftin produse lactate pe piaţa din România?

Dorin Maxim

(Hochland

România):

Din

informațiile statistice disponi- bile, în cazul procesatorilor de lactate din Bulgaria o cantitate relativ mică de lapte provine din România, cea mai mare parte din materia primă fiind asigurată de pe piața bulgară, la prețuri inferioare celor din România. Realizând o medie ponderată, procesatorii din țara vecină reușesc să aibă, per total, costuri mai mici de achiziție a laptelui față de

procesatorii români. Pe lângă aceasta, o posibilă economie de costuri a proce- satorilor de lactate din Bul- garia se poate baza și pe alți factori: un nivel estimat al

investițiilor directe în facilități de producție mai redus decât în România, costuri mai mici cu forța de muncă, dar și o scalitate mai relaxată față de piața românească. De asemenea, considerăm că analiza eficienței trebuie să se bazeze pe un raport optim preț- calitate, prin asigurarea celui mai bun preț posibil pentru o calitate impecabilă. În cadrul companiei Hochland Româ- nia aceasta este preocuparea noastră continuă: să oferim consumatorilor produse la cele mai înalte standarde de calitate și siguranță alimentară, la prețuri corecte, pentru pro- tejarea permanentă a intere- selor acestora.

Piaţa laptelui românesc între realităţi, teorii şi filosofii (III)

Dorin Cojocaru (TRD Tnuva România): Este o

întrebare serioasă sau o glumă? nu ştiu cum să reacţionez la o

astfel de întrebare

jignesc pe nimeni, dar nu pot da un raspuns “tehnic” la astfel de întrebări, poate că “procesatorii bulgari” despre care vorbiţi au descoperit “magia tehnologiei“

şi pot face  kg telemea din  litri

de lapte” şi restul

nu vreau să

chimicale.

Abordând însă acest subiect cu mult mai multă atenţie trebuie să sublinez următoarele puncte:

. Aveţi date concrete sau nume de procesatori bulgari care au cumpărat lapte din România la preţuri mai mari cu -% şi au vândut telemea şi caşcaval cu % mai ieftin? .Sigur era telemea sau caşcaval? Nu era oare un produs obţinut din % lapte degresat ames- tecat cu grăsimi vegetale (ulei de palmier) şi adăugat sare de lămâie? Am auzit şi eu această abordare în presă şi aş dori să adresez câteva întrebări:

. ar cumpăra oare aceste produse contrafăcute din Bul- garia, şi le-ar da copiilor lor să mănânce acele persoane care ne acuză că procesatorii bulgari sunt mai eficienţi? . unde sunt aceşti “procesatori” în perioada de vară şi de ce apar doar în lunile de toamnă şi iarna? . oare cei care ne acuză că suntem ineficienţi au auzit de “piaţa neagră” a laptelui din Bulgaria? . aritmetica din clasa a -a nu cred că poate explica modul cum poate un produs finit să fie mai ieftin decât valoarea materi- ei prime înglobate în el? (alte costuri nu mai adăugăm).

prime înglobate în el? (alte costuri nu mai adăugăm). BIROUL EDITORIAL str. Intrarea Vaselor, nr. ,
prime înglobate în el? (alte costuri nu mai adăugăm). BIROUL EDITORIAL str. Intrarea Vaselor, nr. ,

BIROUL EDITORIAL

str. Intrarea Vaselor, nr. , Mogoşoaia, cod , jud. Ilfov; tel. -. e-mail: bovis.magazin@gmail.com

Director de publicaţie Dr. Ionuţ Costin LUPU

Colaboratori Prof. univ. dr.Alin Bârţoiu Dr. Cosmin Ghencioiu Dr. Marian Ochea

Traduceri şi adaptări Conf. Univ. C. GEORGESCU

Pre-Press & Tipar AUROprint Bucureşti

CORESPONDENŢĂ

Scrieţi-ne părerea dumneavoastră despre revistă, despre ceea ce aţi dori să aflaţi şi despre ceea ce consideraţi că este inoportun să fie editat. Scrisoarea dumneavoastră poate fi scrisoarea ediţiei, iar aceasta va fi premiată cu un abonament pe un an.

BOVIS MAGAZIN este o revistă publicată de Agricultural Media Group. Revista are o periodicitate de 6 numere pe an.

Este interzisă reproducerea parţială sau totală a materialelor cuprinse în această revistă. Opiniile publicate în articole nu reflectă neapărat părerea editorilor ei. Agricultural Media Group nu răspunde pentru conţinutul materialelor publicitare şi nici pentru cel al articolelor oferite. Editorul îşi rezervă dreptul de a determina categoriile de cititori care primesc revista gratuit.

ISSN 1841-0472

de cititori care primesc revista gratuit. ISSN 1841-0472 Nu îmi doresc să jignesc pe ni- meni

Nu îmi doresc să jignesc pe ni- meni dar consider că cititorii BOVISmagazin sunt oameni inteligenţi şi înţeleg care este “Legenda procesatorilor bul- gari”

BOVISmagazin noiembrie 2011 bovismagazin 5
BOVISmagazin
noiembrie 2011
bovismagazin
5

BOVISmagazin

Agroind Focşani Investiţii în plină criză - Actul I fotografii BOVISmagazin
Agroind Focşani
Investiţii în plină criză - Actul I
fotografii BOVISmagazin

La finele lunii septembrie a avut loc poate cel mai im- portant eveniment al anului pentru familia crescătorilor de vaci din judeţele din est-ul ţării: deschiderea oficială a noilor facilităţi din cadrul fer- mei Agroind Focşani SA. Maestrul de ceremonii şi gazda a fost domnul director Petrică

Azoiţei unul dintre cei mai populari fermieri din Româ- nia. Astfel, investiţia a fost realizată prin Măsura , iar costul total s-a ridicat la peste  milioane de euro. Acestea in- clud un adăpost în valoare de .€, realizat împreună cu firma Hoermann Germa- nia şi MBM Construct  SA

România, o sală de muls De- Laval în valoare de .€ şi utilaje agricole CLASS în valoare de .€. Având în vedere standardul investiţiilor am luat decizia de a acorda o atenţie sporită fiecărui capitol din investiţia echipei Agroind Focşani SA. În acest număr al revistei BOVIS magazin vom

face o prezentare a sălii de muls care este printre cele mai mod- erne din ţără, la această oră. În următoarele numere vom pune accentul pe modul în care a fost construit adăpostul principal, sala de aşteptare dar şi investiţia în utilajele nec- esare realizării unui bun man- agement al dejecţiilor.

esare realizării unui bun man- agement al dejecţiilor. În momentul ieşirii animalelor şi revenirea porţilor

În momentul ieşirii animalelor şi revenirea porţilor în poziţia - inchis - protecţiile din material plastic de consistenţă moale păstrează un climat de linişte în interiorul spaţiului de muls

moale păstrează un climat de linişte în interiorul spaţiului de muls 6 bovis magazin noiembrie 2011
moale păstrează un climat de linişte în interiorul spaţiului de muls 6 bovis magazin noiembrie 2011

Danish know-how

BOVISmagazin

Danish know-how BOVIS magazin Premix Vitamine & Minerale Suplimente Vitfoss este o companie daneză dinamică şi
Danish know-how BOVIS magazin Premix Vitamine & Minerale Suplimente Vitfoss este o companie daneză dinamică şi

Premix Vitamine & Minerale Suplimente

Vitfoss este o companie daneză dinamică şi inovatoare, specializată în produse nutriţionale pentru vaci. Principala noastră preocupare este producţia şi marketingul premixurilor şi suplimentelor pentru industria de furaje.

Vifoss România SRL RO-120118, Buzău, şos. Brăilei, km. 7, jud. Buzău telefon: 0722.592.626, fax: 0238.712.304, e-mail: mba@vitfoss.ro, web: www.vitfoss.com

noiembrie 2011
noiembrie 2011
bovismagazin
bovismagazin

7

BOVISmagazin

Sala de muls aleasă de fermierii Agroind Afumaţi este Paralel P2100 Proiectată pentru eficienţa mulsului
Sala de muls aleasă de fermierii Agroind Afumaţi este Paralel P2100
Proiectată pentru eficienţa mulsului prin distanţele mici de mers, DeLaval P2100 oferă un randa-
ment ridicat prin procese rapide de muls şi schimbări rapide de la un grup la altul: exact ceea ce aveţi
nevoie pentru un sistem de muls profitabil. Designul compact ajută, de asemenea, la păstrarea sub
control a costurilor de construcţie.Este proiectat pentru confortul real al mulgătorului şi al vacii.
Funcţiile de siguranţă includ canal pentru protecţia la lovitura cu copitele, apărătoare, design sen-
sibil al marginii gropii. Vacile au o intrare uşoară în locul de muls şi o poziţie confortabilă, naturală
pe durata mulsului. Sistemele de îndrumare controlate cu aer controlează fără piedici intrarea şi
ieşirea din sala de muls.
Opţiuni de automatizare P2100 permite selectarea dintr-o gamă larga de soluţii de op-
timizare, soluţia care se potriveşte mulsului şi bugetului; iar alte opţiuni includ o şină de suport,
podea ajustabilă şi proiectoare uger. Suprafeţele netede cu un finisaj de calitate superioară per-
mite curăţarea rapidă având
părţile de lucru ascunse în siguranţă în cabineţi din otel inoxidabil
pentru a economisi timp, muncă şi costuri. DeLaval P2100 este proiectată pentru instalarea rapidă
şi uşoară. Construcţia bulonată robustă înseamnă că toate componentele sunt uşor de transportat,
rapid de instalat: iar designul permite extinderea viitoare sau adăugarea de componente neincluse
în prima instalare.
Noul tip de cântar de lapte
MM27 BC (blood & conductivity)
este aprobat ICAR având o acurateţe
deosebită care monitorizează de ase-
menea orice urmă de sânge în lapte,
conductivitatea electrică a laptelui,
indică eventuale îndepărtări prin lovire
a colectoarelor de pe uger sau intrarea
accidentală a aerului în colector. De ase-
menea, oferă o monitorizare rapidă a
cantităţilor de lapte şi un control mai
bun al sănătăţii animalelor. Folosind
tehnologia de măsurare a laptelui prin
fascicul de raze infraroşii, cântarul MM27
nu are părţi mecanice în mişcare şi în
acest fel riscuri scăzute de defecţiuni.
Sistemul DeLaval VSD
(Variable Speed Drive), foloseşte o
tehnologie avansată care constă în modifica-
rea turaţiei electromotorului de la pompa de
vacuum corespunzător cerinţelor de vacuum
ale instalaţiei.
Acest lucru aduce multiple avantaje:
reducerea consumului de electricitate cu
Duzele de spălare – parte
componentă a sălii de muls - permite
curăţarea spaţiului de contenţie a ani-
malelor oricând se doreşte
până la 70%, • asigură un nivel de zgomot
foarte redus comparativ cu sistemele clasice,
creşte considerabil durata de viaţă a pom-
pei de vacuum
fotografii BOVISmagazin

BOVISmagazin

BOVIS magazin Unitatatile de muls MPC (Milking Point Controller) 580/680. Con- Colectorul MC53 este conceput special
BOVIS magazin Unitatatile de muls MPC (Milking Point Controller) 580/680. Con- Colectorul MC53 este conceput special

Unitatatile de muls MPC (Milking Point Controller) 580/680. Con-

de muls MPC (Milking Point Controller) 580/680. Con- Colectorul MC53 este conceput special pentru vacile înalt
de muls MPC (Milking Point Controller) 580/680. Con- Colectorul MC53 este conceput special pentru vacile înalt
de muls MPC (Milking Point Controller) 580/680. Con- Colectorul MC53 este conceput special pentru vacile înalt

Colectorul MC53 este conceput special pentru vacile înalt productive având capacitate mare (360 ml) şi foloseşte tehnologia patentată Top-Flow. Prin această tehnologie lapte pătrunde în conducta de lapte prin partea superioară a colectorului fiind preluat de la baza colectorului printr-un tub interior. În acest fel, se previne contaminarea încrucişata de la sfer- turile afectate la cele sănătoase. O alta caracteristică a acestui tip de colector este faptul că laptele este preluat din manşon direct în colector fără nici o restricţie de diametru; această caracteristică, împreuna cu tehnologia Top Flow, permite colectorului să menţină un vacuum stabil sub mamelon chiar în cazul unor debite foarte mari de lapte (face faţă debitelor de până la 15 l/min., aproape imposibil de atins de către vacile cele mai productive). Paharele de muls sunt confecţionate din otel inoxidabil iar colectorul propriu-zis este confecţionat dintr-un material transparent şi foarte rezistent la loviturile mecanice la care ar putea fi supus. Pentru a se putea plia pe particularităţile fiecărei ferme, colectorul MC 53 poate fi echipat cu un sortimet variat de manşoane de muls.

pe particularităţile fiecărei ferme, colectorul MC 53 poate fi echipat cu un sortimet variat de manşoane
fi echipat cu un sortimet variat de manşoane de muls. Caracteristicile sălii de muls P2100 •

Caracteristicile sălii de muls P2100

• Dimensiuni disponibile: 1 x 3 la 1 x 16, 2 x 3 la 2 x 40

• Distanţa de la o vacă la alta: 711 mm (28”)

• Grupuri de 3 sau 4 vaci ( grupuri de 2 vaci 2 pentru 1 x 5 şi 2 x 5)

• Construcţie bulonată şi din cadru galvanizat la cald

• Proiectată pentru un timp de muls de până la 12 ore pe zi

• Suprafeţe netede pentru aspectul profesional al întregii săli de muls

• Poţi glisante de intrare

• Culoar de trecere larg de la intrare la boxele de muls

• Porţi secvenţiale galvanizate, cu arcuri interne de retur

• Rază mare la porţile secvenţiale permiţând o întoarcere de 90˚

• Segmente de ieşire frontale puternice proiectate pentru spaţiu deschis

• Întreaga sală de muls controlată prin aer compresat

• Nivelurile presiunii aerului din ieşirea frontală, poarta de îndrumare şi poarta frontală pot fi setate independent

• All Exit: toate vacile de pe o parte sunt eliberate în acelaşi timp

• All Indexing: toate vacile de pe o parte sunt împinse la groapa de muls împreună

• Apărătoare verticală cu canal foarte larg, protecţie coadă, protecţie lovire cu copitele

• Foi metalice din inox dense de 3 mm pentru durată de viaţă rapidă

• Design margine groapă de 3 mm (standard: galvanizat)

• Open pit

trolerele punctului de muls DeLaval MP 580 şi MP 680 beneficiază de un design special, fiind create pentru a maximiza producţia fermei printr-o rutină a mulsului corectă şi eficientă. Prin intermediul acestor unităţi se pot controla toate funcţiile de urmărire şi înregistrare a datelor importante necesare. Practic MP580 /680 actioneaza ca o interfata pentru mulgator a progra- mului de management ALPRO. Pe langa functiile principale de pornit/oprit mulsul, pornire muls manual, actionarea portilor de selectie etc , MPC 580 are mai multe LED-uri si simboluri care indica mulgatorului mai multe alerte si alarme cum ar fi: vaca nu trebuie mulsa; laptele trebuie separat (contaminat cu an- tibiotic); separă vaca; cantitate redusa de lapte (cand la o mulsoare, de la o vaca se mulge o cantitate de lapte mai mica cu 20% decat media mulsorilor precedente). MPC 580 este prevazut cu un display cu LED-uri care confera o vizibilitate foarte buna pentru mulgator, care poate observa atat numarul vacii in alternanta cu cantitatea de lapte in timpul mulsului dar si alte functii si alarme cum ar fi: lapte contaminat, urme de sange in lapte, lapte cu conductivitate diferita, manson care aluneca de pe mamelon, colector lovit de vaca etc MPC 680 prezinta aceleasi insusiri cu MPC 580 si are in plus cateva caracteristici. Mai multe functii de o complexitate ridicata cum ar fi setarea unor coduri de reamintire in timpul mulsului sau acordarea unei portii de concentrate in plus (atunci cand sistemul include statii de hranire automate). MPC 680 are in componenta si alte functii suplimentare cum ar fi comanda portilor, indexarea sau comanda de la distanta a unitatilor MPC 580 pentru a putea citi sau modifica anumite date despre o anume vaca la un anumit post de muls .

anumite date despre o anume vaca la un anumit post de muls . Sala este dotata
anumite date despre o anume vaca la un anumit post de muls . Sala este dotata
anumite date despre o anume vaca la un anumit post de muls . Sala este dotata

Sala este dotata cu doua vase receptoare fiecare avand capacitatea de 100l. Receptoarele de lapte sunt dotate cu pompe de lapte si cartus pentru filtrele de lapte. Filtrele sunt de inalta calitate nepermitand particulelor mai mari de 50 microni sa ajunga in tancul de racire.

BOVISmagazin

BOVIS magazin Pompa LVP este unică pe piaţa mondială a pompelor de vacuum, fiind realizată din
BOVIS magazin Pompa LVP este unică pe piaţa mondială a pompelor de vacuum, fiind realizată din
BOVIS magazin Pompa LVP este unică pe piaţa mondială a pompelor de vacuum, fiind realizată din
BOVIS magazin Pompa LVP este unică pe piaţa mondială a pompelor de vacuum, fiind realizată din

Pompa LVP este unică pe piaţa mondială a pompelor de vacuum, fiind realizată din materiale cu o rezistenţă la exploatare foarte mare. Aceasta este de tip rotativ, cu rotor bilobat, fără ungere cu ulei, răcită cu aer şi este acţionată de un motor electric trifazat cu puterea de 9.0 kW prin intermediul curelelor trape- zoidale. LVP 3000 asigură un debit de vacuum de 3000 de litri/minut. Pompa este de o construcţie specială, fiind realizată în SUA, unde asigură o durată îndelungată de exploatare în fer- mele cu vaci de lapte. Ea funcţionează fără lubrifiere cu ulei, ceea ce duce la un grad de poluare şi un nivel de zgomot foarte reduse, realizându-se astfel un muls deosebit de calm. Are, de aseme- nea, integrat un sistem de autocurăţare care realizează curăţarea pompei fie în timpul mulsului fie în timpul spălării instalaţiei.

în timpul mulsului fie în timpul spălării instalaţiei. Maşina de spălat C200 este un echipament controlat
în timpul mulsului fie în timpul spălării instalaţiei. Maşina de spălat C200 este un echipament controlat
în timpul mulsului fie în timpul spălării instalaţiei. Maşina de spălat C200 este un echipament controlat
în timpul mulsului fie în timpul spălării instalaţiei. Maşina de spălat C200 este un echipament controlat

Maşina de spălat C200 este un echipament

controlat electronic şi foarte uşor de programat în funcţie de particularităţile fiecărei ferme. Este livrată având un rezervor integrat de 160 litri asigurând o spălare foarte bună cu costuri reduse de apă şi ener- gie. În plus, maşina este dotată cu pompe automate de do- zare a detergenţilor şi cu rezistenţe electrice care au rolul de a controla temperatura apei în timpul ciclului de spălare. Maşina de spălat este prevăzută cu sistem de afişaj care indică diferite funcţii cum ar fi: fazele spălării, indicaţii daca spălarea s-a efectuat fără probleme sau diferite alarme care pot fi uşor înţelese de către personalul de deservire al sălii sau de către operatorul de sercvice.

Procesorul ALPRO reprezintă piesa centrală a sistemului de management

Procesorul controleaza identificarea, sor- tarea sau hranirea animalelor. Dincolo de informatiile despre productiile de lapte, date de reproductie, depistarea caldurilor prin preluarea datelor din ora in ora direct din adapost, date despre principalele boli si medicatia acestora e.t.c in cazul unui sistem complet de dotare a fermei DeLaval , acesta poate fi conectat cu remorca tehnologica pentru prealuarea sau incarcarea datelor legate de furajare, cu sistemele automate de administrare a concentratelor sau de hranire a viteilor s.a. Procesorul este alimentat direct la reteaua de electricitate a fermei ca o unitate de sine statatoare si este dotat cu un sistem de ba- terii pentru stocarea datelor in caz de intre- rupere a energiei electrice. Alaturi de acest procesor fermierul primeste si programul de management ALPRO Win- dows care se utilizeaza prin conectarea procesorului la PC. De remarcat ca progra- mul de management ALPRO Windows este un produs licentiat Microsoft Windows si nu doar compatibil cu Windows ca la ma- joritatea competitorilor. In cazul pierderii accidentale a datelor despre animale din PC acestea pot usor recuperate fiind stocate in acest procesor iar in cazul aparitiei unor probleme la Procesor aceste date pot fi im- ortate de pa PC. Este un sistem care pune la adapost fermierul de pierderea datelor despre animale.

fotografii BOVISmagazin

DCDA: diferenţa cationi – anioni din dieta: corelaţii cu pH-ul urinar în perioada de repaus
DCDA: diferenţa cationi – anioni din dieta: corelaţii cu pH-ul urinar în perioada de repaus mamar
pH urinar peste 8 – 8.5: ratie foarte alcalina – risc ridicat de hipocalcemie, retentie placentara!
pH urinar 7 – 8: ratie usor alcalina – limita maxima acceptata,
pH urinar 6 – 7: valori optime,
pH urinar < 6: limita minima acceptata,
pH urinar sub 5.5: probleme metabolice dupa fatare, reducerea consumului voluntar de furaje!
un material oferit de:
Marcu Marius (mariusvet@gmail.com / www.danutrition.ro)

BOVISmagazin

BOVIS magazin 70 ANI noiembrie 2011 Lider mondial în geneticã bovinã www.absglobal.com Str. Caimatei, nr.8, et.2,

70

ANI

noiembrie 2011
noiembrie 2011

Lider mondial în geneticã bovinã

www.absglobal.com

Str. Caimatei, nr.8, et.2, ap.3, Sector 2, Bucureºti

Tel: 021/233.91.97, Fax: 021/233.91.95, Mobil: 0744.344.931

bovismagazin

11

holsteinromagazin

holsteinro magazin 5 elemente de bază în aprecierea exteriorului A B A B adâncimea călcâielor (talon)

5 elemente de bază în aprecierea exteriorului

A B A B adâncimea călcâielor (talon) - cu cât este mai mare cu atât
A
B
A
B
adâncimea călcâielor (talon) - cu cât este mai mare cu atât incidenţa
afecţiunilor podale este mai redusă mai ales în condiţiile unei exploatări pe
pardoseală de beton. B (de dorit)
înălţimea posterioară a ugerului - cu cât este mai sus prins cu atât numărul
de lactaţii va fi mai mare. A (de dorit)
1.
2.
A
B
lăţimea posterioară a ugerului - capacitate mare de stocare a laptelui A (de dorit)
1. unghiul coastelor - cu cât este mai înclinat spre uger cu atât vaca va avea
o capacitate toracică şi abdominală mai mare.
A
B
2. distanţa dintre ultimele două coaste - cu cât este mai mare cu
atât vaca va avea o capacitate toracică şi abdominală mai mare.
ligamentul suspensor median - B (de dorit)
şi abdominală mai mare. ligamentul suspensor median - B (de dorit) 1 2 holsteinro magazin noiembrie

holsteinromagazin

este un proiect iniţiat de patru medici veterinari care au drept scop oferirea unor servicii
este un proiect iniţiat de
patru medici veterinari care
au drept scop oferirea unor
servicii complete în fermele
de taurine
Control înainte de
pregătirea pentru
montă, diagnos-
tic de gestaţie
(precoce la 29-30
zile, prin ecografie
transrectală şi la
60 zile prin ETR),
transfer de
embrioni de la
animale donatoare
din ferma proprie.
Consultanţă
de specialitate
privind importul şi
selecţia de animale.
Dr. Dr. Dr. Dr. Ghencioiu Bârţoiu
Cosmin
0722.591.712
Schenker
Dana
0722.240.712
www.doctordevaci.ro, e-mail: doctordevaci@yahoo.com
Ochea Marian
0723.645.694
Alin
0040.722.351.978
Ochea Marian 0723.645.694 Alin 0040.722.351.978 Standul Semex / Kanata Farm de la Agromalim Arad a fost

Standul Semex / Kanata Farm de la Agromalim Arad a fost construit respectând elementele de bază ale filosofiei de marketing ale companiilor de top. Nu au lipsit aşa cum era normal animalele superbe, proprietarul lor, Alexandru Taşedan, şi nici reprezentantul Semex în România, Vasile Ciocan un om care nu mai are nevoie de nici o prezentare.

Agromalim Arad, 8 - 11 septembrie

Conform celor declarate de organizatori, dar şi de către

participanţi, şi ediţia din acest

a a Agromalim, a fost un suc- ces. Cu problemele inerente organizării unui astfel de eveniment, de o importanţă

notabilă în vest-ul ţării, Agro- malim ne-a atras atenţia prin consecvenţa tânărului fermi- er Alexandru Taşedan care s-

a luptat să păstreze în cadrul

târgului un show de animale organizat în conformitate cu regulile concursurilor euro- pene. Arbitrii bonitori au fost Ioan Huţu şi Ludovic Czister două personalităţi ale fami-

liei crescătorilor de taurine din Banat, cunoscuţi în în- treaga ţară.

Titlul de Miss Arad , pen- tru rasa Bălţată Românească,

a fost decernat vacii Dolly din ferma Agro-Dan din locali- tatea Vladimirescu, judeţul

Arad. Proprietarul acestui an- imal, domnul Dan Angheles- cu, a expus pentru a -a oară acest animal la Agromalim. Vaca Dolly se află la cea de

a -a lactaţie şi are conform

celor declarate de posesor o producţie zilnică maximă de  litri. Titlul de Miss Arad , pen- tru rasa Holstein a fost decer- nat vacii Cinderella deţinută de Alexandru Taşedan şi

exploataă în ferma sa Alecs Genetics Lact din localitatea Curtici. Ca şi în cazul vacii

Dolly, Cinderella nu este în anul de debut; în anul  ocupând un loc pe lodium la categoria junici. Acum, primi- paraCinderellaareoproducţie de . litri după  zile de

lactaţie. Fără îndoială că anii viitor nu vor aduce mari modificări în abordarea fermierilor faţă de expoziţiile naţionale de ani- male însă, cu siguranţă, primii paşi spre evenimente de profil profesionist realizate au fost făcuţi.

fotografii BOVISmagazin
fotografii BOVISmagazin

Alexandru Taşedan alături de Cinderella, Miss Holstein Arad 2011

Alexandru Taşedan alături de Cinderella, Miss Holstein Arad 2011 noiembrie 2011 holsteinro magazin 1 3

holsteinromagazin

holsteinro magazin interviu cu Sorin Anderco managing partner DN Agrar Group DN Agrar: tehnologiile vestului,

interviu cu Sorin Anderco managing partner DN Agrar Group

DN Agrar:

tehnologiile vestului, realităţile estului

BOVISmagazin: Am vizitat ferma DN Agrar Gârbova. Este

un proiect„de la firul ierbii”. Cum este organizat şi ce se va mai întâmpla în acea locaţie din perspectiva dezvoltării fermei?

Sorin

Anderco:

Ferma

are

adăposturi de vaci la muls cu o capacitate de  capete fiecare şi o sală de muls, swing-over de  x . În acest moment avem un efectiv de doar . ca- pete în acea fermă însă intenţia noastră este aceea de a ajunge la

capacitatea maximă. Pe termen scurt vom construi un al -lea adăpost în lateralul complexu- lui de adăposturi deja construit şi să achiziţionăm încă  ca- pete astfel încât să putem discu- ta la finele primăverii  de o capacitate a fermei Gârbova de . capete la muls.

BOVISmagazin: Ferma de la Vai-

dei, cea de a 2-a, diferă cu mult de aceasta de la Gârbova?

Sorin Anderco:

de

la Vaidei este diferită. A fost

Da, ferma

construită cu ceva ani în urmă şi în  nu am făcut decât

o renovare superficială în

adăposturi. În acest moment adăposturile sunt complet funcţionale, la capacitate, însă

intenţia noastră clară este aceea de a ne extinde şi în cazul aces- tei ferme cu un adăpost de  capete şi o sală de muls foarte mare, care să o înlocuiască pe

cea actuală. Ţinta noastră este

ca la finele anului viitor şi acolo

să putem mulge aproximativ

. capete.

BOVISmagazin: Unde produceţi

furajul pentru animalele din

cele două ferme?

Sorin

Anderco:

Fiecare

fermă

are arondată o anumită suprafaţă de teren. Astfel, fer- ma de la Vaidei dispune de o suprafaţă de cca. . ha, iar cea de la Gârbova . ha. În general, fiecare fermă îşi pro- duce furajul de care are nevoie. Doar ceea ce este imposibil de produs se achiziţionează. Struc-

tura raţie diferă de la o fermă la alta. Noi am ales ca mod de

lucru să avem o raţie pe care să o testăm timp de maxim o lună. Dacă suntem mulţumiţi de răspunsul, prin producţie al animalelor, continuăm, iar dacă sunt lucruri ce trebuie modifi- cate ajustăm şi iarăşi urmărim ceea ce se întâmplă cu para- metrii productivi. Deşi poate părea curios ca două ferme ale aceluiaşi grup de companii să aibă raţii şi politici diferite eu pot spune că este o soluţie care la noi funcţionează. Am oferit libertate fiecărui

care la noi funcţionează. Am oferit libertate fiecărui holsteinro magazin BOVISmagazin: Când a

holsteinromagazin

BOVISmagazin: Când a început„povestea” DN Agrar în România?

Sorin Anderco: În anul , atunci când grupul de in- vestitori pe care îi reprezint a vizitat sud estul Europei, nu numai România. Au ales ţara noastră pentru că eram un stat membru al Uniunii Europene şi acesta este un atuu din punct de vedere al comerţului intracomunitar. Mai mult decât atât suntem în Alba Iulia, aici aflându-se conform analizelor din acel moment, terenuri agricole care au putut fi preluate. De asemenea, cantitatea de precitpiaţii anuală este mulţumitoare dar şi disponibili- tatea mânei de lucru şi al nivelului de salarizare. Toate acestea au fost factori care au influenţat în mod decisiv.

Mai mult, să nu uităm că ne aflăm într-o regiune unde creşterea animalelor şi a vacilor în mod special are o foarte îndelungată tradiţie. În acest moment operaţiunile DN Agrar se desfăşoară în mod preponderent în judeţul Alba însă datorită faptului că suntem interesaţi de suprafeţe comasate am fost nevoiţi să preluăm pentru exploatare terenuri şi din judeţele Sibiu şi Hunedoara. Deci, istoria DN Agrar în România a început atunci, în anul  cu lucrarea terenului. În această perioadă exploatăm în jur de . hectare pe care avem rapiţă, grâu şi porumb. Terenul este împărţit, pentru o mai bună administrare, în mai multe ferme care sunt practic centre de cost separate şi care se pot eficientiza mult mai bine. Fermele zootehnice sunt funcţionale din anul  deşi proiectarea şi studiile de fezabilitate pentru una dintre ele, cea de la Gârbova (lângă Sebeş, judeţul Alba), a în- ceput în acelaşi an, , odată cu începerea derulării unui proiect FEADR. Cea de a -a fermă, de la Romos- Vaidei (judeţul Hunedoa-

de a -a fermă, de la Romos- Vaidei (judeţul Hunedoa- ra) este achiziţionată, în luna martie
ra) este achiziţionată, în luna martie a anului . Deci, putem spune că lapte producem
ra) este achiziţionată,
în luna martie a
anului . Deci,
putem spune că
lapte producem
începând cu anul
.
fotografii BOVISmagazin

Sorin Anderco managing partner DN Agrar Group

sorin.anderco@dn-agrar.eu

holsteinromagazin

holsteinro magazin manager de fermă să ia propri- ile decizii, iar atât timp cât nu sunt
manager de fermă să ia propri- ile decizii, iar atât timp cât nu sunt probleme
manager de fermă să ia propri-
ile decizii, iar atât timp cât nu
sunt probleme iar rezultatele
ne mulţumesc nu are rost să
schimbăm. Deci, cei doi mana-
geri sunt lăsaţi să ia singuri
decizia legată de structura
raţiei atât timp cât ne asigură
constanţă pentru o producţie
medie de  litri per animal şi
ne garantează o creştere treptată
la  litri.
BOVISmagazin: Este prima
fermă în care am văzut că silo-
zul de porumb şi cel de lucernă

Poarta de împingere permite conducerea fără stres a animalelor din sala de aşteptare către sala de muls, împingându-le uşor către aceasta. Rezultatul este reducerea timpului de lucru şi a efortului necesar mânuirii animalelor. Acţionarea este electro-hidraulică, uşor de instalat, eficientă economic şi uşor de întreţinut. Dimensiunile prevăzute ptr. sala de aşteptare sunt de până la 11 m lăţime şi 15 m lungime.

sunt de până la 11 m lăţime şi 15 m lungime. fotografii BOVIS magazin sunt acoperite
sunt de până la 11 m lăţime şi 15 m lungime. fotografii BOVIS magazin sunt acoperite
sunt de până la 11 m lăţime şi 15 m lungime. fotografii BOVIS magazin sunt acoperite

fotografii BOVISmagazin

11 m lăţime şi 15 m lungime. fotografii BOVIS magazin sunt acoperite cu pământ şi nu

sunt acoperite cu pământ şi nu cauciucuri. Credeţi că va funcţiona?

SorinAnderco:Da,este otehnică pe care fermierii vest europeni încep să o folosească şi peste tot a dat rezultate. Peste silozul foarte bine tasat punem folie şi apoi un strat de aproximativ

 cm de pământ. Este foarte adevărat că va fi mai multă muncă la decopertare însă pen- tru mine este mai importantă calitatea silozului, timpul de închidere al silozului şi costuri- le producerii lui. Deţinem de asemnea două re- morcitehnologicepentruferma

holsteinro magazin lumea ştie că rasa Holstein este o „fabrică” de lapte noi am văzut

holsteinromagazin

holsteinro magazin lumea ştie că rasa Holstein este o „fabrică” de lapte noi am văzut cât
holsteinro magazin lumea ştie că rasa Holstein este o „fabrică” de lapte noi am văzut cât

lumea ştie că rasa Holstein este o „fabrică” de lapte noi am văzut cât de sensibilă poate fi şi preferăm să reducem la maxim riscul apariţiei unor pierderi masive datorită unei presiuni excesive. Mai mult, având în vedere că investiţiile nu au fost şi încă nu sunt aduse nici acum în totalitate la nivelul dorit iar numărul de ventila- toare montat nu este cel care să ne mulţumească am preferat să apelăm la această strategie… să eliminăm din raţie anumite materii prime chiar dacă în

eliminăm din raţie anumite materii prime chiar dacă în Prerăcitorul cu placi PK 10 000 se

Prerăcitorul cu placi PK 10 000 se monteaza pe circuitul laptelui de la sala de muls la tancul de racire, scopul lui fiind de a scadea temperatura laptelui astfel incat tancul de racire sa raceasca numai cateva grade. Scopul principal al tancului este astfel doar de mentinere a temperaturii şi mai puţin de racire propriu-zisă. Folosind un prerăcitor cu plăci pe circuitul de răcire a laptelui agregatele tancului de racire sunt solicitate mai puţin, acest lucru conducând la economii însemnate de energie electrică. Sistemul de preracire a laptelui foloseşte ca agent termic apa din retea. În acest fel, laptele este adus la o temperatura cu aprox. 3 º C peste cea a apei folosite şi în acelaşi timp apa de răcire este încălzită la aprox. 26-30 º C. Dacă se foloseşte ca agent de răcire apa subracită, laptele poate fi adus instantaneu la temperatura de 4 º C. În acest caz este necesară o staţie de pregătire a agentului de racire (banca de gheaţă).

Sala de muls este un sistem SwingOver (2X30 Bradulet la 50°, cu

ieşire rapidă), adica un singur set de 30 de aparate de muls deservesc ambele părţi ale sălii de muls prin intermediul unor braţe rotative. Avantajele acestei săli de muls sunt: raport preţ / costuri de exploatare / pro- ductivitae foarte convenabil, utilizarea eficientă a spaţiului, deplasări scurte ale personalului în timpul lucrului, garantarea ajustării flexibile la dimensiunile dif- erite ale animalelor, oferirea vacilor a unei intrări uşoare şi rapide fără probleme datorată porţilor de intrare mari şi aleilor, ieşirea rapidă frontală a întregii grupe de 30 de animale conduce la timpi de lucru reduşi, zona de lucru optimă pentru operator - din punct de vedere ergonomic - caracterizată prin acces optim la uger, cu aplicarea uşoară a unității de muls, poziţionarea rapidă şi optimă a animalelor, datorită porţii frontale, cu funcţie de indexare, drumuri scurte pentru operator şi nu în ultimul rând cces uşor pentru operator datorită gropii deschise şi a planşeului reglabil în înalţime a acesteia.

de la Gârbova, ambele cu melci verticali. Odată cu construcţia celui de al -lea adăpost vom fi nevoiţi să achiziţionăm cel mai probabil o a -a remorcă.

BOVISmagazin: Medicul veterinar din ferma din Gârbova, domnul Cândea Nicolae, ne-a mărturisit că pe perioada verii anului 2011 aţi luat decizia, împreună cu restul staff-ului, să nu forţaţi foarte mult animalele în sezonul cald printr-o furajare mult prea „agresivă”. Ce a stat la baza acestei decizii având în vedere că ţinta fiecărui fermier este să producă mereu cât mai mult?

Sorin Anderco: Chiar dacă toată

lunile iunie, iulie şi august ne- au scăzut producţiile. Acestea acum revin la nivelul dorit, nu am avut pierderi de animale şi asta ne mulţumeşte.

BOVISmagazin: Aţi achiziţionat animale din foarte multe ferme fiecare probabil cu un status sanitar veterinar diferit. Aţi avut probleme din acest punct de vedere odată cu începerea activităţii fermei din Gârbova? Sorin Anderco: Am încercat să

fim cât se poate de precauţi şi la mine, ca manager, nu au ajuns probleme cu adevărat impor- tante, altele decât cele care apar în mod normal într-o fermă în

holsteinromagazin

holsteinro magazin careseimportăanimale.Oricum, nu am făcut nimic special decât am respectat procedurile sanitar
holsteinro magazin careseimportăanimale.Oricum, nu am făcut nimic special decât am respectat procedurile sanitar

careseimportăanimale.Oricum, nu am făcut nimic special decât am respectat procedurile sanitar veterinare naţionale şi europene. După cum cred că aţi observat avem în faţa sălii de muls zona unde se află animalele cu pro- bleme. Numărul animalelor

care au afecţiuni podale este redus, numărul reformelor este redus… şi asta, susţin eu, este cauzată exclusiv de instaura- rea unor proceduri foarte clare, încă de la început, de la care nici un salariat din fermă nu-i este permis să se abată. Nu pot

să vorbesc de „chei ale succesu- lui”însă pot vorbi despre lucruri simple sau mai bine spus sim- plificate care să nu fie niciodată făcute altfel decât s-a stabilit. Pentru noi ferma poate fi de ,  sau . capete însă dacă nu ai, ca responsabil de fermă

sau manager general, nişte pro- ceduri de la care să nu te abaţi, lucrurile nu merg. Oamenii din palierul de jos al fermei, munci- torii, nu trebuie să inoveze sau să găsească soluţii spectaculoase la rezolvarea unor probleme. Ei trebuie doar să facă extrem de

holsteinro magazin plan oferit de GEA Farm Technologies corect, cât mai simplificat şi în cât

holsteinromagazin

holsteinro magazin plan oferit de GEA Farm Technologies corect, cât mai simplificat şi în cât mai
holsteinro magazin plan oferit de GEA Farm Technologies corect, cât mai simplificat şi în cât mai
holsteinro magazin plan oferit de GEA Farm Technologies corect, cât mai simplificat şi în cât mai
holsteinro magazin plan oferit de GEA Farm Technologies corect, cât mai simplificat şi în cât mai
holsteinro magazin plan oferit de GEA Farm Technologies corect, cât mai simplificat şi în cât mai
holsteinro magazin plan oferit de GEA Farm Technologies corect, cât mai simplificat şi în cât mai

plan oferit de GEA Farm Technologies

corect, cât mai simplificat şi în cât mai scurt timp un set de acţiuni. Atât li se cere: să res- pecte corectitudinea acţiunilor pe care trebuie să le facă şi mai ales orarul prestabilit care este fix acelaşi zi de zi. Medicul vete- rinar, de asemenea, are un pro-

gram foarte simplu, prestabilit. El are o planificare anterioară şi ştie câte animale are de controlat şi ce tratamente face. Pe ce am insistat este ca nimic să nu fie făcut haotic, adhoc, când îşi aduce aminte fiecare dintre angajaţi.

BOVISmagazin: Experienţa dumneavoastră din Româ- nia alături de cunoştinţele administratorilor olandezi şi germani ai DN Agrar care în- treaga viaţă au crescut animale fac imposibile deraieri de la

România a ajuns o ţară în care nimic nu este ceea ce pare. Acesta este motivul pentru care

vă provoc să analizăm o reali-

tate dată de cifrele oficiale ale

ANARZ şi Ministerul Finanţelor, măcar pentru  secunde

atât cât durează citirea acestei coloane de text.

Calcul:

• în România sunt 2.467.000 vaci, efectiv

total.

• în România există 1.386.000 vaci matcă.

•în România s-au făcut 872.012 IA în 2010.

• numărul de doze consumate la nivel naţional: minim 2,5 buc./IA.

• numărul de doze consumate în anul 2010 în România: cca. 2.200.000 doze.

• valoare de piaţă medie a dozelor vândute:

cca. 3,5€ / doză.

• valoarea m.s.c.-ului vândut la nivel naţional în 2010: 7.700.000€

• valoare cifrei de afacere a companiilor

importatoare şi producătoare de m.s.c., active pe piaţa din România, în anul 2010:

cca. 2.800.000€

• valoarea dozelor de m.s.c. tranzacţionate fără acoperire

fiscală (“la negru“):

cca. 4.900.000€ (cca. 64%)

La ce ne foloseşte această simplă punere în

Să dovedim,

dacă mai era nevoie, că oamenii care“au gândit şi gândesc”ameliorarea efectivelor de bovine din România sunt efectiv“la

furat“. Suntem cu toţii ridicoli atunci când vorbim despre cărţi de rasă, COP, Interbull, strategii naţionale sau valori de ameliorare în condiţiile în care piaţa românească a msc-ului este dominată de anarhie. Cum să vorbeşti de calitate la nivel naţional atunci când nu ştii ce, cât şi cine vinde de foarte mulţi ani? Aşadar, invităm“savanţii zootehniei naţio-

oglindă a informaţiilor oficiale?

nale”, directorii, preşedinţii, sforarii, analiştii, naţionaliştii, investitorii şi lista rămâne deschisă să nu se supere ipocrit atunci când spunem că zootehnia din România este o cloacă din care nimeni nu are interes să iasă atât timp cât e nevoie de“bani negri”şi atât timp cât ţăranul este incredibil de uşor de

prostit

Dacă greşim vă rog să ne corectaţi. Vom publica orice opinie pe această temă. Aşadar, vă rugăm să ne precizaţi viziunea dumneavoastră la adresa de email:

bovis.magazin@gmail.com

şi în definitiv

lasă că merge aşa.

20

holsteinromagazin

2 0 holsteinro magazin strategiile stabilite cu mare atenţie iniţial? Sorin Anderco: Aşa este, investi- torii
2 0 holsteinro magazin strategiile stabilite cu mare atenţie iniţial? Sorin Anderco: Aşa este, investi- torii
2 0 holsteinro magazin strategiile stabilite cu mare atenţie iniţial? Sorin Anderco: Aşa este, investi- torii

strategiile stabilite cu mare atenţie iniţial?

Sorin Anderco: Aşa este, investi- torii DN Agrar sunt fiecare fer- mieri care deţin peste . ca- pete şi lucrează efectiv în ferme de peste  ani. În aceste condiţii ajungem practic la acea vorbă românească: „este imposibil să se vândă castraveţi grădinarului”. Majoritatea sala-ria-ţilor noştri sunt trimişi în Germania şi

în Olanda pentru instruire în ferme. Acolo stau în jur de  luni şi sunt specializaţi în acele posturi pe care le vor ocupa ul- terior în ferma de la Gârbova sau Vaidei. În această perioadă de instruire angajatul nostru este monitorizat atent şi abia ulterior se ia decizia păstrării lui în echipa DN Agrar din România. Considerâm că astfel nu se poate da greş cu această

problemă, personalul, problemă cu care se confruntă majori- tatea fermelor de vaci. Personal cunosc de foarte mult timp, în detaliu, fermele de vaci din România şi am analizat evoluţia pieţei şi modul ei de abordare. În concluzie, din punctul meu de vedere, pentru a rezista pe piaţa laptelui din România este necesar să ai atitudine.

BOVISmagazin: Gestionaţi

activitatea în două ferme foarte mari. Fiecare are particularităţile ei chiar şi din perspectiva naţionalităţii

şefilor de fermă. Daţi-ne vă rog mai multe detalii.

Sorin

noi,

aceşti şefi de fermă sunt per- soane care trebuie să aibă competenţe manageriale foarte bune, ei fiind practic cei care pot aduce sau nu profitul. Astfel,

Anderco:

Pentru

pot aduce sau nu profitul. Astfel, Anderco: P e n t r u holsteinro magazin fotografii

holsteinromagazin

fotografii BOVISmagazin
fotografii BOVISmagazin

noiembrie 2011

noiembrie 2011 holsteinro magazin d de e t tradiţie radiţie ş şi i e experienţă
noiembrie 2011
noiembrie 2011

holsteinromagazin

noiembrie 2011 holsteinro magazin d de e t tradiţie radiţie ş şi i e experienţă xperienţă
noiembrie 2011 holsteinro magazin d de e t tradiţie radiţie ş şi i e experienţă xperienţă

ddee ttradiţieradiţie şşii eexperienţăxperienţă înîn slujbaslujba obţineriiobţinerii pperformanţeierformanţei îînn ccreştereareşterea ttaurineloraurinelor HHLL HHAMBURGERAMBURGER LLEISTUNGSFUTTEREISTUNGSFUTTER GERMANIAGERMANIA

distribuitor exclusiv al produselor PANTO şi IBEKA Germania, OVER Polonia şi TELASAN Cehia

• premixuri şi furaje minerale • produse speciale obţinute prin procese fizice (WISAN) după o metodă unică HL • supli- mente proteice energetice pentru fiecare tip de raţie, tip de producţie şi categorie de animale (Panto Potent, Panto TMR) • înlocuitori de lapte (pudră şi granulat) • prestarter pentru viţei • grăsime granulată protejată • produse de intervenţie

Sediu central: loc. Tărtăşeşti, str. Principală, nr. 38, jud. Dâmboviţa, tel./fax: 0245.261.013, mobil: 0745.284.841

holsteinromagazin

Depozit central: şos. Bucureşti - Târgovişte, nr. 138, jud. Dâmboviţa, tel./fax: 0245.261.350, mobil: 0749.152.877

21

holsteinromagazin sistemul de prelate laterale.
holsteinromagazin
sistemul de prelate laterale.
holsteinromagazin sistemul de prelate laterale. lama de împins furajul. Această lamă, relativ uşor de construit
lama de împins furajul. Această lamă, relativ uşor de construit în orice atelier este ataşată

lama de împins furajul. Această lamă, relativ

uşor de construit în orice atelier este ataşată pe încărcătorul frontal folosit şi la scosul dejecţiilor

relativ uşor de construit în orice atelier este ataşată pe încărcătorul frontal folosit şi la scosul

în cazul fermei de la Gârbova avem un şef de fermă olandez iar la Vaidei unul român. Până în acest moment de ambii sun- tem foarte mulţumiţi. Nu avem o politică specială atunci când vine vorba despre selectarea unui şef de fermă. El trebuie să respecte procedurile interne, să cunoască vaca foarte bine şi să poată interacţiona cu oamenii. Atât le cerem. Nu s-a pus pro- blema să nu schimbăm, pentru ca acest lucru efectiv s-a impus, un manager german şi unul bri- tanic. Calitatea prestaţiei este cea mai importantă şi nu avem bariere legate de naţionalitate atunci când facem, aşa cum am mai spus, selecţia.

BOVISmagazin: Aţi găsit, în timpul vizitelor inopinante în ferme, salariaţi beţi? Sorin Anderco: Nici o pădure nu

este fără uscături. Nu aţi văzut pentru că: au fost cazuri de acest gen şi în fermele noastre însă ele au fost eliminate. Nu ne putem permite să tolerăm astfel de cazuri. Ne-am confruntat cu astfel de probleme şi am decis

cazuri. Ne-am confruntat cu astfel de probleme şi am decis bara de genunchi. Bara de genunchi
bara de genunchi. Bara de genunchi este mult mai grosă decăt în mod obişnuit însă

bara de genunchi. Bara

de genunchi este mult mai grosă decăt în mod obişnuit însă dimensiunile ei asigură un mult mai bun confort vacii în timpul odihnei, conform celor declarate de domnul dr. Cândea Nicolae.

ei asigură un mult mai bun confort vacii în timpul odihnei, conform celor declarate de domnul
adăpătorile alese sunt de mari dimensiuni. Adăpătorile sunt amplasate pe un pedestal de beton de
adăpătorile alese sunt de mari dimensiuni. Adăpătorile sunt amplasate pe un pedestal de beton de

adăpătorile alese sunt de mari dimensiuni. Adăpătorile sunt amplasate pe

un pedestal de beton de 15 cm şi sunt în număr de 16 per adăpost.

fotografii BOVISmagazin

BOVISmagazin

holsteinromagazin

holsteinro magazin laguna destinată dejecţiilor. La capătul adaposturilor este amplasată laguna cu o foarte mare
laguna destinată dejecţiilor. La capătul adaposturilor este amplasată laguna cu o foarte mare capacitate de

laguna destinată dejecţiilor. La capătul adaposturilor este amplasată laguna cu o foarte mare capacitate de sto- care (15.000m 3 ). Conform celor declarate de managerul DN Agrar România, domnul Sorin Anderco, laguna va folosi pentru stocarea dejecţiilor ce vor fi materia primă utilizabilă de centrala de biogaz. Aceasta va fi construită în cursul anului 2012 şi va alimenta un complex de sere amplasat în imediata vecinătate a fermei Gârbova.

de sere amplasat în imediata vecinătate a fermei Gârbova. canalele de acumulare a dejecţilor au la
de sere amplasat în imediata vecinătate a fermei Gârbova. canalele de acumulare a dejecţilor au la
de sere amplasat în imediata vecinătate a fermei Gârbova. canalele de acumulare a dejecţilor au la

canalele de acumulare a dejecţilor au la capetele adăposturilor fante de scurgere (vezi foto sus) şi una

dintre fosele prevăzute cu mixer tocător (vezi foto dreapta). Aceste canale de acumulare a dejecţiilor sunt divizate, pe întreaga lor lungime, în două părţi. Pe una dintre acestea sunt pompate, cu presiune, realizăndu-se un flux care împinge dejecţiile acumulate de-a lungul canalului prin fantele de scurgere.

acumulate de-a lungul canalului prin fantele de scurgere. una dintre cele două cisterne destinată preluării şi
acumulate de-a lungul canalului prin fantele de scurgere. una dintre cele două cisterne destinată preluării şi
acumulate de-a lungul canalului prin fantele de scurgere. una dintre cele două cisterne destinată preluării şi
acumulate de-a lungul canalului prin fantele de scurgere. una dintre cele două cisterne destinată preluării şi

una dintre cele două cisterne destinată preluării şi transportului dejecţiilor. Ferma din Gârbova a DN Agrar deţine două cisterne de vidanjare a

dejecţiilor pe care le împrăştie pe propriile terenuri. Ferma are de asemenea contracte cu prestatori de servicii pentru preluarea dejecţiilor.

fotografii BOVISmagazin

holsteinro magazin sistemul de canale plasate în centrul adăposturilor ( vedere spre cu- loarul care

holsteinromagazin

sistemul de canale plasate în centrul adăposturilor ( vedere spre cu- loarul care leagă adăpostul

sistemul de canale plasate în centrul adăposturilor (vedere spre cu-

loarul care leagă adăpostul de sala de muls) canalele sunt acoperite cu grătare din beton.

curăţenia adăposturilor se face cu ajutorul unui încărcător frontal CASE

prevăzut cu o lamă metalică ce are montată în părţile laterale două benzi solide din cauciuc.

în părţile laterale două benzi solide din cauciuc. departamentul care se ocupă de producerea furajelor, avem

departamentul care se ocupă de producerea furajelor, avem un număr de  angajaţi. Dacă defalcăm pot spune că avem, doar în ferma cu vaci,  opera- tori pentru sala de muls,  îngri- jitori,  şoferi care se ocupă de furajare şi curăţenia în fermă, un medic veterinar plus încă unul care va fi angajat plus şeful de fermă.

BOVISmagazin: În adăposturi

nu sunt montate pluguri racloare. Cum şi când faceţi curat?

Sorin

Anderco:

Împreună

cu

şefii de fermă am stabilit să se cureţe adăposturile cu ajutorul unui mini încărcător frontal prevăzut cu lamă. Acest lucru va avea loc pe parcursul zilei, în timp ce grupele sunt duse la muls. Aici avem nevoie ca oa- menii să lucreze în echipă şi să nu sară etape pentru că daca nu fac curat într-un compartiment sau întârzie prea mult întregul

într-un compartiment sau întârzie prea mult întregul să renunţăm definitiv la acea sintagmă:„lasă că

să renunţăm definitiv la acea sintagmă:„lasă că merge şi aşa”… pentru că nu merge aşa.

BOVISmagazin: Am observat că îngrijitorii au fiecare carneţele de buzunar în care îşi notează observaţii punctuale despre fiecare animal din sectorul lui la care sesizează diferite probleme. Ulterior ei comunică observaţiile lor medicului veterinar sau şefului de fermă. Sunt cu adevărat utile aceste lucruri?

Sorin Anderco: O da, sigur.Aces- tea sunt lucruri marunte dacă vreţi, de fineţe, care au însă o ex- traordinar de mare importanţă în depistarea şi rezolvarea unor probleme de sănătate a ani- malelor sau în rezolvarea unor probleme de reproducţie.

BOVISmagazin: Care este struc- tura personalului din ferma DN Agrar Gârbova?

Sorin Anderco: În total, inclusiv

holsteinromagazin

holsteinro magazin poarta de selecţie (vezi foto stânga) şi zona de izolare a animalelor ce urmează
poarta de selecţie (vezi foto stânga) şi zona de izolare a animalelor ce urmează a
poarta de selecţie (vezi foto stânga) şi zona de izolare a animalelor ce urmează a fi controlate (vezi foto
stânga). Animalele care revin de la muls sunt selectate de poarta de selecţie iar medicul veterinar, conform unui plan
prestabilit le controlează. Trecerea prin băile de picioare se face o dată la 3 zile. Poarta de selecţie poate funţiona în
sistem stand alone sau cuplată la sistemul de gestiune automată a cirezii. Selecţia se poate face prin comandă directă,
inclusiv din sala de muls, sau se poate realiza o selecţie programată, prin intermediul sistemului de gestiune al cirezii.
fotografii BOVISmagazin

flux de activităţi în fermă este periclitat.

BOVISmagazin: Cum funcţionează activitatea în sala de muls? Sorin Anderco: În sala de muls

avem câte  femei operator per tură plus încă un ajutor care dirijează animalele dinspre şi spre adăposturi.Aceste salariate sunt din zonă şi aveau o oare- care experienţă la angajare. Ele

au mers înainte de începerea activităţii în Germania unde au stat timp de  luni şi nu au făcut alceva decât s-au specializat în muls mecanic, s-au obişnuit cu aparatura şi au văzut efectiv care sunt problemele cu care se confruntă şi cum ar trebui să intervină. În ferma de la Gâr- bova se are în vedere, odată cu creşterea numărului de animale exploatate şi realizarea unei noi investiţii într-un rotolactor cu

o mare capacitate. În aceste condiţii vom selecta dintre ope- ratoarele care lucrează în acest moment în sala de muls şi, la fel, le vom trimite la speciali- zare având în vedere că unul dintre investitorii noştri deţine în Germania un rotolactor. Munca este în aceste condiţii mult mai precisă pentru că în această situaţie este mult mai puţin timp la dispoziţie pentru fiecare poziţie/animal în parte.

la dispoziţie pentru fiecare poziţie/animal în parte. animale aflate în tratament ( vezi foto sus )

animale aflate în tratament (vezi foto sus) şi cele în ultimele zile de gestaţi (vezi foto jos).

Amplasată între cele două adăposturi şi în faţa sălii de muls adăpostul animalelor cu un statut spe- cial este uşor de monitorizat aflându-se într-o zonă prin care trec majoritatea angajaţilor foarte des.

zonă prin care trec majoritatea angajaţilor foarte des. Salariatul care lucrează în sala de muls nu

Salariatul care lucrează în sala de muls nu trebuie să ştie multe lucruri ci doar să ştie ce să facă la timp şi mai ales corect.

BOVISmagazin: Investiţiile în partea de management al

dejecţiilor din ferma Gârbova par a fi destul de importante. Puteţi să ne daţi mai multe detalii?

Sorin Anderco:

Avem

o serie

de canale colectoare făcute sub adăposturi: pe mijlocul adăposturilor şi la unul din- tre capete în care se scurg dejecţiile primare. Canalele de pe mijloc se varsă în cel din lateral, la capătul căruia sunt amplasate mixere tocătoare. De aici, dejecţiile sunt pompate în lagună unde vor fi lăsate pentru maturare. Ferma de la Gârbova este populată de relativ puţin timp şi în această perioadă în lagună nu se află multe dejecţii, însă ea va fi utilizată pentru sto- carea dejecţiilor utilizate ca ma- terii prime pentru centrala de

biogaz pe care o avem în proiect. În această perioadă lagunele sunt golite cu ajutorul a două vidanje de  şi respectiv  mc pe care le-am achiziţionat. De asemenea, folosim si un presta- tor de servicii dar doar atunci când acest lucru se impune.

BOVISmagazin: Ultimele IA realizate în ferma de la Gârbova au fost realizate cu

grupă de vaci care se îndreaptă spre muls. Animalele
grupă de vaci care se îndreaptă spre muls. Animalele

trec prin culoare care au dedesubtul lor canale de acumulare a dejecţiilor (vezi grătarele din beton). Sala de aşteptare pentru intrarea la muls este în pantă şi a fost dotată cu ventilatoare. La ieşire vacile trec prin porţi de selecţie; cele care necesită control sunt izolate în partea dreaptă a culoarului de retur (vezi foto sus).

în partea dreaptă a culoarului de retur ( vezi foto sus ). holsteinro magazin fabrica de
în partea dreaptă a culoarului de retur ( vezi foto sus ). holsteinro magazin fabrica de

holsteinromagazin

fabrica de nutreţuri combinate şi depozitul de concentrate. Aflată în vecinătatea adăposturilor hala destinată
fabrica de nutreţuri combinate şi depozitul de concentrate. Aflată în
vecinătatea adăposturilor hala destinată fabricii de nutreţuri combinate are o
suprafaţă de 5.000 m 2 şi adăposteşte două buncăre cu o capacitate de 2.500 m 3
fiecare, dar şi o moară şi un amestecător. Datorită suprafeţei importante hala
poate fi folosită şi pentru stocarea concentratelor.
importante hala poate fi folosită şi pentru stocarea concentratelor. noiembrie 2011 holsteinro magazin 2 7

28

holsteinromagazin

2 8 holsteinro magazin fotografii BOVISmagazin msc provenit de la tauri din rasele de carne. Acest
2 8 holsteinro magazin fotografii BOVISmagazin msc provenit de la tauri din rasele de carne. Acest
fotografii BOVISmagazin
fotografii BOVISmagazin

msc provenit de la tauri din rasele de carne. Acest lucru poate părea oarecum deplasat având în vedere interesele şi strategiile companiei pe care o reprezentanţi. Vă rog să ne oferiţi mai multe detalii despre aceste lucruri. Sorin Anderco: Avem o strate-

gie care poate părea puţin diferită de cea a celorlate ferme din România. Viţele le vindem între  şi  săptămâni. Suntem nevoiţi să facem momentan acest lucru din considerente lo- gistice pentru că am realizat în acest an o achiziţie importantă de junici gestante şi vaci la prima lactaţie din Germania, Danemarca, Olanda şi Franţa. În anul  vom derula o nouă investiţie considerabilă. Este vorba despre o fermă nouă, construită de la „firul ierbii” sau una existentă însă renovată, în care vom creşte doar tineretul femel. În această nouă fermă vom avea angajaţi doar salariaţi specializaţi în creşterea viţelelor. Astfel, tot tineretul femel obţinut din fermele noastre proprii de la Gârbova şi Vaidei va fi dus în această nouă locaţie. În acest moment nu avem nici logistica, nici spaţiul şi nici per- sonalul care să ne permită să facem această activitate le nive- lul pe care ni-l dorim. Probabil că pentru mulţi dintre fermieri

holsteinromagazin

este ne la locul ei o astfel de decizie, având în vedere fap- tul că sectorul de reproducţie este cheia succesului într-o fermă, însă momentan am de- cis că aceasta este cea mai bună soluţie pentru noi. Este foarte adevărat însă că pe termen lung această strategie nu este viabilă pt că nu este posibil ca în fiecare an să faci o achiziţie masivă de vaci de înlocuire. Capitalul, în condiţiile unei potenţiale pieţe oscilante, nu îţi permite mereu să faci astfel de investiţii. Până la un punct te poţi dezvolta aşa însă pe termen lung cu siguranţă nu. Pentru moment ne-am axat ex- clusiv pe efectivul achiziţionat, pe o producţie mare de lapte.

Am cumpărat majoritatea vaci- lor în lactaţie astfel încât să avem lichidităţi imediate care să ne permită să ducem mai departe activitatea fermei. Din acest capital vom achiziţiona ulterior vaci până în momentul în care ne vom permite să avem acea fermă de creştere a tinere- tului… iar noi am estimat că cel mai probabil acest lucru va avea loc la finele anului . Dacă la fermele noastre, cu un efectiv de . capete vaci fiecare, adaugăm şi efec- tivul de viţei şi tineret nu vom

reuşi niciodată să facem faţă cu numărul de oameni şi cu spaţiile proiectate. Viţeii sunt vânduţi pe piaţa naţională fie către fermieri

fie către firme specializate în comerţul cu animale la nivel naţional şi european. Avem

o listă de preţuri foarte bine

stabilită de la care nu dorim

să ne abatem şi suntem cât se

poate de deschişi la toate pro- punerile de colaborare.

Tractorul T8040 deţinut de DN Agrar este un tractor de producţie americană de 308 CP putere nominală şi 342 CP putere maximă. Tractoarele din seria T8000 ofera putere sporită şi moment mare pentru a satisface toate cerintele mediului de lucru. Toate modelele sunt dotate cu motoare de 8,3 litri turbo cu intercooler, prevăzute cu sisteme de injecţie Cummon Rail şi cu management avansat al puterii motorului. Pentru a asigura fiabilitate crescută noii serii de tractoare, New Holland a efectuat teste de anduranţă în diferite condiţii, echivalente cu peste 10 ani de utilizare a tractorului. Mai jos aveti cateva caracteristici tehnice (vezi www.nhr.ro)”- Florin Neacşu, director general adjunct NHR Agropartners Cilindree 8,3 l; Puterea nominală 308 CP la 2.200 rpm; Puterea maxima 342 CP; Cuplu ma- xim la 1500 rpm: 1367 Nm; Creşterea cuplului: 39%; Ventilator reversibil. Transmisia 4X4, powershift, 18 viteze inainte x 4 inapoi (max. 40km/h). Priza de putere 1000 rpm, arbore cu 21 caneluri. Cuplare electrohidraulica cu modulare. Intrerupator priza pe aripile roţilor din spate. Comandă automată a prizei.

noiembrie 2011
noiembrie 2011
BOVISmagazin
BOVISmagazin

BOVISmagazin

Angus, din nou în România, cu o altă filosofie de dezvoltare! Mişcarea Angus a început
Angus, din nou în România,
cu o altă filosofie de dezvoltare!
Mişcarea Angus a început în România la finele anilor ‘90 odată cu dezvoltarea unui proiect extrem de amplu de embri-
otransferuri de către profesorul Robertson Edwin, şeful catedrei de Reproducţie a Facultăţii de Medicină Veterinară din Tennessee, SUA, şi un
grup de fermieri români. Lipsa unei strategii naţionale coerente de dezvoltare a creşterii raselor de carne în România a condus la reducerea
importanţei acestor rase, singurul apărător al Angus în România rămânând pentru foarte mulţi ani domnul dr. Vasile Pachiţanu.
10 ani mai târziu, doi investitori elveţieni încearcă să popularizeze în România o altă filosofie de creştere a acestei rase. Am reuşit să avem o
scurtă discuţie cu doamna Florina Muntean, responsabil marketing în cadrul Karpaten Meat.
fotografii Karpaten Meat

BOVISmagazin: Când s-au pus bazele proiectului în Româ-

nia? Cine sunt acţionarii şi unde sunt localizate fermele Karpaten Meat?

Florina

Muntean:

Din

anul

 am început să punem bazele producției de carne de vită din rasa Angus în Româ- nia. Sistemul de producție cu- prinde practic toate etapele de la producția vițeilor, la creștere și îngrășare și până la prelu- crarea cărnii. Compania Kar- paten Meat este administrată de elvețienii Samuel Widmer și Stefan Jung. Administratorii au mai mulți ani de experiență în domeniul agriculturii, a

producției de carne și a comercializării acesteia. Kar- paten Meat administrează trei ferme în apropierea oraşului Sibiu. Am achiziţionat și ul- terior am modernizat fostele ferme de vaci pentru lapte din localităţile Marpod și Nocrich.

BOVISmagazin: Care este filosofia Karpaten Meat? În ce

constă parteneriatul pe care îl propuneţi fermierilor?

Florina

noastră

Muntean:

este:

de

la

Filosoa

iarbă

la

carne de vită de calitate. Aşa cum am menţionat deja sistemul nostru acoperă toate etapele de producție, în- cepe cu pășunatul ecologic și se întinde de la creșterea și îngrășarea bovinelor Angus pâna la prelucrarea cărnii. Ast- fel, ne dorim să punem bazele unui sistem de producție de carne de vită, practic o rețea Angus, organizată în sistemul unui program de parteneriat; să introducem pe piață carne de vită Angus şi nu în ultimul rând să dezvoltăm comer- cializarea cărnii de vită Angus, provenită din România, pe piața europeană. Programul Angus. Pentru dez- voltarea rapidă a efectivelor

de animale, dorim să stabilim parteneriate cu fermierii care să producă viței pe care apoi îi vom răscumpăra pentru îngrășare. Aceasta poate rep- rezenta o opţiune interesantă pentru fermele specializate în producţia de lapte care vor să se axeze și pe carne de vită, pentru fermele cu producţie vegetală care sunt dispuse să integreze şi producţia de ani- male sau pentru proprietarii de păşuni. În acest sens, oferim spre vân- zare partenerilor noştri tauri Angus pentru reproducţie cu genetică de top, viţele mai mari de  luni şi juninci gestante. De asemenea, ferma noastră se obligă contractual să răscumpere viţeii rezultaţi din reproducţie. Karpaten Meat împreună cu partenerul său Angus Group, din Germania, pun la dispoziția crescătorilor parteneri experiența lor

în creșterea bovinelor An- gus și oferă consultanță în construcția unei ferme. Astfel, Karpaten Meat oferă carantină pentru animale, certificate de origine, consultanţă în do- meniul creşterii şi manage- mentului animalelor, consul- tanţa periodică şi control prin experţi. De asemnea, putem oferi consultanță în privința agriculturii biologice, eventual

școlarizare şi practică la ferme-

le proprii Karpaten Meat.

Datorită asigurării prin con-

tract a răscumpărării echita- bile a viţeilor rezultaţi din reproducţie, cumpărătorul are

o piaţă de desfacere profitabilă

asigurată. Vițeii trebuie alăptați cel puțin  –  luni de către mamă înainte de a răscumpărați. Garanția de răscumpărare a vițeilor re- duce riscurile partenerului și îi asigură acestuia o piață de desfacere rentabilă. Investițiile

BOVIS magazin noiembrie 2011 bovismagazin 31

BOVISmagazin

BOVIS magazin noiembrie 2011 bovismagazin 31

noiembrie 2011

bovismagazin 31
bovismagazin
31

BOVISmagazin

BOVIS magazin sunt astfel amortizate într-un timp relativ scurt. În tot acest timp Karpaten Meat se

sunt astfel amortizate într-un timp relativ scurt. În tot acest timp Karpaten Meat se poate concentra pe îngrășarea finală a vițeilor și pe vânzarea cărnii.

BOVISmagazin: De ce s-a pref- erat rasa Angus? Este piaţa europeană a cărnii de vită cu mult mai deschisa spre con- sumul de carne provenită din animalele Angus comparativ

cu rasele de carne franceze sau rasele mixte germane? Florina Muntean: În România,

considerăm că cele mai bune condiții pentru producția de carne de vită sunt oferite de rasa Aberdeen Angus. Ma- joritatea fermierilor ştiu cu siguranţă că Angus este una dintre cele mai populare rase de carne aceasta ofer- ind crescătorilor numeroase

avantaje. Majoritatea raselor de carne care sunt preferate de crescătorii francezi sau italieni cum ar fi: Limousine sau Cha- rolaise sunt de talie mai mare decât vitele Angus şi au nevoie de furajare intensivă. Spre deosebire de Angus, la care - % din furaj este iarba. Din- tre toate rasele de carne Angus valorifică cel mai bine iarba de pe păşune având un spor me-

Silozul este făcut pe platformă betonată şi nu în celule de beton. Pentru o mai
Silozul este făcut pe platformă betonată şi nu în celule
de beton. Pentru o mai bună rezistenţă silozul a fost acoperit, peste cele
două folii cu o plasă realizată din fir metalic (vezi plasa de culoare verde).

diu zilnic de . - .g. Nimănui nu cred că îi mai

sunt străine atuurile rasei An- gus în faţa raselor europene; pornind de la fătările uşoare în proporţie de peste ,% pentru că viţeii au o greu- tate de aproximativ kg la fătare, precocitate, vârsta la prima montă este de  -  luni, producţie bună de lapte suficient pentru alăptare şi creşetere rapidă în greutate

a viţeilor, rezistentă şi uşor

adaptabilă condiţiilor de exploatare suportând la tem- peraturi de -/+ºC şi nu în ultimul rând un randament

foarte bun la sacrificare cu carcase cu oase fine. De asemenea, nu cred că mai

este nici un secret pentru fer- mierii români faptul că An- gus produce o carne fragedă

și marmorată care este foarte

căutată în gastronomia de

vârf și în retail-ul de carne premium. Producția de carne obţinută din furajare naturală pe pășune este mai economică

și mai utilă din punct de ve-

dere ecologic, în comparație cu îngrășarea intensivă cu aju- torul preparatelor concentrate. Astfel,în cazul nostru durează o

Karpaten Meat

str. Principală, FN, loc. Marpod, jud. Sibiu telefon: 0269.232.977 / fax: 0269.232.717 web: www.karpaten-meat.com

În una dintre ferme a fost construit un adăpost nou, care are ca idee de bază eficienţa şi simplitatea. Pentru

detalii de construcţie echipa Karpaten Meat poate fi contactată direct.

perioadă mai lungă îngrășarea, dar aceasta dă cărnii finețea și gustul desăvârșit.

BOVISmagazin: Contractul cu

fermierii îi obligă pe aceştia să crească doar animale în rasa pură sau sunt acceptaţi spre răscumpărare şi metişii?

Florina

Muntean:

Programul

principal este cel de creştere a animalelor în rasă pură. În momentul de faţă suntem în dezvoltarea unui alt program pentru răscumpărarea viţeilor rezultaţi din încrucişarea ra-

sei Bălţată Românească şi taur Angus sau material seminal Angus.

BOVISmagazin: Care a fost efectivul matcă iniţial şi

cum a evoluat acesta până în acest moment?

Florina

Muntean:

În

anul

 a început activitatea operativă prin cumpărarea unei ferme și luarea în arendă a alteia în localitatea sibiană Nocrich. S-a facut primul im- port de  de junici Angus din Germania. În acel an au

BOVISmagazin

fotografii Karpaten Meat
fotografii Karpaten Meat
În acel an au BOVIS magazin fotografii Karpaten Meat început şi investiții în amena- jarea grajdurilor,

început şi investiții în amena- jarea grajdurilor, în suprafețele de depozitare și personal. Astfel, s-au pus bazele unei producții proprii de furaje. În

anul  a urmat un al doi- lea import de  de junici Angus din Germania, iar în anul  a început producţia în Romania a primilor viţei.

iar în anul  a început producţia în Romania a primilor viţei. noiembrie 2011 bovis magazin

BOVISmagazin

S-a arendat o a treia fermă în Marpod şi au început să se încheie primele parteneriate pentru construcţia unei reţele Angus în România. În  am ajuns la . ha de păşune şi teren arabil în apropierea fer- melor noastre. Efectivul fer- mei a ajuns în acest moment (octombrie ) la aprox- imativ . capete fiind în continuă expansiune urmând ca paşii viitori să fie: începerea abatorizării şi procesării cărnii de Angus.

BOVISmagazin: Care este sistemul de creştere ales? Florina Muntean: Sistemul de

creştere pe care noi l-am con- siderat cel mai potrivit şi reco- mandat pentru rasa de carne Angus este cel de creștere în sistem extensiv. Astfel, se pro- duce carne de vită premium cu costuri de întreținere scăzute. Animalele rămân pe păşune din luna aprilie şi până în noi- embrie în grupuri de câte  de animale pe parcele îngrădite prin gard electric. Ele sunt su- pravegheate de către îngrijitori care le asigură apă suficientă şi sare minerală. Când iarba de pe acea parcelă nu mai are cal- itatea dorită şi nu mai este în cantitate suficientă animalele sunt mutate pe alte parcele. Astfel, bovinele Angus sunt robuste, iar la îngrășarea extensivă produc un randa- ment crescut de carne cu efort minim de îngrijire. Aceasta reprezintă un avantaj din per- spectiva concurenței în aceste vremuri în care decisive sunt:

un management bun, costuri scăzute de producție și calitate crescută a carcasei. Bovinele îngrășate pe pășune sunt o bună alternativă a îngrășării convenționale prin furajare în grajduri. Pentru Karpaten Meat, îngrășarea pe pășune este o condiție esențială pen- tru producția de carne de vită de calitate.

noutăţi tehnice din ferme
noutăţi tehnice din ferme

Echipamentul de tăiat siloz.

În ferma Karpaten Meat din localitatea Marpod am ob- servat un utilaj destul de rar întâlnit în fermele de vaci din România. Este vorba despre un tăietor de siloz care poate montat pe orice tip de încărcător frontal, telescopic sau nu. Acest echipament este proiectat pentru tăierea perfectă a silozului şi pentru diminuarea pierderilor rezul- tate în urma alimentării cu siloz a remorcii tehnologice. Un element de bază este acela că încărcătorul pe care se montează trebuie să aibă o putere hidraulică mai mică de  l/min şi  bar. Unele modele pot fi dotate cu sisteme hidraulice de împingerepentrudescărcarea silozului tăiat. Pentru mai multe detalii puteţi consulta reprezentanţii Karpaten Meat.

împingerepentrudescărcarea silozului tăiat. Pentru mai multe detalii puteţi consulta reprezentanţii Karpaten Meat.
împingerepentrudescărcarea silozului tăiat. Pentru mai multe detalii puteţi consulta reprezentanţii Karpaten Meat.
împingerepentrudescărcarea silozului tăiat. Pentru mai multe detalii puteţi consulta reprezentanţii Karpaten Meat.

fotografii BOVISmagazin

holsteinro magazin BG ET (Shottle x Jocko Besn x Mtoto), noul nr. 1 în Franța

holsteinromagazin

BG ET (Shottle x Jocko Besn x Mtoto), noul nr. 1 în Franța la rasa Holstein

Besn x Mtoto), noul nr. 1 în Franța la rasa Holstein Fiica taurului BG ET, 5635
Fiica taurului BG ET, 5635
Fiica taurului BG ET, 5635
Fiica taurului BG ET, 5480
Fiica taurului BG ET, 5480

V alorile de ameliorare în Franţa sunt publi- cate la altă dată decât

cele internaţionale, INTER- BULL. Din acest motiv, ultimele informaţii referitoare la Index- ul taurilor au fost publicate de PrimHolstein pe data de  oc- tombrie . Deşi noua listă de top nu oferă foarte mulți tauri noi,  fii Oman regăsindu-se în primii , a existat o foarte mare și pozitivă surpiză! În combinaţie cu informaţiile of- erite de la testarea în Ungaria şi testarea genomică în Franța, tau-

rul Holstein, BG ET, a crescut puternic şi se situează pe primul loc în topul francez cu o valoare totală de ameliorare ISU . Acest fiu din Shottle a fost folosit foarte intens deja în ultimele luni în Franţa, datorită valorilor sale extraordinare în Ungaria (Top  pentru indexul total). BG ET, care este numit DT Benito sau Double Dutch DT Benito în Franţa, este unul dintre cei mai puternici amelioratori ai producției din ţară, cu valoarea de ameliorare pentru lapte de + kg pe baza franceză. El

atinge, de asemenea, valori ex- traordinare pentru Morfologie (+.), Uger (+.) şi Membre (+.). Toate valorile pentru trăsăturile de sănătate şi de fit- ness sunt pozitive, de asemenea. Valorile sale pentru viteza de muls în Franţa şi Germania se bazează, la acest moment doar pe testarea genomică, pentru că Ungaria nu are un sistem ofi- cial de măsurare a acestora! Cu toate acestea, proprietarii fiicelor lui par a fi foarte mulţumiţi şi rapoartele de teren sunt încura- jatoare. Lista actualizată a tutu-

de teren sunt încura- jatoare. Lista actualizată a tutu- ror taurilor francezi o puteți găsi aici:

ror taurilor francezi o puteți găsi aici: http://www.primholstein. com/index-taureaux-francais. html. Noile rezultate din Franța confirmă calitățile extraordinare ale lui BG ET ca taur ameliora- tor al producţiei şi conformaţiei, astfel încât acest fiu din Shottle este cel mai utilizat tată de tați din Franța la acest moment! Mai mult decât atât, valorile sale ac- tuale conduc la anticiparea că, valorile INTERBULL de amelio- rare vor creşte în decembrie , în special în Germania, SUA şi Canada, unde deja a atins valori ridicate în august  cu RZG , TPI  și LPI . Sora bună a lui BG ET este cea mai bine cotată fiică din Shottle în Franţa. Mama lui, Chemello Jockobenge, este candidată pen- tru concursul “Vaca Globală a Anului 2011”, în revista “Holstein International”. În plus, față de taurii testați prin fiice BG ET, WIZZARD și GOLDINO, OHG vă oferă de asemenea,tauri foarte atractivi testați genomic, cum ar fi MAXIM, probabil cel mai complet fiu din Man-O-Man din întreaga lume, SUNDAY şi SUMMER, cea mai buni fii Su- per pentru RZG şi RZE. Ambii taurii GeneScan LOCANO și LECTOR completează imag- inea pozitivă a geneticii Holstein Osnabrueck.

noiembrie 2011

Portofoliul de tauri OHG este disponibil în România prin Alta Genetics România. Pentru mai multe

informații ne puteți contacta la telefon 0744.778677 sau prin email la vpachitanu@altagenetics.ro.

holsteinromagazin

35

BOVISmagazin

Software pentru managementul fermelor de taurine, conceput cu ajutorul medicilor veterinari români

Răzvan Popa / office@EliteSoft.ro / 0724.526.991, 0752.230.95

Cui se adreseaza?

• Medicilor veterinari si operato-

rilor de insamantari artificiale.

• Fermelor crescatoare de vaci.

• Unitatilor care efectuaza con-

trolul oficial

al

productiei

de

lapte.

• Asociatiilor de crescatori de tau- rine sau asociatiilor de operatori

insamantari.

Ce poate face? Desi se adresea- za mai multor categorii de utili- zatori, baza programului o con- stituie partea de reproductie a vacilor. Astfel se pune un mare accent pe tinerea sub strict con- trol al efectivului de vaci si mai ales a tuturor aspectelor fizio- logice prin care trec. Programul ofera rapoarte detaliate pentru a sti din timp“cand sa insamantezi”, “cand sa confirmi gestatia”, “cand sa intarci”, “cand sa introduci in maternitate”, ‘cand sa urmaresti pentru fatare’ etc… In imaginea alaturata (1) se prezinta detaliile unui animal (o vaca), asa cum se vad in program. Toate informati- ile curente de la ultima fatare sunt aratate in aceasta imagine, dar in acelasi timp tot istoricul ani- malului este de asemenea pastrat si disponibil doar la un click pe bara albastra din dreapta. Programul este intuitiv, extrem de usor de folosit, foloseste bu- toane destul de mari si vizibile

usor, este in limba romana ceea

ce garanteaza faptul ca invatarea lui se face in maxim cateva ore.

Dar sigur un program nu ar fi de

folos nimanui daca datele pe care le introduci nu sunt si exploatate. In acest sens avem multe rap-

oarte grupate in  mari categorii:

Operationale si de Sinteza. Rap- oartele Operationale sunt con- cepute pentru munca de zi cu zi, si raspund la intrebari de genul:

“Care animale trebuiesc urma- rite de calduri si insamantate?” – vezi raportul A “Depisteaza

caldurile

si

insamanteaza”.

Iar

in dreapta fiecarui raport exista si un buton de ajutor pentru a sti cu exactitate ce prezinta raportul. Rapoartele de sinteza sunt INDI- CATORI foarte importanti pe ferma, cum ar fi Service Periodul si Calving Intervalul. In general aceste rapoarte necesita multa munca dar cu ajutorul progra- mului sunt disponibile printr-un singur click. In acelasi timp programul are module si parti mai dezvoltate pentru fiecare categorie interesa- ta in parte. Astfel, pentru Medicii Veterinari si Operatorii de Insa- mantari partea de Clienti este dezvoltata mai mult pentru a le fi de mare folos deoarece pe ei ii deservesc. Exista un modul pen- tru Afectiuni si Tratamente care permite detalierea afectiunilor

1.
1.

suferite de un animal, tratamen- tele si medicamentele folosite si mai ales este posibila o facturare directa pentru Medicii Veterinari. In schimb pentru fermieri partea mai interesanta si necesara este

cea de pedigree si posibilitatea de

a printa “Certificate de Rasa”.

Desi nu am acoperit tot ceea ce are programul in aceasta sectiune, mai bine trecem la partea de lac- tatie. Ea este interesanta numai pentru fermieri, si permite adau- garea controalelor efectuate (la  sau  zile). Odata adaugat un control se calculeaza automat cantitatile de lapte, grasime si proteine ale lactatiei in curs, pre- cum si curba de lactatie. Practic

aceasta curba de lactatie iti arata productivitatea animalului si mai ales daca a fost sub media fermei sau deasupra ei.

Noutăţi şi beneficii aduse de ultima versiune

• Pretul accesibil (se porneste cu

modulul de reproductie in ju- rul sumei de  RON cu TVA inclus). / • Actualizari de pro- gram automatizare si gratuite. / • Obtinerea unui indice de fecun- ditate cat mai bun prin antici- parea montelor. / • Clasificarea

animalelor in functie de curba de lactatie./ • Costuri extrem de reduse de mentenanta.

Planuri de viitor

• Introducerea unui retetar de

furaje si unor planuri de furajare automate pe categorii de varsta, stare fiziologica si rasa (in colab- orare cu Institutul de la Balotesti). / • Portarea peWeb si constituirea nei baze de date unice pe tara. /

• Introducerea unui modul de

analiza economica directa (prac- tic sa-ti spuna cat este castigul real individual pe animal, tinand cont de mai multi factori si in ce directie se indreapta ferma din punct de vedere al profitabili-

tatii).

2.
2.
3.
3.

AfiFarm, instrumentul suprem de gestionare a managementului fermei

Sergiu Irimescu / 0722.287.446 / office@afibanat.ro / www.afibanat.ro / fax: 0256.306.899

Peste 1,5 milioane de vaci ce produc 10 miliarde de litri de lapte in peste 5000 de ferme in mai mult de 50 de tari sunt gestionate cu AfiFarm.

Î n ultimele trei decenii

SAE Afikim Israel a fost

lider în industria tehnol-

ogiei producţiei de lapte.

A introdus echipamente

inovatoare pentru colec- tarea de date, prelucrare şi management,care permit fer- mierilor producători de lapte

îmbunătăţirea abilităţilor lor manageriale. SAE Afikim Is-

rael

iniţial a apărut în indus-

tria

laptelui cu primul debit-

metru de lapte electronic şi a dezvoltat pedometrul pentru detectare de călduri la ani- male. Principiile de bază ale filoz-

ofiei companiei:

• o legătură puternică de

încredere şi cooperare cu producătorilor de lapte,

• gândirea managerială,

• angajament la rezultate,

• amabilitate şi simplitate,

• promovarea noului in industria laptelui.

Aspiraţia companiei este de a fi factorul principal în succesul unei ferme de lapte.

O înţelegere a psihologiei bo- vine combinată cu facilităţi bine concepute, senzori elec- tronici pentru a colecta date esenţiale şi software-ul care efectuează analiza inteli- genta a datelor cu caracter global va reduce atat stresul fermierului cât şi cel al vitelelor sale. Bunăstarea ani-

malului a devenit o parte es- entiala in gestionarea calităţii. In mediul actual de afaceri

dur, producătorii de produse

lactate necesită instrumente

eficiente de management care simplifica munca lor de zi cu zi,gestioneaza operaţiunile, analizeaza situaţia actuala şi

ofera asistenţă in luarea de- ciziilor pentru planificarea pe termen lung. AfiFarm este cel mai cuprin- zator software din lume pen- tru gestionarea fermelor de lapte şi al managementului ci- rezii. Datele colectate în mod automat, evenimente ale ani- malelor, informatiile zilnice

ale cirezii sunt inregistrate si

stocate în baza de date extinsa si dinamica AfiFarm. Aceste

informaţii sunt analizate in

detaliu pentru a furniza o gamă largă de rapoarte analit-

ice care să acopere mai multe

variabile diferite pentru ca

fermierul să monitorizeze şi

să acţioneze in mod compe-

tent. Acestea includ randa-

mentul, sănătatea, fertilitatea

şi nutriţia. Pentru planificarea

strategică, sistemul utilizează modele ştiinţifice de analiză

a performanţei, estimarea

productiei şi planificarea de înlocuire a vacilor. Sinergia generata prin combinarea di- verselor date şi resurse com-

plete de management al ci-

rezii creează un sistem fiabil

de suport de decizie, care

permite managerului sa prof- ite de timpul său preţios, prin reducerea numărului total de rapoarte de management de zi cu zi. În plus, la nivel de

animal, managementul prin excepţie este o forţă motrica a software-ului şi atenţia este acordată numai pentru ani-

malele care necesită control specific. Fermierul de ieri este mana-gerul profesionist de astazi, care are nevoie de cat mai multe informaţii la indemana sa. Sistemul AfiF- arm a fost dezvoltat de către inginerii care inteleg nevoile fermierilor si de fermieri care înţeleg tehnologia. AfiFarm este instrumentul suprem pentru managerii fer- melor de lapte fie ca ei conduc ferme mici de lapte sau mega- ferme cu multiple sali de muls. Sistemul poate fi instalat pe un singur calculator sau pe o reţea de calculatoare pentru a gestiona simultan mai multe efective.

Avantajele software-ului

AfiFarm oferă un control to-

tal asupra cirezii ca un întreg permiţând în acelaşi timp sa se concentreze pe animale în

mod individual.

• rutinele zilnice de manage-

ment sunt simplificate prin

rapoarte generate automat.

• planificarea se face mai uşor prin instrumente inteligente de analiza.

AfiFarm reduce puter- nic sacrificarea involuntară

permiţând astfel selecţia con- tro-lată de animale genetic superioare şi identificarea animalelor cu productie de lapte scăzuta.

• depistarea la timp a vacilor cu probleme de fertilitate.

• Problemele de sănătate, cum

ar fi mastita şi şchiopătarea

,care pot avea impact grav asupra rentabilităţii, sunt de-

BOVISmagazin

tectate timpuriu.

AfiFarm stocheaza istoricul

ecarui animal şi al cirezii.

Caracteristici de gestionare zilnică

• producţia de lapte este

monitorizată la nivelul cirezii, in grup si individual.

• Rapoartele zilnice de repro- ducere selecteaza animalele pentru inseminare in ziua curenta.

• avertizarea de mastita sub-

clinica previne pierderea de lapte şi reduce costul trata- mentelor. • Avertizarea de boli meta- bolice vă permite tratarea ani- malelor, cu o pierdere minimă de productie de lapte şi de re- producere. • Controalele Veterinare sunt generate automat pe

baza conditiilor prestabilite. Fermierul stabileşte o data pentru controlul veterinar şi programul AfiFarm cauta in

baza de date listand animalele ce necesita a fi controlate.

bila se bazeaza pe productia de lapte, pe un calificativ al

vacii, pe componenta laptelui (grasime, proteina, lactoza, uree, etc), greutatea corporala si alte

citerii ale fermierului.

Caracteristicile Managementului Strategic

flexi-

Furajarea

individuala

• analizaza rapoartele de fer-

tilitate pentru a evalua rata de

detectie a sarcinii. • diagnostic de sănătate al cirezii sub forma de raport sau în for- mat grafic pentru a monitoriza istoricul si progresul cirezii.

• planificarea randamentului

si al cirezii, pentru optimiza- rea producţiei pe tot parcursul anului. • Monitorizarea eficienţei mul-

sului: supravegherea mulsului; utilizarea mai eficientă a insta-

latiei de muls şi analiza echipa- mentului de muls.

BOVISmagazin

Ferma experimentală Schaumann din localitatea germană Hülsenberg are un nou adăpost care sporeşte comfortul şi performenţele efectivelor

care sporeşte comfortul şi performenţele efectivelor Pentru ferma experimentală dotată cu o saltea de

Pentru ferma experimentală

dotată cu o saltea de cauciuc,

şi

trebuie astfel sa traverseze

Tirsana -produse care asigură

Schaumann din localitatea germană Hülsenberg anul  a fost un an excelent. Cantitatea de .kg lapte a putut fi “depăşită’’ la sfârşitul

ceea ce s-a dovedit a fi foarte bine pentru sănătatea copite- lor animalelor. Acest nou adăpost este folosit, în primul rând, pentru caza-

locul unde se afla depozitat pentru administrare furajul. Pentru asigurarea unei igiene mai bune a zonei de furajare şi pentru evitarea impedimente-

un aport energetic înainte şi după fătare. În grajdul vechi se vor ame- naja spaţii pentru vacile în lactaţie ( cuşete), pentru

anului, un nou grajd cu  de

rea vacilor proapăt fătate, care

lor, cum ar fi trepte, s-a instalat

vacile înţărcate cât şi pentru

cuşete (pe rânduri de  x ) a

pot profita de mai mult spaţiu

o

structură metalică similară

junici gestante aflate în ultima

fost populat, iar după asana- rea şi reconstruirea vechiului grajd cu boxe şi alei de acces s-au creat  de locuri de odihnă şi  boxe pentru ani- male înaintea fătării.

pentru mişcare, de mai puţin stres şi de un confort ridicat datorită acestor noi condiţii. Rezultatul obţinut este o mai bună asimilare a furajului, chiar de la începutul perio-

unei platforme pe care se administrează nutretul şi care poate fi ridicată pe perioada dintre etapele de furajări, astfel încat ea sa fie în orice moment curată. Aleile din interiorul

fază ( cuşete). Pereţii laterali ai adăpostului au fost complet îndepărtaţi şi înlocuiţi cu un nou rulou de prelată perforată contra vântului. Pentru fătări dar şi pentru vac-

Ambele grajduri au fost dotate

adei de lactaţie. Noua com-

spaţiului de cazare a animalel-

ile aflate sub tratament exista,

cu acoperişuri izolatoare care

partimentare a adăposturilor

or

este pavat cu saltele de cau-

 compartimente cu aşternut

şi-au dovedit eficienţa pe tim-

a

făcut posibilă organizarea a

ciuc. Ca aşternut în boxele ani-

din paie, compartimente

pul verii în situaţii de tempera- turi exterioare ridicate.

două grupe de animale, a câte  capete fiecare, în care se

malelor se foloseste un amestec din paie tocate şi calcar. O altă

care s-au putut amenaja prin demolarea vechii săli de muls

Admisia laterală de aer curat poate fi dirijată prin interme- diul rulourilor rotative care se pot deschide atât din partea

pot realiza studii comparative odată cu administraea unor specialităţi nutriţionale. Datorită organizării fluxului,

particularitate sunt cele trei coloane de adăptori dotate cu sisteme de dozare prin care se pot administra substanţe

şi a corpului tehnic. Prin intermediul acestor noi amenajări s-au creat condiţii mai bune pentru vacile din

de sus cît şi din partea de jos.

la

întoarcerea de la muls, vaci-

lichide suplimentar, cum ar fi

ferma Hülsenberg şi s-au pus

O latură a noii construcţii este

le

trec prin mijlocul grajdului

de exemplu produse din gama

bazele unei extinderi viitoare.

mijlocul grajdului de exemplu produse din gama bazele unei extinderi viitoare. 38 bovis magazin noiembrie 2011

Tehnici moderne de includere a substanţelor minerale în furajul vacilor

în

măsură tot mai mare a produselor secundare - avantajoase ca preţ - au ridicat permanent solicitările impuse procesului de furajare în industria producţiei de lapte.

Ferme

în

plină

dezvoltare,

randamente

în

creştere

şi

folosirea

În

centrul atenţiei se află, de

minis-trarea anumitor com-

asemenea, procesul de optimi-

ponente în cantitate mai mare

zare a întregii raţii. Vacile cu

este puţin productivă, după

un

randament mare au nevoie

cum acelaşi efect are şi în

de

administrarea de furaje cu

lipsa lor. Riscul apariţiei unui

o

densitate energetică mai

efect reciproc negativ între

mare. Dacă totuşi, se neglijea-

diferitele elemente ar putea

aprovizionarea structurală,

creşte foarte mult.

atunci vaca va suferi probabil

Un program de nutritiţie

de

acidoză ruminală, primeşte

echilibrat mineral trebuie

mai puţină energie şi în plus va avea probleme podale. Asemănător, se întâmpla şi cu substanţele minerale. Ad-

să corespundă unor cerinţe diferenţiate. La acesta se adaugă diferitele sisteme de cazare a animalelor (în

se adaugă diferitele sisteme de cazare a animalelor (în Reducerea accelerata a RINDAVIT ASS-CO ADF-rata de

Reducerea accelerata a RINDAVIT ASS-CO

ADF-rata de reducere in stomac Proba de control 35 30 25 20 15 10 5
ADF-rata de reducere in stomac
Proba de control
35
30
25
20
15
10
5
0
Fan
Larba insilozata
Porumb insilozat

ISF

BOVISmagazin

0 Fan Larba insilozata Porumb insilozat ISF BOVIS magazin adăposturi în care animalele pot fi legate

adăposturi în care animalele pot fi legate sau în stabulaţie liberă), diferite procedu- ri de nutriţie (TMR, ratii parţial mixte sau prezentări diferenţiate ale nutreţului con- centrat), raţii cu o structură diferenţiată şi cele mai difer- ite componente de furaj de bază şi de furaj concentrat. Raţiile pot fi diferite numai în raport cu silozul de iarbă sau de porumb. Silozul de iarbă provenit din soluri calcaroase au un conţinut vizibil diferit de elemente comparativ cu cel provenit din solurile acide. De asemenea, cantitatea de energie şi albumină pot să

difere foarte mult de la o coasă la alta şi să depindă de momentul în care are loc rec- oltarea. În urmă cu câţiva ani se folosea cu precădere numai şrotul de soia ca adjuvant de albumină. Unele ferme îl în- locuiesc însă astăzi aproape complet cu şrot de rapiţă, crescând astfel necesarul de iod pentru vacile în lactaţie şi astfel cresc şi cerinţele privi- toare la compoziţia în min- erale a furajului. Programul de furajare Schau se compune din câteva game de produse care s-au dovedit de top, şi anume: Rindamin, Rindavit şi Rindavital. Rin-

Produsele noastre se Unsere Produkte prezinta prin ele singure. haben’s in sich. Substantele active BOVIN-S-Complex
Produsele noastre se
Unsere Produkte
prezinta prin ele singure.
haben’s in sich.
Substantele active BOVIN-S-Complex
substantele active si minerale. Pentru o
Nur in unseren RINDAMIN- und RINDAVIT-
ration mit allen hochwertigen Mineral- und
Weitere Informationen unter: 0 4101/2 18-0
Alte informatii la : 04101/218-0
si ASS-CO FERM se gasesc concentra-
asimilare buna a nutretului si pentru cea mai
Produkten sind die Wirkstoffe BOVIN-S-
Wirkstoffen. Für eine hohe Futteraufnahme
te numai in produsele noastre RINDAMIN
buna valorificare a lui.
Komplex und ASS-CO FERM enthalten.
und beste Futterverwertung.
si RINDAVIT. Prin intermediul conceptelor
Rezultatul:
Mit den RINDAMIN- und RINDAVIT-Pro-
Das Ergebnis: Hochleistende, gesunde
produselor RINDAMIN si RINDAVIT va
Vaci cu un randament ridicat, sanatoase si
duktkonzepten optimieren Sie Ihre Futter-
producatoare.
und fruchtbare Kühe.
puteti optimiza ratia de nutret cu toate

BOVISmagazin

Testarea genomică

Scurt interviu cu domnul dr. Johannes Aumann, director al Besamungsverein Neustadt a.d. Aisch (BVN), partener Semtest BVN Târgu Mureş

BOVISmagazin: Ce reprezintă testarea genomică, cum se realizează aceasta şi care sunt beneficiile?

dr. Johannes Aumann: Testarea genomică este realizată prin sistemul de analizare SNP-Chip care are capacitatea de a citi simultan bazele nucleare ale unui număr de 54.000 poziţii (loci) din genomul bovin. Astfel, până să avem tauri bătrâni, care să aibă atât tes- tare genomică dar şi evaluarea prin descendenţ, prin aceste teste este posibil să estimăm valoare de ameliorare doar pe baza informaţiilor genomice.

BOVISmagazin: Care sunt laboratoarele europene specializate în teste genomice şi care sunt costurile orientative?

dr. Johannes Aumann: În Europa există numeroase laboratoare care pot face teste cu SNP-Chip, însă combinarea acestor informaţii cu testarea taurilor prin descendenţă conduce la obţinerea celor mai bune rezultate. Acesta este motivul pentru care doar câte- va organizaţii, foarte puţine, fac estimări ale valorilor de ameliorare prin teste genomice ale tăuraşilor.

BOVISmagazin: În Bavaria cine plăteşte pentru realizarea unui test genomic: fermierii care sunt proprietarii tăuraşilor, asociaţiile în care aceşti fermieri sunt membri sau companiile private producătoare de m.s.c. care sunt interesate de achiziţia tăuraşilor valoroşi?

dr. Johannes Aumann: În Bavaria există mai multe modele. În unele cazuri fermierul plăteşte pentru testarea genomică. În alte cazuri asociaţia este aceea care plăteşte aceste teste. În mai multe sau mai puţine situaţii, centrele de IA (companiile producătoare de m.s.c.) care vor exploata tăuraşul returnează aceste sume fermierilor sau asociaţiilor. În prezent, centrele de IA plătesc în plus 1.000 euro pentru fiecare tăuraş testat genomic achiziţionat în Bavaria. Costurile pentru testarea genomică a unui tăuraş din rasa Fleck- vieh este de 140 eur şi pentru unul din rasa Holstein de 100 eur.

BOVISmagazin: Care este procentajul fermierilor bavarezi care folosesc doar tauri testaţi genomic înainte de finalizarea testării convenţionale prin fiice? Care este trend-ul în Germania din acest punct de vedere?

dr. Johannes Aumann: Având în vedere faptul că valorile de ameliorare au fost publi- cate pentru prima dată în august 2011 este imposibil să dau un răspuns precis. Estimăm că utilizarea de tauri testaţi genomic va fi de aproximativ 30% din toate însămânţările ceea ce include şi aproximativ 20% pentru testările prin descendenţă.

BOVISmagazin: Care este procedura pentru testarea convenţională a taurilor în Germania (fermierii în a căror ferme se testează tauri prin descendenţă trebuie să îndeplinească anumite condiţii / Primesc fer- mierii care acceptă să utilizeze m.s.c. de la taurii în testare compensări în condiţiile în care valoarea de ameliorare a acestuia este sub media valorilor asociaţiilor? Care sunt preţurile m.s.c.-ului provenit de la taurii în testare prin descendenţă comparativ cu taurii testaţi genomic )?

dr. Johannes Aumann: Multe dintre centrele de IA din Bavaria vor continua şi în următorii ani testarea convenţională. Numărul de tauri ar putea fi de 30% sau mai puţin, deoarece încercăm să evităm să mai testăm prin descendenţă tăuraşi care s-au dovedit a fi necompetitivi după testele genomice.

BOVISmagazin: Vă rugăm să ne precizaţi care este sunt relaţiile din- tre fermierii – asociaţiile –companiile din Bavaria (Cazul 1: fermierul produce un tăuraşi pe care îl vinde direct unei companii private care produce msc şi care devine proprietarul tauraşului / Cazul 2: fermierul (membru al asociaţiei) produce tăuraşul, îi face testele genomice şi foloseşte un centru de tauri pentru producţia de m.s.c. pe care o vinde ulterior asociaţia)?

dr. Johannes Aumann: În mod normal fermierul vinde tăuraşul direct către un centru IA. Există însă 2 modalităţi: 1. plata doar pentru taur, 2. plată mai redusă pentru tăuraşul achiziţionat şi suplimentar un anumit procent din doza de m.s.c. vândută.

daminul înlocuieşte baza solida pentru completarea furajului de baza sau al TMR-

ului. Produsele Rindavit au un conţinut calitativ mai bun şi cuprind complexele S-Bovin

şi Ass-Co Ferm (drojdie vie).

Gama de produse Rindavital include produse special care îmglobează microelemente deosebit de importante, cu vi- tamine şi substanţe active. Pe lângă elementele clasice ale nutreţului avem şi produsele de lins Schaumann pentru cu un conţinut ridicat de substanţe minerale şi ac- tive pentru păşuni şi pentru stabulaţie. Ele previn apariţia unor carenţe de substanţe şi ajută la stabilizarea ran- damentului animalelor de păşune.

OXIMIN În situaţii de stres s-

a dovedit deosebit de nocivă

prezenţa “radicalilor liberi”. Complexul Oximin de prote- jare a celulelor combină vita- mina E, antioxidanţii naturali şi cei sintetici, seleniul care se gaseşte în rumen şi în in- testinul subţire, mineralele cuprul, zincul şi manganul legate într-un sistem unic de apărare cu o acţiune vastă şi sigură. Complexul în trei trepte pentru protejarea ce- lulelor neutralizează radicalii liberi deja formaţi şi minimali- zează formarea altora noi. Se susţine repararea unor părţi

ale pereţilor celulelor deja afectate, se întăreşte sistemul imunitar si se diminueaza

dereglarile privind fertilitatea. Riscul aparitiei unei mas¬tite

si a unor afectiuni ale copite-

lor se reduc considerabil.

ASS-CO FERM conţine droj-

die vie care sprijină dezvolta- rea bacteriilor în rumen. Droj- dia vie stimulează numărul tipurilor de bacterii care descompun celuloză şi ajută

la valorificarea acidului lactic.

Bacteriile care descompun ce- luloza măresc capacitatea de digerare a fibrelor stimulând astfel procesul de asimilare

a nutreţului (vezi graficul 1).

Reducerea formării acidului

lactic în rumen duce la stabili- zarea valorii pH-ului. Evitarea formării lactozei şi a scăderii pH-ului este deosebit de eficientă în cazul conţinutului ridicat de amidon şi de zahar în raţiile administrate şi a nivelului crescut din nutreţul concentrat. Fermentaţia din rumen este mai stabilă, asimi- larea nutreţului este mai bună tocmai în primele luni de lactaţie, iar cantitatea de lapte creşte cu cca. , kg per vacă zilnic.

BOVIN-S-KOMPLEX diferiţele

produse din gama Rindavit conţin complexul Bovin-S,

care stimulează în totali- tate metabolismul în ru- men. Cercetările efectuate au demonstrat o creştere a sintezei microbiene a albumi- nei, s-a observat în special o creştere a metioninei şi a liz- inei. Pe lângă acestea a crescut considerabil conţinutul în seleniu din plasma sangvină şi metabolismul laptelui de vacă a fost influenţat în mod pozitiv. Prin intermediul produselor Rindamin, Rindavit şi Rin-

davital firma Schaumann oferă soluţii inovatoare pen- tru orice situaţie de necesitate

a vacilor de lapte în perioada

lactaţiei. Diferitele combinaţii de substanţe active asigură un randament ridicat şi în fazele

în care metabolismul vacii şi rumenul sunt foarte mult so- licitate. Astfel, solicitaţi sprijinul speci alistului Schaumann care poate prelucra împreună cu dumneavoastră un concept individual pentru fermă şi vă poate sprijină în transpunerea

lui în practică.

BOVISmagazin

BOVISmagazin

scurt interviu cu domnul Luis Aguiar, manager traktorpool

traktorpool

liderul promovării on-line a vânzărilor de utilaje agricole second-hand

BOVISmagazin: Ce este traktorpool şi cui i se adresează?

Luis Aguiar: Traktorpool este unul dintre liderii de piaţa în promovarea online a tractoarelor şi echipamentelor agricole. Plat- forma traktorpool este operată de către grupul german de presă agricolă Landwirtschaftsverlag GmbH din Münster,la rândul său, cea mai importantă editură germană de profil şi una dintre cele mai importante din Eu- ropa. Landwirtschaftsverlag este cunoscută fermierilor din întreaga Europă pentru publica- rea revistelor TopAgrar (cea mai importantă publicaţie germană destinată fermierilor progresivi) şi Profi (publicaţie care aduce în prim plan cele mai importante lansări, teste şi prezentări de uti- laje agricole). Utilizatorii platformei traktor- pool sunt producători şi dealeri de utilaje agricole şi din do- meniul construcţiilor precum şi contractanţi şi fermieri care cumpără sau vând echipamente agricole noi sau second-hand. Obiectivul nostru este indis-

cutabil acela de a sprijini realiza- rea celor mai uşoare şi eficiente posibil tranzacţii cu utilaje agri- cole din întreaga Europă.

BOVISmagazin: Când a fost lansat site-ul traktorpool şi care a fost evoluţia sa până în acest moment?

Luis Aguiar: Traktorpool a fost fondat în noiembrie , în acest moment ajungând la aproximativ . de anunţuri stocate, licenţe şi cooperări în

 ţări şi ceea ce este cel mai im-

portant, este disponibil într-un număr de  limbi. Deţinem în jur de . de dealeri de utilaje agricole înregistraţi, în Germania şi în întreaga lume, . – . anunţuri din partea fermierilor în fiecare lună şi .. vizite/ lună şi , milioane de accesări/

lună (ianuarie ). Rezultatul acestor valori se traduce simplu prin:  de utilaje raportate ca fiind vândute zilnic ca urmare

a promovării pe traktorpool. În

afară de platforma web trak- torpool poate fi accesat şi de pe iPhone în întreaga Europă în limbile engleză, germană şi

Partener traktorpool.ro Bucureşti
Partener
traktorpool.ro
Bucureşti

franceză (peste . de down- load-uri în  luni, peste . de pagini vizualizate lunar). Newsletter-ul traktorpool apare inserat asemeni unui supliment în revista Profi dar şi în alte  reviste europene din Marea Brit- anie, Franţa, Rusia, Belarus, Polo- nia,Ungaria,Austria,Elveţia şi nu în ultimul rând în BOVISmaga- zin din România. Prin această promovare utilizatorii pot găsi mai mulţi fermieri interesaţi de utilajele vândute, suplimentar faţă de cei peste , milioane de

vizitatori care intrâ lunar pe site- ul traktorpool. Aceste publicaţii conţin anunţurile pe care le puteţi regăsi pe site. La scurt timp înainte de termenele limită de publicitate ofertele online vor fi reportate şi tipărite în revistele partenere traktorpool. În plus, imprimăm o revistă specială, cu tiraje diferite, pe parcursul tu- turor târgurilor europene unde traktorpool participă.

BOVISmagazin: Care sunt

principalele elemente care caracterizează evoluţia traktor- pool şi ce vă doriţi să construiţi în România?

Luis Aguiar: Principalul nos- tru obiectiv este să avem o cât mai bună vizibilitate pe Google. Avem în echipa noastră specialişti care au ca obligaţie principal optimizarea platfor- mei traktorpool pe motoarele de căutare. Promovarea în cele mai cunoscute reviste de agricultură din întreaga Europă este de ase- menea de ajutor pentru dezvolta- rea proiectului traktorpool aşa cum este astăzi. Acum, în mod curent, avem peste . de vizi- tatori români lunar care provin

. de vizi- tatori români lunar care provin din  de oraşe din întreaga ţară. Acest

din  de oraşe din întreaga ţară. Acest lucru plasează România pe poziţia a a în topul statelor, ca număr de vizitatori traktorpool imediat după: Germania, Austria, Polonia, Elveţia şi Olanda. Pentru anul  ţinta noastră este aceea de a creşte numărul de dealeri români de echipamente agricole care îşi promovează produsele pe platform traktor- pool dar şi al vizitatorilor. De asemnea, am planificat ca pentru anul  să vizităm expoziţii pentru a interacţiona cu cât mai mulţi dealeri şi vizitatori ai trak- torpool.

BOVISmagazin: Care este nivelul actual de acoperire a traktorpool în Europa şi care sunt aşteptările pentru următorii doi ani?

Luis Aguiar: Am stabilit nume- roase cooperări în majoritatea statelor europene fiind de părere că fermierii şi dealerii de uti- laje agricole din fiecare ţară au nevoiele lor specifice iar acestea pot fi satisfăcute cel mai bine doar dacă partenerii noştri, care administrează traktorpool, fac acest lucru ca pe propria afacere. Traktorpool are deja % din trafic realizat în alte ţări decât Germania, deci atenţia noastră este îndreptată către dezvoltarea platformei traktorpool în colabo- rare cu parteneri străini aşa cum este publicaţia BOVISmagazin.

BOVISmagazin
BOVISmagazin

10/2011

BOVISmagazin

10/2011 BOVIS magazin www.traktorpool.ro prezintă cu încredere Revista 1523213 Amazone ZA-M Comp. 1000 De ta l

www.traktorpool.ro

10/2011 BOVIS magazin www.traktorpool.ro prezintă cu încredere Revista 1523213 Amazone ZA-M Comp. 1000 De ta l

prezintă cu încredere

BOVIS magazin www.traktorpool.ro prezintă cu încredere Revista 1523213 Amazone ZA-M Comp. 1000 De ta l ii
Revista
Revista
magazin www.traktorpool.ro prezintă cu încredere Revista 1523213 Amazone ZA-M Comp. 1000 De ta l ii pr

1523213

Amazone ZA-M Comp. 1000

Detalii produs: 1.639 € Contact: HaGE Technik GmbH, tel. +49 (0) 481 850 4512, HJuergens@hage.hagekiel.de

GmbH, tel. +49 (0) 481 850 4512, HJuergens@hage.hagekiel.de 1521896 Case IH 844 XLA De ta l

1521896

Case IH 844 XLA

Detalii produs: 8.900 €, 6.961 ore, an 1981 Contact: Thomas Gruber KG, tel. +49 (0) 8636 502-92, verkauf@gruber-landtechnik.de

tel. +49 (0) 8636 502-92, verkauf@gruber-landtechnik.de 1482680 Claas Axion 820 De ta l ii pr o

1482680

Claas Axion 820

Detalii produs: 51.000 €, 4750 ore, an 2009 Contact: Fricke Landtechnik GmbH, tel. +49 (0) 39 98 27 29 17, andre.fischer@fricke.de

GmbH, tel. +49 (0) 39 98 27 29 17, andre.fischer@fricke.de 1523027 Claas Dominator 88 VX De

1523027

Claas Dominator 88 VX

Detalii produs: 48.000 €, 1897 ore, an 1999 Contact: Heinrich Schröder Landmaschinen KG, tel. +49 (0) 4431 8907-20, info@schroeder-gruppe.de

1354851 DC 20 Detalii produs: 1.260 €, 2011 Contact: Delta-Competent GmbH, Wood Chipper, Tel +49(0)2291
1354851
DC 20
Detalii produs: 1.260 €, 2011
Contact: Delta-Competent GmbH,
Wood Chipper, Tel +49(0)2291 908050,
info@delta-competent.de
44
bovismagazin
10/2011
Toate preţurile nu includ TVA
44 bovismagazin 10/2011 Toate preţurile nu includ TVA 1405278 Amazone ZA-U 1501 De ta l ii

1405278

Amazone ZA-U 1501

Detalii produs: 1.303 € Contact: Günter Poggensee KG, tel. +49 (0) 4537 18 20 0, guenterpoggensee@poggensee-kg.de

tel. +49 (0) 4537 18 20 0, guenterpoggensee@poggensee-kg.de 1527558 Case IH MX 135 De ta l

1527558

Case IH MX 135

Detalii produs: 22.232 €, 6.700 ore, an 2000 Contact: tel. +43 (0) 664 3843872, g_fuchshuber@aon.at

C onta c t : tel. +43 (0) 664 3843872, g_fuchshuber@aon.at 1194685 Claas CORTO 290 FS

1194685

Claas CORTO 290 FS

Detalii produs: 1.681 €, an 1991 Contact: MHS GmbH Langewiesen, tel. +49 (0) 3677 80440, mhs.weber@googlemail.com

tel. +49 (0) 3677 80440, mhs.weber@googlemail.com 1529413 Claas Jaguar 695 Mega De ta l ii pr

1529413

Claas Jaguar 695 Mega

Detalii produs: 22.700 €, 4.800 ore, an 1991 Contact: Wilhelm Fricke GmbH, tel. +49 (0) 4281 71216, Uwe.Wilkens@fricke.de

Fricke GmbH, tel. +49 (0) 4281 71216, Uwe.Wilkens@fricke.de 1506934 Deutz-Fahr Agrolux 320 De ta l ii

1506934

Deutz-Fahr Agrolux 320

Detalii produs: 22.689 €, 240 ore, an 2010 Contact: Joachim Bornmann Landtechnik, tel. +49 (0) 5658 92000, info@bornmann.de

Landtechnik, tel. +49 (0) 5658 92000, info@bornmann.de 1426072 Brix TWIN Compactor De ta l ii pr

1426072

Brix TWIN Compactor

Detalii produs: an 2011 Contact: BRIX GmbH, Tel: +49 (0) 4646/322, Fax: 1022, www.brix-international.de

Tel: +49 (0) 4646/322, Fax: 1022, www.brix-international.de 1172609 Case IH MXM 155 De ta l ii

1172609

Case IH MXM 155

Detalii produs: 31.075 €, 4.490 ore, an 2003 Contact: Hecker GmbH tel. +49 (0) 5248 8001 0, verkauf@heckerlandtechnik.de

GmbH tel. +49 (0) 5248 8001 0, verkauf@heckerlandtechnik.de 1212795 Claas Corto 3000 F De ta l

1212795

Claas Corto 3000 F

Detalii produs: 4.900€, an 2001 Contact: H&K Kneidinger GmbH, tel. +43 (0) 7282 6366, hermann.hoefler@kneidinger.at

GmbH, tel. +43 (0) 7282 6366, hermann.hoefler@kneidinger.at 1529958 Claas Jaguar 970 De ta l ii pr

1529958

Claas Jaguar 970

Detalii produs: 326.891€, 930ore, an 2008 Contact: Treu Rudi GmbH & Co KG, tel. +49 (0) 731 77 33 2, info@ruditreu.de

& Co KG, tel. +49 (0) 731 77 33 2, info@ruditreu.de 1394036 Deutz-Fahr AGROPLUS 70 De

1394036

Deutz-Fahr AGROPLUS 70

Detalii produs: 21.900 €, 4.300 ore, an 1997 Contact: Lgh. Gen. Freistadt reg. Gen.m.b.H, tel. +43 (0) (0)664 5935139, preinfalk@freistadt.rlh.at

tel. +43 (0) (0)664 5935139, preinfalk@freistadt.rlh.at 1504449 Case IH 5130 Plus De ta l ii pr

1504449

Case IH 5130 Plus

Detalii produs: an 1995, 12.055 ore, 12.500 € Contact: Bernard Krone, GmbH - agropark, Tel. +49 (0) 5977 935-262, gebrauchtmaschinen.lvd@krone.de

Tel. +49 (0) 5977 935-262, gebrauchtmaschinen.lvd@krone.de 1519734 Claas Ares 657 ATZ De ta l ii pr

1519734

Claas Ares 657 ATZ

Detalii produs: 48.001 €, 1.740 ore, an 2007 Contact: Fritz Brandt Landmaschinenhandel, tel. +49 (0) 421 259252, info@brandt-traktoren.de

tel. +49 (0) 421 259252, info@brandt-traktoren.de 1493878 Claas Corto 8550 C Plus De ta l ii

1493878

Claas Corto 8550 C Plus

Detalii produs: 20.000 €, an 2007 Contact: Meier Bunge Landtechnik GmbH, tel. +49(0)577494910, info@brandt-traktoren.de friedrich-wilhelm@meier-bunge.de

info@brandt-traktoren.de friedrich-wilhelm@meier-bunge.de 1405642 Clark C 500 YS 60 PD De ta l ii pr o du

1405642

Clark C 500 YS 60 PD

Detalii produs: 4.034 €, Contact: Link GbR Land-u. Baumaschinen, tel. +49 (0) 6667 919292, RLink-Landtechnik@t-online.de

tel. +49 (0) 6667 919292, RLink-Landtechnik@t-online.de 1367712 Deutz-Fahr Agrotron 135 M De ta l ii pr

1367712

Deutz-Fahr Agrotron 135 M

Detalii produs: 23.950 €, 6.100 ore, an 2000