ANALGEZICELE SI AUTOMEDICATIA

Majoritatea medicamentelor folosite ca analgezice sunt antiinflamatoare nonsteroidiene

(AINS) nespecifice care au efect antiinflamator (scad inflamatia), antialgic (reduc durerea) si
antipiretic (combat febra), in diversii proportii caracteristice fiecarei substante. Aceasta clasa de
medicamente contine reprezentanti cum ar fi: acetaminofenul (paracetamolul), aspirina, metamizolul
sodic (algocalmin), ibuprofenul, diclofenacul, ketoprofenul, piroxicamul/ meloxicamul (oxicami),
fenilbutazona, indometacinul, etc. Multe dintre ele se gasesc in combinatii cu alte substante in
diverse preparate cum ar fi Antinevralgicul sau Piafenul de exemplu. Nu voi face referire aici la
analgezicele opioide (ruda cu morfina) sau la antiinflamatoarele steroidiene (cortizonice), aceste
clase de medicamente necesitand prescriptie medicala pentru eliberare (prescriptie pe formulare
speciale pentru opiacee), au efecte secundare importante si trebuie folosite judicios, sub atenta
indrumare specializata.
Antiinflamatoarele / analgezicele din aceasta clasa (AINS) sunt substante utile care constituie
tratament pentru multe afectiuni acute sau cronice si constituie un instrument indispensabil la
indemana medicului. Ca orice medicament insa, exista si efecte nedorite care pot apare odata cu
administrarea lor, pot interactiona cu alte medicamente folosite concomitent, pot produce alte boli
prin administrarea lor nejudicioasa.
Printre primele medicamente antipiretice (pentru febra), antialgice (pentru durere) din aceasta
clasa, sintetizate si folosite din anii 1887 este phenacetina, un medicament ce combatea febra si care
este inrudita cu paracetamolul de astazi (de fapt paracetamolul rezulta din descompunerea
phenacetinei in organismul uman). Dupa zeci de ani de folosinta pe scara larga in Europa, America,
Australia, Canada, uneori fara prescriptie medicala, medicamentul a fost retras. A fost identificat ca
si cauza pentru 13-20 % din insuficientele renale in fata terminala procentul se refera la unele state
din Europa. Retragerea lui a dus la reducerea importanta a mortalitatii prin insuficienta renala.
Paracetamolul de astazi ii imprumuta efectele benefice, iar cele nedorite sunt mult diminuate; poate
avea insa o toxicitate importanta in functie de doza, frecventa cu care este folosit, asocierea cu
alcoolul, caracteristici individuale ale fiecarui pacient.

Mai jos vom incerca sa va prezentam pe scurt cele mai importante efecte nedorite ale acestei
clase de medicamente, cu precizarea ca atitudinea corecta intotdeauna este consultarea medicului
pentru afectiunea care necesita tratament. Aproximativ 30% dintre internarile legate de efecte
adverse ale medicamentelor in SUA, sunt afectiuni gastrointestinale, neurologice, renale sau alergice
produse de aspirina si alte antiinflamatoare nonsteroidiene.

1.

2.

3.

4.

5.

6.

Antiinflamatoarele nonsteroidiene pot produce reactii alergice. Manifestarile pot fi

usoare eruptii cutanate, urticarie pana la afectari severe si amenintatoare de
viata reactiile anafilactice (dificultate la respiratie, inflamarea cailor respiratorii, a
limbii, buzelor, aparitia hipotensiunii arteriale si a socului anafilactic). Reactiile
severe de acest fel pot fi fatale daca pacientul nu primeste tratamentul injectabil
specific in cel mai scurt timp posibil.
Nefropatia (boala renala) cauzata de analgezice apare ca urmare a consumului
excesiv de medicamente care contin antiinflamatoare nesteroidiene. Ca exemplu
date provenite din cateva studii sugereaza faptul ca folosirea cronica, in mod
special folosirea zilnica a paracetamolului are un efect de nefrotoxicitate pe termen
lung si care depinde de doza de medicament folosita; Aspirina folosita singura nu
pare sa fie nefrotoxica, insa poate accentua efectele toxice ale paracetamolului,
atunci cand sunt administrate concomitent. AINS pot produce si insuficienta renala
acuta in cazul unei patologii asociate, de tipul, insuficienta cardiaca, persoane ce
folosesc anumite medicamente pentru hipertensiune arteriala.
Antiinflamatoarele nonsteriodiene pot avea efecte nedorite asupra inimii si a
vaselor de sange. Ele pot interfera cu actiunea benefica a aspirinei asupra inimii si
vaselor (ii diminueaza efectul benefic), pot provoca o crestere a tensiunii arteriale,
pot creste riscul de infarct miocardic la un bolnav ce are boala de inima (cunoscuta
sau nu), pot agrava o insuficienta cardiaca preexistenta. Antiinflamatoarele
nonsteroidiene cresc riscul de moarte in cazul persoanelor care au boala de inima.
In cazul in care aveti prescriptie pentru aspirina de la medicul dumneavoastra
pentru a va proteja inima, ar trebui sa va consultati cu acesta inainte de a folosi alt
antiinflamator / analgezic. Exista insa bolnavi care necesita asocierea unui
antiinflamator din cauza coexistentei unor afectiuni. Exista variante de tratament
care fac mai putin rau, exista posibilitatea de a decala administra acestor
medicamente fata de medicamentele pentru inima, astfel incat riscul unor efecte
nedorite sa fie redus la minimum. Aceste aspecte particulare vor fi recomandate de
medicul dvs curant.
Antiinflamatoarele nonsteroidiene pot cauza ulcer gastric sau duodenal (de la
sangerare, pana la perforatie a tubului digestiv cu complicatii amenintatoare de
viata), in special la persoanele care au avut o astfel de suferinta, dar si la persoane
fara istoric de boala gastro-duodenala.
Antiinflamatoarele nonsteroidiene pot afecta ficatul. Aceasta afectare este de cele
mai multe ori usoara si reversibila, insuficienta hepatica fiind foarte rara. Afectarea
hepatica este mai comuna incazul folosirii unor anumite antiinflamatoare ex
aspirina, diclofenac si la pacienti care folosesc si alte medicamente cu efect toxic
aspupra ficatului, alcool, sau sufera de boli hepatice sau cu afectare secundara
hepatica. Paracetamolul in doza mai mare decat cea prescrisa de medic sau chiar in
doza corecta asociat cu alcool (acest lucru se poate inatampla deoarece foarte multe
medicamente contin paracetamol, fara ca bolnavii sa cunoasca acest lucru) poate
produce insuficienta hepatica, o afectiune foarte grava.
Antiinflamatoarele pot produce o criza de astm bronsic sau pot agrava un astm
bronsic (in special aspirina, insa efectul este comun tuturor AINS). Acest efect

apare la persoanele susceptibile. Efectul de bronhospasm poate fi greu diferentiat

initial de cel din cadrul anafilaxiei reactie alergica severa la un medicament.
Este evident, inca odata, faptul ca antiinflamatoarele nonsteroidiene sunt o clasa foarte utila de
medicamente, care insa, ca orice medicament trebuie folosit cu prudenta cantarind avantajele, dar si
posibilele dezavantaje, tinand cont de bolile asociate, istoricul medical, tratamentele concomitente.
Orice tratament medical urmareste obtinerea unui beneficiu maxim, cu minimum de riscuri sau,
altfel spus, in primul rand sa nu (ne) facem rau.