1.

Se ciopleste, se lustruieste, se saruta, se sfarama

2. o bucata de piatra, o dalta de sange , ochiul lui homer, raze, gura ta, gura altora, gura
infantei, ciocan
3. In prima secventa sunt luate in discutie etapele procesului creator,incipitul poeziei
aduce in prim plan relatia dintre creator si opera pe parcursul elaborarii acesteia.Intr-o
etapa reprezinta participarea intensa,organica a creatorului la faurirea operei de
artaSe ia o bucata de piatra/Se ciopleste cu o dalta de sange.Urmatoarea etapa in
obtinerea desavarsirii,simbolizate in text de figura tridimensionala a cubului,este in
viziunea poetului lustruirea cu ochiul lui Homer,poetul orb,ceea ce semnifica
vederea dincolo de aparente,accesul la esente,sau macar o viziune noua asupra
realitatii,pe care trebuie sa o aduca opera artistica.Etapa finala a procesului inseamna
insuflarea unei raze sau a unei scantei divine care sa confere frumusete si stralucire
creatieise ciopleste,se lustruieste,se razuieste exprima succesiv actiuni care
presupun din ce in ce mai multa finete.In cea de-a doua parte a secventei intai
interesul poetului se deplaseaza de la relatia creator creatie la raportul dintre opera si
lume,la receptarea creatiei de catre publicul consumator.
4.Dupa ce opera de arta a fost creata,urmatorul pas este receptarea acesteia,de catre
consumator printr-un proces care urmeaza o anumita progresie.In mod firesc,opera de
arta trebuie iubita mai intai de insusi creatorul acesteia;ea are nevoie tot odata si de
recunoasterea,intelegerea si iubirea celor carora lise adreseaza,consumatorii de
arta.Pentru orgoliul artistului creator este foarte importanta aprecierea celor
cunoscatori a publicului caracterizat prin noblete Dupa aceea se saruta de
nenumarate ori cubul.
n urmtoarea etap circumscris primei secvene ine de nevoia de iubire, de trirea
subiectiv,exprimat prin gestul srutului, semn nu doar al adoraiei ci i o modalitate de a
transfera starea afectiv creatorului i a lumii ntregi asupra operei de art: se sruta de
nenumrateori cubul/ cu gura ta, cu gura altora/ si mai ales cu gura infantei.
5.Dupa aceea - Ca si in alte creatii ale lui Nichita Stanescu exista un moment cand se
produce o ruptura la nivelul discursului,o schimbare de perspectiva care il contrariaza
pe cititor.In versurile Dupa aceea se ia un ciocan/si brusc se sfarama un colt de-al
cubului.se propune tocmai o astfel de schimbare a perspectivei.Poetul are o viziune
noua,originala asupra frumusetii si perfectiunii.Pentru poet frumusetea si perfectiunea
se nasc in mod paradoxal tocmai din imperfectiunea operei realizate.Asemenea
situatiilor din viata,perfectiunea nu este neaparat sinonima cu frumusetea.Un lucru
sau o fiinta pot fi impecabile,fara cusuri si totusi sa nu produca nici-o impresie,sa nu
genereze nici un fel de placere,de atractie.Contrar parerii comune poetul nu cauta
perfectiunile geometrice,elementele perfecte,slefuite dar false,artificiale;el se simte
atras de frumusetea vie,naturala,organica fara sa ignore imperfectiunile firesti,funciare
ale
existentei.In
viziunea
scriitorului,imperfectiunile
sunt
cele
care
individualizeaza,care singularizeaza elementele realitatii si tocmai unicitatea astfel
obtinuta este aceea care genereaza atractie si placere.

6. Versurile finale ale poeziei exprima detasarea poetului de gustul comun Toti,dar
absolut toti zice-vor:/-Ce cub perfect ar fi fost acesta/de n-ar fi avut un colt
sfaramat!.Repetitia pronumelui toti accentueaza diferenta poetului fata de gustul
comun
n centrul celei de-a doua secvene poetice se afl receptarea uman. Privirea
receptorului, umanitatea nsi, interpreteaz imperfeciunea creaiei ca semn al incapacitii
omului de a o depi, n timp ce tonul de regret demonstreaz contrariul: dificultatea
receptorului de a depi nevoia de a vedea forma perfect. n final repetarea pronumelui
nehotrt toi are rolul de a accentua diferena ireconciliabil dintre creator i public, iar
exclamaia ironic:
Ce cub perfect ar fi acesta,/ de n-ar fi avut un col sfrmat evideniaz atitudinea mulimii
n faa unei creaii care nu corespunde viziunii ei fa de art.
7.
La nivel formal ideile poetice sunt exprimate cu ajutorul versului liber ,unde iniiala
majuscul se utilizeaz la nceputul fiecrui enun ,dar nu i al fiecrui vers ceea ce
ilustreaz prezena ingambamentului procedeu de sintax poetic modern i lipsa
organizrii strofice. Noutatea discursului liric la nivelul formei este sustinuta de cele
treisprezece versuri ale poeziei organizate in cinci enunturi.Inceputul enunturilor este notat
cu majuscula iar inceputul celorlalte versuri fiind scris cu litera mica.Versurile sunt
libere,lipsite de rima si de ritm ordonat.Exista insa un ritm interior care alaturi de repetitie
creeaza o muzicalitate sacadata prin care se sugereaza dramatismul procesului
creator.Ineditul expresiei poetice este dat si de metaforele surprinzatoare dalta de
sange,gura infantei,ochiul lui Homer.
8. Titlul poeziei este alcatuit dentr-un substantiv comun lectia si determinantul sau
reprezentat tot de un substantivdespre cub.Substantivul lectia caruia i se asociaza
formele verbale impersonale din text se ia,se cioplestesugereaza intr-o maniera dedactica
conceptia poetului despre pasii ce conduc la atingerea desavarsirii sau a perfectiunii. i. Cubul
ns
este
metafora
simbol
a
textului
pentru
idea
de
perfeciune.