DEZVOLTAREA SCHIATULUI MODERN

IMPACTUL TEHNOLOGIEI
TRANSPORTAREA PE VARFUL MUNTELUI

In SUA,inginerul American Jim Curran facut una dintre cele mai importante contributii in
schi.A fost angajat de catre calea ferata Union Pcific sa rezolve o problema.Sun
Valley,statiunea lor de elita de schi,avea nevoie de o modalitate de a transporta schiorii
bogati in varful muntelui.
Solutia lui a fost sa adapteze un transportator de banane pentru a adduce oamenii (o
incurcatura la fel de fragila) sus pe munte.Primul telescaun nu a fost un succes imediat al
ingineriei.Temandu-se ca schiori vor fi speriati de inaltimea lui,scaunele erau asa de aproape
de pamant incat primul sezon de operare a trebuit sa se fac ape partie in calea lor pentru a
putea functiona.
Telescaunul impreuna cu Poma lift,sunt unele dintre cele mai importante inovatii in
istoria schiului.Au popularizat acest sport si au facut muntii accesibili marilor mase de
oameni care nu si-ar fi petrecut niciodata o jumatate de zi catarandu-se pentru a se da cateva
ture.Conditia fizica mai proasta a devenit mai putin un handicap pentru schiorii
neprofesionisti.Sportul a devenit realist atat pentru cei batrani cat si pentru cei tineri.
Telescaunul lui Curran si inventia Poma lift-ului in 1947 au fost legaturile finale din
procesul care separa schiatul Alpin de cel Nordic.Din moment ce schiorii Alpini nu trebuiau
sa se ingrijoreze decat cum sa coboare,echipamentul lor a putut deveni chiar si mai
specializat.
Pe masura ce numarul schiorilor a crescut,zapada a devenit si mai compacta,facand
echipamentul specializat si mai necesar decat inainte.

LEGATURILE SCHIURILOR

Pentru schiorii din concursuri internationale viteza tot mai mare,combinata cu noile
margini din otel si legaturile din cablu a insemnat ca sustinerea laterala oferita de ghetele de
schi din piele moale era neadecvata.
Schiorii profesionisti au incercat sa-si faca ghetele sa sustina glezna si baza tibiei
folosind o curea lunga.Aceasta curea de piele avea o lungime de cel putin 6 picioare ,era
atasata de schi si infasurata in jurul gleznei.Marea puterea pe care schiorul o putea aplica
marginii schiului,dar cu un oarecare cost deoarece aceasta curea nu avea capacitatea de a se
desface singura.

In 1939,un american norvegian numit Hjalmar Hvam a descoperit o solutie.In timp cesirevenea dupa un picior rupt,a inventat prima legatura de succes,numita The Saf-Ski.
Acest lucru a facut ca piciorul schiorului sa nu mai fie cea mai nesigura parte in
legatura dintre schior si schi.De asemenea a facut schiatul mai sigur ca niciodata.Mai
important,schiatul a devenit o optiune pentru aceia care trebuiau sa fie la birou luni
dimineata.Un alt motiv pentru a nu schia a disparut.Legaturile Hvam a fost copiata de un
neamt numit Hannes Marker care a vazut-o fiind folosita de GI in Garmisch dupa cel de-al 2lea Razboi Mondial.Din motive evidente cel de-al 2-lea Razboi Mondial a inetinit dezvoltarea
a noi tehnologii de schiat.Totusi,dezvoltarea de noi materiale si tehnici de producere a
insemnat ca anii urmatori razboiului,echipamentul de schi a inceput sa semene din ce in ce
mai mult cu cel pe care il folosim astazi.

BAZA SCHIULUI
Inainte de 1947,baza schiurilor trebuia poleita sau ceruita pentru a le ajuta sa respinga
apa si sa alunece constant.Dezvoltarea materialelor plastice din timpul razboiului a facut
posibila existenta unor baze din materialul sintetic.Firmele Dynamic si Attenhofer au folosit
noi materii prime ce de exemplu Temporite,Kofix si foarte familiarul P-Tex.Arta ceruitului
aproape mistica a devenit mai putin importanta,cel putin pentru schiorii amatori.

SCHIURILE
Pe masura ce climatul economic de dupa razboi s-a imbunatatit,schiatul a devenit o
modalitate de recreere viabila pentru un numar mare de oameni.Totusi,schiurile ramaneau
inca in principal din lemn.Principalele componente structurale ale schiurilor Alpine erau
vegetale in timp ce lumea se indrepta catre era sinteticului.Desi schiurile se dezvoltasera
dintr-un bloc cioplit de lemn,in definitiv puterea strucutrala a schiurilor provenea din
laminarile din lemn.
Howard Head,un inginer care nu schia,a fost abordat de niste prieteni cu problema
re-inventarii schiurilor.In timpul razboiului lucrase pentru compania de aviatie Martin
Aircraft Corporation si se specializase in laminarea lemnului si a altor materiale.Dupa ce a
ajuns aproape la faliment,el a dezvoltat Head Standard,primul schi modern de succes
comercial.
Schiurile Standard erau facute dintr-un centru de lemn laminat cu margini din
plastic,acoperit de doua foite din aluminiu la suprafata.Aliminiul oferea puterea structurala si
rigiditatea in miscare.Centrul din lemn avea rolul sa desparta cele doua foite din
aluminiu.Odata ce Head a obtinut patenta pentru o margine cu scobituri ascunse,acesta a
dezvoltat un schi care era in mare masura la fel cu multe schiuri pe care le folosim astazi.
Head Standard a fost primul schi sintetic care a avut succes commercial.Numeroase
alte companii au incercat sa inventeze chiuri laminate ,dar Head a fost primul care a
obtinut profit.De exemplu s-a asigurat ca Gom,compania britanica care face mobila G-Plan,a
fost de fapt prima care a produs un schi din metal laminat.Aproximativ in aceeasi perioada,o
companie Franceza a dezvoltat primul schi din fuzelaj-coca folosind aluminiul ci nu fibra de
sticla pentru a nu face structura exterioara.
Un punct slabal schiurilor Head Standard era inclinata acestora de a se vibra pe

gheata.Pentru a aface alunecarea mai lina,Head a dezvoltat ceea ce noi numim acum
amortizare interna.El a separat marginea schiului de schiul insusi printr-o bucata de cauciuc.

GHETELE DE SCHI
De-a lungul anilor 50 schiurile au fost rafinate de introducerea noilor materiale,ca de
exemplu fibra de sticla.Totusi,ghetele de schi erau inca facute din piele si erau o dezvoltare
directa a ghetelor de drumetii din care descindeau.Prima inovatie importanta in tehnologia
ghetelor la acest stadiu a fost introducerea cataramelor la modelul Henke Speedfit.Cataramele
erau inca fixate pe o carcasa de piele moale.
In aceasta perioada Bob Lange,un producator American de inele a realizat ca
materialul plastic este metoda viitorului.La inceput,a intarit ghetele de piele cu fibra de
sticla,dar curand si-a dat seama ca exteriorul ghetei trebuia facut dintr-un plastic mai
rigid.Lange a facut primele ghete de schi din plastic numite Competition,la mijlocul anilor
60.Ghetele din piele au devenit istorie in 4 ani.Un efect secundar al trecerii de la piele la
plastic a constat in natura ranilor provocate de schi.Traditional cea mai comuna rana
era fractura Potts ,fractura chiar deasupra gleznei.Cu o sustinere sporita din partea
ghetelor,fracturile s-au mutat mai sus.Astazi fracturile sunt mai des intalnite chiar deasupra
ghetei(adica la jumatatea tibiei)impreuna cu rani aduse articulatiei genunchiului.

TEHNICA SI TEHNOLOGIA EVOLUTIEI CONTINUEE

Desi schiul a avut o schimbare semnificativa de-a lungul celor 70 de ani,notiunea lui
Newton nu s-a schimbat.Schimbarile tehnice nu pot fi trasate pentru a improviza
echipamentul in ski ,pentru a nu schimba suprafata de ski,si a schimba felul in care urcam
muntii (noi putem schia mai mult daca nu ar fi sa urcam).De la schimbarea secolului
competitia si intrecerea a fost cercetarea si dezvoltarea departamentelor sportive.Schimbari
semnificative provin din competitii.Scoala de ski a abservat aceste schimbari si a comunicat
dezvoltarea unor scoli de ski publice.
Nicaieri nu a fost ilustrat mai clar decat prin contrastul dintre tehnica australiana de
intoarcere a soldului care a evidentiat o intoarcere a corpului opusa fata de cea a
picioarelor,si ce franceza contemporana a proiectiei circulare prin care corpul se roteste in
directia curbei.
Cu cat este mai usoara manevrarea skiului anilor 1950 controlarea rotatiei este mai
eficienta decat rotatia activa.Intoarcerea soldului totusi permite concurentului sa evite portile
mai eficient.Aceasta tehnica a devenit o moda cand Stefan Kruckenhauser a introdus in
Australia o tehnica in 1955 Congresul Interski.Traditionali au vazut aceasta inovatie cu o
mare suspiciune ,dar a dovedit a deveni ultima aspiratie pentru skiul de recreatie in intreaga
lume.Intre timp elvetienii si-au bazat tehnica pe un transfer de greutate dezvoltata de Josef

Dahinden.In timp ce aceasta metoda a avut un succes limitat a fost Frenchman,Georges

Joubert,care in sfarsit a rupt trecerea de asteaptare in wedeln.
De fapt cativa participanti au ajuns la nivelul de performanta prin participarea la scoala
de ski cu 30 de ani in urma.Tehnica folosita de concurenti au fost aproape identice.Acestea au
fost frumos explicate si ilustrate de Joubert si Vuarnet in cartea intitulata Cum sa skiezi in
noul stil francez .Probabil singurul fapt grandios in a reduce aceasta diferenta a fost
realizarea ca participantii schiori schiaza in acelasi stil,pentru cucerii lumea si astfel
aptitudinile concurentilorastfel decat sa faca forme in zapada si astfel schiul este cel mai mare
tel al fiecarui schiori.
In timpul anilor 80 si inceputul anilor 90 acest proces a continuat.Predatul a devenit
incredibil de concentrat pe nevoile individului cu inaintarea de la predarea miscarilor fizicii si
tehnicii spre dezvoltarea elementelor tehnice.Aceasta a dus la o faza de dezvoltare a schiului
decat sa urmeze o ingustare a tehnici modelului correctness .Este o filozofie care sta la
baza sufletului modelului BASI sistem si la baza careia sta acest manual.