Capitolul 9

Variabile LA TEX

9.1 Lungimi
LA TEXlucreaz
a cu lungimi de oricte ori trebuie s
a dimensioneze un obiect. De exemplu, primul
parametru al comenzii q\parbox trebuie s
a fie o lungime. Putem transmite aici o constuctie de genul
<parte ntreag
a>< parte zecimal
a >< unitate de m
asur
a>
dar putem transmite si o variabil
a de tip lungime. O astfel de variabil
a poate fi una din cele predefinite
atoare ) sau una definit
a de utilizator. Putem folosi urm
atoarele comenzi
n LA TEX( vezi si sectiunile urm
pentru modificarea valorilor variabilelor de tip lungime:

\setlength{\cda}{ val} seteaz

a comanda de lungime \cda la valoarea val;
\addolength{\cda}{ val} adaug
a comenzii de lungime \cda valoare val;
\settowidth{\cda}{ text} seteaz
a comanda de lungime \cda la valoarea l
atimii textului text;
\stretch{num
ar} o lungime natural
a egal
a cu 0 si de num
ar de ori ntinderea lui \ fill;
\newlength{\cda} defineste \cda ca fiind o nou
a variabil
a de tip lungime;

Unit
atile de m
asur
a valide ale lungimilor sunt:
1in (inch)
= 25.4mm
1in(inch)
= 72.27pt
1em
= aproximativ l
atimea n pt a literei m
1ex
= aproximativ l
atimea n pt a literei x
1cm
= 10mm
1mm
= 2.845276pt
1pc(Picas)
= 12pt
1
inches
1pt(Point)
= 72.27
1
1bpt(Big point) = 72 inches
\fill
= spatiul de lungime variabil
a (0)
Unele din cele mai importante varibile de tip lungime ale c
aror valori sunt dependente de stilul documentului sunt:

\parident lungimea alineatului la nceputul unui paragraf;

\textwidth l
atimea textului pe pagin
a;
\textheight lungimea textului pe pagin
a;
\parskip spatiul vertical suplimentar dintre ultima linie a paragrafului si prima linie a paragrafului
urm
ator;
\baselineskip spatiul dintre sf
a rsitul unui r
a nd si sf
a rsitul r
a ndului urm
ator;
Un mic exemplu : dac
a nu dorim alineate la nceput de paragraf,putem da comanda
\setlength{\parindent}{0cm}
la nceputul documentului.
1

9.1.1 Lungimi pentru controlul layout-ului

Stilurile article
si report,

f
ar
a optiunea

twoside

In figura 9.2 este dat

a o reprezentare schematic
a unei coli de h
artie, mpreun
a cu variabilele de tip
lungime cu care lucrez
a LA TEXpentru a controla designul ei. Schema este variabil
a at
at pentru pagini cu
num
ar par c
at si pentru cele cu num
ar impar dac
a nu se foloseste optiunea twoside la \documentstyle, sau
dac
a stilul nu este book. Astfel, o pagin
a se va compune de sus n jos, respectiv de lea st
anga la dreapta din:
Pe vertical
a: 1 inch, \topmargin, \headheight, \headsep, \textheight, \footskip, restul paginii. Pe
orizontal
a: 1 inch, \oddsidemartgin sau \ evensidemargin, \textwidth, \marginhparsep, \marginparwidth,
rtestul paginii.
Singura diferent
a dintre paginile pare si impare o constituie lungimea numit
a \oddsidemargin respectiv \evensidemargin, dar care au aceeasi valoare. Pentru toate paginile, notele marginale sunt puse n
marginea dreapt
a a paginii.

Stilul book sau orice stil cu op

tiunea twoside
Dac
a se face culegere diferentiat
a a textului pe pagini pare si impare, ceea ce este implicit la stilul book,
sau la optiunea twoside, paginile pare au o component
a diferit
a de cele impare pentru care r
am
ane valabil
a
schema din figura 9.2.In figura 9.1 e dat
a schema unei pagini pare. Se observ
a c
a notele marginale sunt
puse n partea st
ang
a.

Putem utiliza comenzile:

\addolength {\textheight }{2cm}
\addolength {\topmargin}{-1cm}
pentru a lungi textul de pe pagin
a.
Comanda \baselinestretch este singura dintre toate secventele de control dintre cele doua figuri care nu
este o lungime. Modificarea ei se va face cu comanda \renewcommand. Implicit ea are valoarea 1. Pentru
ca textul s
a fie cules la un r
and si jum
atate , se d
a comanda
\renewcommand{\baselinestretch}{1.3}
respectiv, pentru culegere la dou
a r
anduri:
\renewcommand{\baselinestretch}{1.6}

9.1.2 Designul unei pagini

Fiecare stil de document are predefinit un design specific pentru pagini. Putem opta ns
a pentru altul
dac
a acesta nu ne convine.
Fiecare pagin
areste compus
a din antet, corp si subsol. Dimensiunile acestor trei elemente sunt
determinate de stilul documentului iar continutul antetului si al subsolului este determinat de stilul paginii.
Stilul paginii poate fi modificat cu comanda:
\pagestyle{still}
pentru toate paginile, sau cu comanda
\thispagestyle{stil} pentru pagina curenta stil poate fi unul din urm
atoarele stiluri de pagin
a:

plain Este stilul implicit. Antetul va fi vid, iar n subsol va ap

area doar num
a rul paginii.

empty Antetul si subsolul sunt vide.

2

myheadings Antetul va contine informatii stabilite de utilizator si num

arul paginii.Subsolul este vid.
Dac
a se foloseste stilul myheadings, informatiile pentru antete sunt stabilite cu ajutorul comenzilor:
\markboth{antet st
anga }{antet dreapta}
\markright{antet dreapta} unde antet st
anga nu se va folosi dec
at dac
a s-a optat pentru twoside
n lista de optiuni ai comenzii \documentstyle, caz n care se va folosi antetele paginilor pare.
Felul n care se face numerotarea paginilor se poate stabili cu comanda \pagenumbering:
\pagenumbering{stil}
unde stil poate fi unul din urm
atoarele cuvinte:
arabic Numere arabe ( 1,2,3 . . . ).
roman Numere romane mici ( i,ii,iii, . . . ).
Roman Numere romane mari ( I,II,III, . . . ).
alph Litere mici ( a,b,c, . . .).
Alph Litere mari ( A,B,C, . . .).
Avem posibilitatea tip
aririi pe dou
a coloane a ntregului document
specific
and twocolumn n lista de optiuni a comenzii \documentstyle, dar ne stau la dispozitie si comenzile:
\twocolumn[text]
care determin
a trecerea la pagin
a nou
a, tip
arirea lui text ( dac
a [text] este prezent ) pe toat
a l
atimea paginii
si culegerea textului ce urmeaz
a dup
a comand
a pe dou
a coloane, si comanda
\onecolumn
care determin
a trecerea la pagin
a nou
a si culegerea textului ce urmeaz
a pe toat
a l
atimea paginii.

9.2 Variabile ntregi

Pentru o serie de operatii cum ar fi numerotarea paginilor, ecuatiilor, sectiunilor etc., LA TEX foloseste
contoare. Contoarele predefinite sunt urm
atoarele:
part se foloseste la numerotarea p
artilor n cazul stilului book si report;
chapter se foloseste la numerotarea capitolelor n cazul stilului book si report;
section, subsection, subsubsection folosite la numerotarea sect iunilor, subsectiunilor si subsubsectiunilor;
paragraph, subparagraph folosite la numerotarea paragrafelor si a subgrafelor;
page folosit la numerotarea paginilor;
equation folosit la numerotarea ecuatiilor;
figure, table folosite la numerotarea figurilor respectiv numerotarea tabelelor;
footnote, mpfootnote folosite la numerotarea notelor de subsol si a notelor de subsol dintr-un cadru
minipage;
enumi, enumii, enumiii, enumiv folosite la numerotarea intr
arilor ntr-un cadru enumerate pentru
diferite niveluri de imbricare(maximum 4);
Asupra contoarelor se poate actiona cu ajutorul urm
atoarelor comenzi:
\setcounter{contor}{val} seteaz
a contorulcontor la valoarea val;
\addtocounter{contor}{val} adaug
a la valoarea curent
a a contorului contor valoarea val;
\value {contor} reprezint
a valoarea contorului contor pentru a fi folosit
a ca parametru n alte comenzi;
\thecontor tip
areste valoarea contorului contor (de exemplu comanda \thepage tip
areste valoarea
curent
a a num
arului de pagin
a;
Valorile contoarelor pot fi n cinci stiluri diferite.In continuare d
am comenzile folosite pentru aceasta:
\arabic{contor} tip
areste cifra arab
a asociat
a contorului contor;
\roman{contor} tip
areste cifra roman
a asociat
a valorii contorului contor;
\Roman{contor} ca mai sus dar cifra roman
a este scris
a cu majuscule;
\alph{contor} tip
areste litera mic
a din alfabet a c
arei pozitie corespunde cu valoarea contorului
(maximum 26 corespunz
ator literei z);
3

 \Alph{contor} tip
areste majuscula din alfabet a c
arei pozitie corespude cu valoarea contorului (maximum 26 corespunz
ator literei Z);
H
\fnsymbol{contor} produce caracterele , , , , k, , , . Poate fi folosit doar n mod matematic
iar valoarea contorului contor trebuie s
a fie n intervalul 1 9.
Definirea de contoare noi se face cu comanda:
\newcounter{contornou}[contorextern]
care defineste un nou contor contornou. Forma optionala are ca efect definirea contorului n interiorul
lui contorextern. Aceasta are ca efect aducerea la zero a lui contornou de fiecare dat
a c
and valoarea lui
contorextern se modific
a.
Comenzile \stepcounter{contor} si \refstepcounter{contor} au ca efect incrementarea cu 1 a valorii
contorului contor si pozitionarea pe 0 a tuturor contoarelor definite n interiorul acestui contor (vezi comanda
\ newcounter). In plus, comanda \refstepcounter declar
a valoarea curent
a atribuit
a cu label ca fiind
textul generat de \thecontor.
9.3 Parametri de stil
Uneori atunci c
and se doreste modificarea stilului n care sunt scrise anumite obiecte trebuie modificati
anumti parametri specifici stilului, asa numitii parametri de stil.Modificarea acestor parametri specifici s
a se
fac
a cu grij
a si n general nu este o actiune ncurajat
a deoarece valorile acestor parametri au fost stabilite
respect
and anumite reguli tipografice (n vigoare n SUA). Parametri de stil pot fi lungimi, contoare sau
secvente de control.
9.3.1 Ecua
tii matematice

Urm
atoarele lungimi controleaz
a formatul ecutiilor matematice:
\mathindent reprezint
a spatiul de la marginea unui paragraf p
an
a la nceputul unei formule (numai
c
and s-a ales optiunea fleqn;
\jot reprezint
a spatiul vertical ad
augat ntre dou
a linii din cadrul eqnarray si eqnarray
\abovedisplayskip reprezint
a spatiul ad
augat deasupra unei formule mai lungi n cazul n care nu
s-a optat pentru fleqn (caz n care se foloseste ca spatiu valoarea lui \topsep;
\belowdisplayskip reprezint
a spatiul ad
augat sub o formul
a mai lung
a cu exceptia stilului fleqn
(caz n care se foloseste ca spatiu valoarea lui \topsep);
\abovedisplayshortskip reprezint
a spatiul ad
augat deasupra unei formule mai scurte dac
a comenzii
\documentstyle nu i s-a transmis optiunea fleqn (caz n care se foloseste ca spatiu valoarea lui topsep;
\belowdisplayshortskip reprezint
a spatiul ad
augat sub o formul
a mai scurt
a cu exceptia stilului
fleqn (caz n care se foloseste ca spatiu valoarea lui topsep);
Formatul num
arului ecuatiei este controlat de seventa de control \theeqution, ce poate fi eventual redefinit
a. De exemplu, pentru stilul book \theequation este predefinit ca {\ thechapter.\arabic{equation}}.