MM Orasul Functtionalist

anul I / IAC / 2013-14 / DITACP / Facultatea de Arhitectura / UAUIM
prof. Ana-Maria ZAHARIADE / lect. Radu Tudor PONTA
ne reamintim
MUTAIILE SECOLULUI AL XIX-LEA

- saltul demografic
- revoluia industriala
- liberalismul
- ideologiile nationale
- increderea in gandirea pozitivista si in progresul stiintific
- schimbarile din arta si din teoria artei
NOI PROBLEME IN FATA ARHITECTILOR

- Dezvoltarea urbana fara precedent induce o noua problematica
cantitativa si calitativa n termeni de circulatie, gestiunea terenurilor,
echipamente urbane, locuinte pentru o patura sociala deprivilegiata etc.
- Nu numai noutatea este coplesitoare, dar si anvergura problemelor, n
general, depaseste cu mult scara la care acestea se pusesera pna atunci.
- Apar noi tipuri de cladiri fabrici, gari, hale alimentare, alte tipuri de
cladiri administrative etc. Gasirea formelor adecvate noilor programe
urbane, purttoare ale unei noi semnificaii, devine terenul unor
preocupari foarte diversificate.
- La fel si cautarea modalitatilor de folosire expresiva si constructiva a
noilor materiale si tehnologii de constructie (metalul si betonul armat),
cautari care trebuie puse n legatura si cu dezvoltarea stiintelor
ingineresti.
- Arhitectura cauta programatic sa exprime spiritul noii epoci.
DESPARTIREA BLNDA DE LIMBAJUL CLASIC: DE LA

NEOCLASICISM LA ECLECTISM SI RATIONALISM
Neoclasicismul si eclectismul definesc problematica si formele
in care se exprima o tranzitie care aboleste unitatea de interpretare a
principiilor clasicismului.
Privirea asupra trecutului se schimba:
antichitatea se dovedeste a fi mult mai variata dect
codificarea clasicista din tratate
arhitectura gotica este descoperita si revalorizata
pentru rationalitatea ei constructiva
si pentru calitatile ei poetice si
expresive
romantismul (national) descopera si arhitectura vernaculara
Dezbaterea tehnologica si institutiile arhitecturii:
alimenteaza cautari expresive si realizari de alta natura
transforma doctrinele profesionale
tulbura obisnuintele profesionale: noile santiere si antreprize
marii castigatori: arhitectul si inginerul
despartirea radicala de traditie

LA NIVELUL LIMBAJULUI FORMAL
OO.
OI.
O2.
O3.
O4.
LA NIVELUL ORASULUI
Micarea Modern (MM) fa de arhitectura modern

Context:
modernitatea, avangardele artistice
context istoric/politic/economic si social
Centre ale MM
avangardele
legtura ntre concepie i producie
imperativele cotidianului modern
constructia unui nou limbaj formal
consumul noului limbaj
desprirea radical: ORAUL

OI.
O2.
O3.
critica MM fa de oraul tradiional

orasul funcionalist
urbanism liber vs esut tradiional
desprirea radical: ORAUL

Punctele de vedere ale reprezentantilor Miscarii Moderne legate de oras
s-au bazat pe critica orasului traditional, pe incapacitatea acestuia de a
face fata schimbarilor aduse de sec. XIX si
au dus la castigarea unei noi responsabilitati sociale alaturi de
reabilitarea rolului arhitectului in societate.
Pentru a intelege mai bine perspectiva MM asupra problematicii urbane,

trebuie sa ne raportam la maniera lor de a percepe orasul.
In contextul schimbarilor radicale aduse de secolul al XIX-lea si de revolutia

industriala, reprezentantii MM vedeau in primul rand racilele orasului industrial:
- aglomerarea,
- insalubritatea,
- locuintele foarte proaste ale oamenilor saraci,
- inadecvarea la circulatia automobilului,
- haosul,
- dezordinea stilistica
critica orasului de secol XIX cealalta fata

aglomerarea, insalubritatea, locuintele foarte proaste ale oamenilor saraci, inadecvarea
la circulatia automobilului, haosul, dezordinea stilistica




nepotrivirea cu epoca moderna
critica orasului de secol XIX cum era perceput de modernisti?

un oras al inegalitatilor:
aglomerat,
neigienic, pestilential,
haotic, dezordonat,
nepotrivit cu societatea democratica
nepotrivit cu industria
nepotrivit cu arta de avangarda
Revoltator!
George Grosz, Ameise, 1920 + un interior burghez

un oras al inegalitatilor: aglomerat, neigienic, pestilential, haotic, dezordonat,
nepotrivit cu democratia, industria si cu arta de avangarda
George Grosz, Die Grostadt, 1916-1917 / To Oskar Panizza, 1917

un oras al inegalitatilor:
aglomerat,
neigienic, pestilential,
haotic, dezordonat,
nepotrivit cu societatea democratica
nepotrivit cu industria
nepotrivit cu arta de avangarda
Revoltator!
George Grosz, Dmmerung, 1922
critica arhitectului secolului al XIX-lea

formalisti,
conservatori,
neimplicati,
fara preocupari adecvate timpurilor noi
George Grosz, Grauer Tag, 1921
Limbaj
constructia unui nou limbaj formal

Weissenhofsiedlung, 1927
Oras
constructia unei abordari comune ca generalizare a unor

atitudini personale, partiale
Le Corbusier
un alt tip de arhitect un alt tip de oras
(Vers une architecture, 1923)

Urbanisme, 1925
Orasul ca generalizare a locuintei
moderne.
Noul tip de oras care sa se
potriveasca masinii, artei de
avangarda, noilor nevoi sociale, dar
mai ales noului tip de locuitor al
orasului modern.
Pavillion de lEsprit Nouveau, 1925

Immeubles-Villas, 1922
Immeubles-Villas, 1922
Cresterea inaltimii pentru a elibera solul (scaderea procentului de
ocupare a solului in conditiile cresterii densitatii)
Une Ville Contemporaine, 1922
O noua estetica urbana

Descongestionarea centrului
Densitati mari in conditii bune de
igiena si insorire
Facilitarea transporturilor: masina
nu jeneaza pietonul, nici pietonul
masina
Cresterea suprafetei plantate
Segregarea functiunilor
cele 4 mari functiuni ale orasului:

locuire,
circulatie,
munca,
loisir
trebuie sa se intersecteze cit mai
putin, si sa nu se jeneze intre ele.
problematizarea proiectarii orasului de pe o pozitie functionala si rationala inseamna

rezolvarea celor patru functiuni, considerate separat. In acest sens, forma orasului
urmeaza si ea functiunea, iar segregarea functionala intervine ca zonare, dar si ca
efect al problematizarii distincte a fiecarei functiuni (locuire, munca, circulatie, loisir).
problematizarea proiectarii orasului de pe o pozitie functionala si rationala inseamna

rezolvarea celor patru functiuni, considerate separat. In acest sens, forma orasului
urmeaza si ea functiunea, iar segregarea functionala intervine ca zonare, dar si ca
efect al problematizarii distincte a fiecarei functiuni (locuire, munca, circulatie, loisir).
(Fondation Le Corbusier, http://www.fondationlecorbusier.fr/)

Ville contemporaine de trois millions d'habitants, Sans lieu, 1922 (Fondation Le Corbusier, http://www.fondationlecorbusier.fr/)
Un jour de juillet 1922, Marcel Temporal ayant pris la direction de la section urbaine du Salon d'Automne, vint proposer Le Corbusier de faire
quelque chose pour le prochain salon de novembre: "L'art urbain c'est la boutique, l'enseigne en fer forg, la porte de la maison, la fontaine dans la
rue, tout ce que nos yeux voient de la chausse, etc. Faites-nous donc une belle fontaine ou quelque chose de semblable!" dit-il.
On fit autre chose: on fit l'tude d'une "Ville Contemporaine de 3 Millions d'Habitants". Grand stand de 27 mtres de long, comportant, entre
autres, un diorama de 100 m2. Tout cela, sans un sou; l'aventure aurait avort sans la gnreuse intervention de Francis Jourdain, prsident du
Salon d'Automne.
Par cette tude, on pntra dans le monde miraculeux des certitudes imminentes. L'analyse conduit des dimensions, des chelles nouvelles et la
synthse un organisme urbain si diffrent de ce qui existe que l'esprit a peine se l'imaginer.
Toutes les discussions imaginables, passionnes suivi cette tude, s'enflant chaque jour davantage : "Vous travaillez pour la lune!" dirent les amis.
Jusqu'ici, aucun argument technique n'est venu combattre efficacement les propositions rationnelles de ce projet.
Le Corbusier schite pentru orasul Nemours / la ville radieuse

Zona de locuit: separata de alte functiuni
Circulatie: pietonii separati de masini
Cartierul: se ridica pe verticala
Soare, igiena, vegetatie
Locuintele: plutesc intr-o mare de vegetatie
Spatiul urban: difuz, explodat, fara forma precisa
URBANISMUL LIBER
Urbanisme, Nemours, Algeria, 1933

La commande du plan d'urbanisme de la future ville de Nemours fut passe par la Municipalit MM. Breuillot (CIAM) et
Emery (CIAM) d'Alger en collaboration avec Le Corbusier et P. Jeanneret.
Le plan fut accept en 1935. Achev, il fut tenu secret afin de rechercher les capitaux utiles pour l'achat des terrains et, du
moins, l'option sur ceux-ci. En effet, Nemours, petite bourgade de la premire colonisation algrienne semblait devoir
devenir subitement une importante petite ville neuve de 50.000 habitants environ: un grand port tait en construction, ainsi
que la ligne de chemin de fer qui drainait tout l'est marocain.
200.000 francs suffisaient pour obtenir les options, 10 millions suffisaient pour acheter les terrains. Il ne se trouva personne
pour faire l'opration (ni les grands groupes financiers, ni les organisations coloniales)... Leon : L'Antiquit, le Moyen Age,
la Renaissance, etc. ont construit des villes de toutes pices. Mais, en pleine re machiniste, la France ne possde pas le
mcanisme lgal qui puisse dclencher la construction de la nouvelle ville de Nemours, - le plan tant adopt par la
Municipalit. On a construit un port important, une grande voie ferre. Pour le port, pour la voie ferre, les programmes
taient prcis, les prvisions faites, les enqutes, les calculs, les devis: administration, ralisation, dlais, etc.... Tout ceci
tait rgulier et fut fait.
Urbanisme, Nemours, Algeria, 1933

Port et chemin de fer; corollaire: une ville neuve. La ville neuve natra, vivra ou ne vivra pas, au gr des hasards.
Port, chemin de fer: personnel suprieur, personnel subalterne. Cit industrielle de transformation: directeurs, ingnieurs,
contrematres, ouvriers. Cit d'affaires: directeurs, employs. Base militaire: officiers, soldats. Centre touristique: htels,
etc., etc... Autant de familles, autant de logis. Autant de spcialistes de toute sorte qu'il faut recruter, loger. Il semble que les
ordres sont faciles donner, le programme facile tablir, le recrutement rgulirement entreprendre. C'est naturel, n'estce pas? Et la ville se construit? Pas du tout. Cette organisation n'est pas dans les usages d'aujourd'hui.
Des hommes dbarqueront, isols, cherchant louer leur travail, cherchant se loger. On les mettra dans des
baraquements... L'autorit n'a pas agi, elle a failli. Dsormais, la ville sera dans la pourriture.
Les 18 immeubles d'habitation sont rigoureusement orients sur le soleil le plus favorable pour l'Afrique du Nord (Nord-Sud).
Orasul functionalist ca negare a
Orasului traditional
Segregarea celor 4 functiuni:

- locuire
- munca
- circulatie
- loisir
Functiunile urbane, pline de nuante, se

amesteca sau se delimiteaza organic
in oras si se sustin reciproc.
Spatiul urban al urbanismului liber e

explodat:
- nu mai e clar formalizat / delimitat in
forme traditionale
- fiecare functie a orasului capata
individualiate (este considerata
separat)
Spatiul urban este caracterizat de tesutul

urban:
- sistemul ierarhizat alcatuit din
elemente obisnuite strada, insula
si elemente extraordinare/speciale
monumentele si pietele
- spatii urbane bine definite
(strada, piata), decupate in
fondul construit
Locuinta devine forma, monument,

cartierul se ridica pe verticala
Locuinta constituie fondul orasului, din

care se decupeaza spatiile
neconstruite percepute ca forma
Orasul functionalist
Orasul traditional
Inainte de cel de-al doilea Razboi

Mondial, principiile orasului
functionalist se construiesc prin
proiecte manifest
Le Corbusier Plan Voisin
Inainte de cel de-al doilea Razboi Mondial, principiile orasului

functionalist se construiesc prin proiecte manifest
Ludwig Hilberseimer Hochstadt, 1924 (orasul inalt/vertical)

Ludwig Hilberseimer Hochstadt, 1924 (orasul inalt/vertical)

Ludwig Hilberseimer, propunere pentru Friedrichstrasse, Berlin, 1929

Ludwig Hilberseimer, dezvoltare rezidenial mixt, c. 1930

functionalist se construiesc prin proiecte manifest in timp ce spatiul
arhitecturii vernaculare si clasice este luat de constructia industriala
Bauhaus studii si standarde + standardizare locuinte
Orasul functionalist urbanismul liber

CIAM Congresele Internationale de Arhitectura Moderna [1928]
CIAM IV Atena [1933]
Carta de la Atena [1933/1943]
se studiaza si se sistematizeaza principalele idei legate de oras. Acestea vor defini

constructia de masa predominanta de dupa cel de al doilea Razboi Mondial
programul prioritar a fost locuinta colectiva

tipizarea si industrializarea pe scara larga a constructiilor
preocuparea pentru igiena, buna nsorire si asigurarea spatiilor verzi
asezarea blocurilor ca volume independente, asezate dupa logica orientarii
DISPARITIA INSULEI CA FORMA DE AGREGARE A TESUTULUI URBAN
Oras traditional vs. urbanism liber (reconstructii postbelice Berlin)

Le Corbusier: Chandigarh, 1952 1959
http://sitwebb.chez-alice.fr/chandigarh/

"Il faut tre dcid ne rien gagner, donner tout son temps, tout son cur, toute son nergie, tout son savoir
et par dessus le march, il faut radapter ce savoir l'tiage tropical.
Il faut tout donner.Il faut mme admettre la possibilit des chances dramatiques.La distance double les
difficults.
Le climat est admirable, hroque et parfois crasant/Il s'agit de raliser par des dispositifs
architecturaux les conditions capables d'assurer le bien-tre et le confort."
Le Corbusier (note dupa ce a vizitat locul)
Le Corbusier, lors de la conception de Chandigarh, avait catgoris 5 besoins qui devaient diriger le plan
urbanistique.
La vie quotidienne des habitants: l'architecte doit tenir compte de la culture des habitants, de leurs coutumes,
du climat et de ses impratifs, dans la construction des habitations.
Le travail: Chandigarh possde 4 btiments (le Secrtariat, l'Assemble, la Haute Cour et la maison du
gouverneur, change d'affectation aujourd'hui). Ces btiments dominent la ville au nord. Autres lieux de
travail: le centre de la ville, les hautes coles au nord-ouest et la zone industrielle, au sud-est.
Troisime besoin: la circulation.
Quatrime et cinquime: soins du corps et de l'esprit ou loisirs, et divers, donc espaces verts, parcs, jardins, un
lac artificiel.
http://pat.hernandez.pagesperso-orange.fr/page49.html


Brasilia
Lucio Costa, 1957
Oscar Niemeyer, 1957 1960
www.infobrasilia.com.br/pilot_plan.htm

Brasilia
Lucio Costa, 1957

Brasilia
Lucio Costa, 1957

Brasilia, Super Quadras
Orasul functionalist mai ales in constructia marilor ansambluri
Orasul functionalist marile ansambluri si imaginea lor unificatoare

Ville contemporaine de trois millions d'habitants,
SANS LIEU, 1922
Orasul functionalist marile ansambluri
Marile ansambluriin Romania/oriunde
in concluzie,
despartirea radicala de orasul traditional se sprijina pe autostilizarea
noului limbaj arhitectural definit (SI), pe consumul acestuia si,
implicit, pe saracirea lui.
Orasul functionalist este strans legat de Stilul International, asa cum a fost
formulat de Henry-Russel Hitchcock si Philip Johnson, si de asemenea de cele cinci
puncte ale arhitecturii moderne propuse de Le Corbusier
si in esenta de cautarea unei metode si de convingerea arhitectilor ca in acest fel
SE POATE CONSTRUI O LUME MAI BUNA!
Prin punerea in aplicare a principiilor orasului functionalist s-a

obtinut mult s-a obtinut mult,
s-a rezolvat problema cantitativa a locuintei de masa, in conditii
calitative de spatiu, echipare si igiena net superioare incercarilor
anterioare;
s-a realizat o retea moderna de transport;
s-au consolidat legislatia urbana si mijloacele operationale;
s-au extins competentele profesionale ale arhitectilor in aria
urbanismului;
intr-un sens, chiar s-a construit o lume mai buna,
dar

obtinut mult s-a construit o lume mai buna,
dar
s-au rupt continuitatea spatiala a orasului si relatia spatiala traditionala

dintre locuinta si oras;
s-au perturbat relatiile economice si sociale ale orasului traditional;
s-a neglijat pietonul in favoarea masinii;
s-a generalizat excesiv, netinandu-se cont de caracterul specific al
culturii locale si al locului;
s-au consolidat o abordare strict cantitativa a problematicilor urbane in
defavoarea aspectelor calitative;
...

obtinut mult s-a construit o lume mai buna,
dar
tot ceea ce inseamna orasul traditional raporturile de inrudire, de

legatura, din tesutul urban si ierarhiile spatiale traditionale au cedat
in fata obiectului autosuficient de arhitectura
urbanismul liber
vs
orasul traditional
Toate acestea au condus catre

urmatoarea etapa a istoriei
arhitecturii si urbanismului
postmodernismul, care porneste
chiar de la critica orasului
functionalist.

MM Orasul Functtionalist

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

MM Orasul Functtionalist

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

anul I / IAC / 2013-14 / DITACP / Facultatea de Arhitectura / UAUIM

prof. Ana-Maria ZAHARIADE / lect. Radu Tudor PONTA

anul I / IAC / 2013-14 / DITACP / Facultatea de Arhitectura / UAUIM

prof. Ana-Maria ZAHARIADE / lect. Radu Tudor PONTA

MUTAIILE SECOLULUI AL XIX-LEA

anul I / IAC / 2013-14 / DITACP / Facultatea de Arhitectura / UAUIM

prof. Ana-Maria ZAHARIADE / lect. Radu Tudor PONTA

NOI PROBLEME IN FATA ARHITECTILOR

anul I / IAC / 2013-14 / DITACP / Facultatea de Arhitectura / UAUIM

prof. Ana-Maria ZAHARIADE / lect. Radu Tudor PONTA

DESPARTIREA BLNDA DE LIMBAJUL CLASIC: DE LA

anul I / IAC / 2013-14 / DITACP / Facultatea de Arhitectura / UAUIM

prof. Ana-Maria ZAHARIADE / lect. Radu Tudor PONTA

despartirea radicala de traditie

Micarea Modern (MM) fa de arhitectura modern

anul I / IAC / 2013-14 / DITACP / Facultatea de Arhitectura / UAUIM

prof. Ana-Maria ZAHARIADE / lect. Radu Tudor PONTA

desprirea radical: ORAUL

critica MM fa de oraul tradiional

anul I / IAC / 2013-14 / DITACP / Facultatea de Arhitectura / UAUIM

prof. Ana-Maria ZAHARIADE / lect. Radu Tudor PONTA

desprirea radical: ORAUL

anul I / IAC / 2013-14 / DITACP / Facultatea de Arhitectura / UAUIM

prof. Ana-Maria ZAHARIADE / lect. Radu Tudor PONTA

Pentru a intelege mai bine perspectiva MM asupra problematicii urbane,

In contextul schimbarilor radicale aduse de secolul al XIX-lea si de revolutia

anul I / IAC / 2013-14 / DITACP / Facultatea de Arhitectura / UAUIM

prof. Ana-Maria ZAHARIADE / lect. Radu Tudor PONTA

critica orasului de secol XIX cealalta fata

anul I / IAC / 2013-14 / DITACP / Facultatea de Arhitectura / UAUIM

prof. Ana-Maria ZAHARIADE / lect. Radu Tudor PONTA

critica orasului de secol XIX cealalta fata

anul I / IAC / 2013-14 / DITACP / Facultatea de Arhitectura / UAUIM

prof. Ana-Maria ZAHARIADE / lect. Radu Tudor PONTA

critica orasului de secol XIX cealalta fata

anul I / IAC / 2013-14 / DITACP / Facultatea de Arhitectura / UAUIM

prof. Ana-Maria ZAHARIADE / lect. Radu Tudor PONTA

critica orasului de secol XIX cealalta fata

anul I / IAC / 2013-14 / DITACP / Facultatea de Arhitectura / UAUIM

prof. Ana-Maria ZAHARIADE / lect. Radu Tudor PONTA

critica orasului de secol XIX cealalta fata

anul I / IAC / 2013-14 / DITACP / Facultatea de Arhitectura / UAUIM

prof. Ana-Maria ZAHARIADE / lect. Radu Tudor PONTA

critica orasului de secol XIX cum era perceput de modernisti?

George Grosz, Ameise, 1920 + un interior burghez

anul I / IAC / 2013-14 / DITACP / Facultatea de Arhitectura / UAUIM

prof. Ana-Maria ZAHARIADE / lect. Radu Tudor PONTA

critica orasului de secol XIX cum era perceput de modernisti?

anul I / IAC / 2013-14 / DITACP / Facultatea de Arhitectura / UAUIM

prof. Ana-Maria ZAHARIADE / lect. Radu Tudor PONTA

critica orasului de secol XIX cum era perceput de modernisti?

George Grosz, Dmmerung, 1922

anul I / IAC / 2013-14 / DITACP / Facultatea de Arhitectura / UAUIM

prof. Ana-Maria ZAHARIADE / lect. Radu Tudor PONTA

critica arhitectului secolului al XIX-lea

George Grosz, Grauer Tag, 1921

anul I / IAC / 2013-14 / DITACP / Facultatea de Arhitectura / UAUIM

prof. Ana-Maria ZAHARIADE / lect. Radu Tudor PONTA

constructia unui nou limbaj formal

constructia unei abordari comune ca generalizare a unor

anul I / IAC / 2013-14 / DITACP / Facultatea de Arhitectura / UAUIM

prof. Ana-Maria ZAHARIADE / lect. Radu Tudor PONTA

un alt tip de arhitect un alt tip de oras

(Vers une architecture, 1923)