La se scrie la cnd st pe lng un substantiv sau un pronume:

la mas, la coal, la ora dou, la tine, la acela. :

rspunde la ntrebarea unde?:
M duc la pia / la mama / la Paris / la munte.
rspunde la ntrebarea cnd?:
Magazinul se deschide la 9.
i, probabil, cnd mai rspunde la nc vreo cteva ntrebri, da ncercai s le
inei minte pe astea, plus observaia cum c st pe lng un substantiv, i
deja o s v simii mai bine.
(Acu nu m-ntrebai ce-i la substantiv, c m ia de cap.)
L-a se scrie l-a cnd poate fi completat cu pe el i st pe lng un verb la
participiu trecut (din seria mncat, citit, tiut, fcut):
L-a luat (pe el) de mn.
L-a fcut (pe el) de ruine.
La
La gara vin toate trenurile.
Mergem mine la tara?
Nota la este bine interpretata de acest elev la vioara.
Virgil asculta muzica la Ipod.
L-a
Pe Eugen l-a chemat medicul ieri.
Cine crede ca l-a nvins la tenis?
O nuca a czut din copac i l-a lovit zdravn.

Ortograma

Mod de
cnd se foloseste
scriere
sa

Se scrie "sa" numai cnd se poate

nlocui cu "lui" sau "ei"

Mama sa este bun.

s-a

Se scrie "s-a" numai cnd NU se

poate nlocui cu "lui" sau "ei"

S-a dus la coal.

si

Se scrie "si" numai cnd se poate

nlocui cu "lui" sau "ei"

Pantofii si sunt curati.

s-i

Se scrie "s-i" cnd NU se poate

nlocui cu "lui" sau "ei" sau cnd
urmeaza o actiune.

El a plecat sa-i caute.

sau

Se scrie "sau" numai cnd se poate

nlocui cu "ori"

Bei ceai sau lapte?

s-au

Se scrie "s-au" cnd NU se poate

nlocui cu "ori" sau cnd urmeaza o
actiune.

Ei s-au dus la plimbare.

sar

Se scrie "sar" numai cnd are sensul

Eu sar coarda.
de "a sari"

s-ar

Se scrie "s-ar" atunci cnd urmeaza o

Ei s-ar putea sa vina azi pe la noi.
actiune.

la

Se scrie "la" atunci cnd indica locul

Alina pleaca la bunici.
sau directia unde are loc actiunea

l-a

Se scrie "l-a" atunci cnd urmeaza o

Ei s-ar putea sa vina azi pe la noi.
actiune.

la

Se scrie "la" atunci cnd are sensul

de "fricos".

l-a

Se scrie "l-a" atunci cnd urmeaza o

L-a duce la patinoar.
actiune.

mai

Se scrie "mai" atunci cnd are sensul

George este mai cuminte decat
de "inca", sau pentru a intari
Andrei. Eu plec in concediu
semnificatia unui cuvant, sau daca se
in mai. Mai vrei lapte?
refera la luna mai.

m-ai

Se scrie "m-ai" atunci cnd urmeaza

M-ai certat degeaba.
o actiune.

nai

Se scrie "nai" atunci cnd este vorba

Eu cant la nai.
de un instrument muzical.

n-ai

Se scrie "n-ai" atunci cnd urmeaza o

N-ai venit la timp !
actiune.

cai

Se scrie "cai" atunci cnd numeste

niste animale.

c-ai

Se scrie "c-ai" atunci cnd urmeaza o

Nu am stiut c-ai sa sosesti azi.
actiune.

ia

Se scrie "ia" atunci cnd exprima un El ia autobuzul pana la prima statie.

sa / s-a

si / s-i

sau / s-au

sar / s-ar

la / l-a

la / l-a

mai / m-ai

nai / n-ai

cai / c-ai
ia / i-a

Exemple

George este un la.

Am vizitat o ferma de cai.

indemn sau are sensul de "a lua", "a

apuca".
i-a

Se scrie "i-a" atunci cnd urmeaza o

Mihai i-a spus mamei ce note are.
actiune.

iar

Se scrie "iar" atunci cnd se poate

nlocui cu "din nou".

i-ar

Se scrie "i-ar" atunci cnd urmeaza o

I-ar placea sa mearga la mare.
actiune.

iau

Se scrie "iau" atunci cnd are sensul

Eu iau bicicleta si plec afara !
de "a lua", "a apuca".

i-au

Se scrie "i-au" atunci cnd urmeaza o I-au spus ca trebuie sa poarte

actiune.
uniforma.

nea

Se scrie "nea" atunci cnd are sensul

Afara s-a asternut un covor
de "omat", "zapada" sau e o
de nea. Nea Ion a plecat la camp.
prescurtare a lui "nenea"

ne-a

Se scrie "ne-a" atunci cnd urmeaza o Doamna invatatoare ne-a invatat

actiune.
multe lucruri utile.

neam

Se scrie "neam" atunci cnd are

intelesul de "ruda" sau "popor".

ne-am

Se scrie "ne-am" atunci cnd urmeaza

Ne-am dus la plimbare.
o actiune.

noi

Se scrie "noi" atunci cnd are

intelesul de "nou" sau cnd se refera El are haine noi. Noi plecam azi mai
la un grup de oameni care include si devreme.
vorbitorul.

n-oi

Se scrie "n-oi" atunci cnd sunt 2

cuvinte, "nu" si "voi" care se
pronunta impreuna.

iar / i-ar

iau / i-au

nea / ne-a

neam / neam

noi / n-oi

Iar a plouat afara !

El este neam cu mine !

N-oi face asta degeaba !

accese (izbucniri), accesuri (intrri);

arce (poriuni din cerc), arcuri (resorturi);
bande (grupuri infracionale), benzi (fii);
blni (piei prelucrate), blnuri (haine);
boabe (semine), bobi (pentru ghicit), boburi (snii);
brie (cingtori), bruri (dansuri);
capete (parte a corpului), capuri (promontorii), capi (conductori);
cmine (instituii), cminuri (sobe);
ciubuce (pipe), ciubucuri (baciuri);
complexe (legat de comportament), complexuri (construcii);
coate (parte din mn), coturi (meandre, tuburi), coi (uniti de msur);
corni (arbust), coarne (la animale), cornuri (produse de patiserie);
creiere (conductori), creieri (organe);
cristale (minerale), cristaluri (obiecte);
cureni (de aer), curente (artistice);
difuzori (personae), difuzoare (aparate);
dulcei (lucruri plcute), dulceuri (produse alimentare);

elemente (pri), elemeni (la calorifer);

ghivece (pentru flori), ghiveciuri (mncare);
globi (oculari), globuri (obiecte sferice);
mobile (telefoane), mobiluri (scopuri);
termene (date, intervale de timp), termeni (cuvinte);
mieji (de nuc), miezuri (interioare ale unor forme de turntorie),
rapoarte (relatri oficiale/ n matematic), raporturi (relaii umane),
vise (imagini n somn), visuri (aspiraii). ]
Cap:
- capete (s.n.) = organe anatomice
- capi (s.m.) = conductori
- capuri (s.n.) = promontorii (geograf.)
Creier:
- creieri (s.m.) = organ anatomic
- creiere (s.n.) = conductori, persoane
curent:
- curente (s.n.) = micri de idei literare, artistice;
- cureni (s.m.) = micri de aer
Difuzor:
- difuzori (s.m.) = persoane
- difuzoare (s.n.) = aparate, dispozitive
Mas:
- mese (s.f.) = mobilier
- mase (s.f.) = mulime de oameni
Termen:
- termene (s.n.) = date fixe;
- termeni (s.m.) = cuvinte i fiecare numr al unei sume (mat.)
Vis:
- vise (s.n.) = imagini din timpul somnului;
- visuri (s.n.) = aspiraii, idealuri