Poet

anticlatin, Catullustrezeste un viuinteres prin felulsau asocial

de
asipropune opera siviata, fiind un
mare
marginal,
caresiducea traiulignorand norma siidealul timpului sau,fiind acel poetacare intoarcespatele mari
icivilizatii latine,propunind un
spirit
de fronda,
o lirica narcisista, si un ascutitspirit
de critica. Opera catulliana isi dezvaluie insa nu numaiobiectul, semnificantul, dar si semnifi
catul, acel context
alepocii, moravurile, ideile si institutiile culturale.
S-au pastrat 116 poeme, majoritatea dedicate Lesbiei(Clodia, tinara matroana dintrun neam vechi, frumoasa,mondena, rafinata, dar si nestatornica, pentru care Catul nuera de
cit inca un amant curtenitor). Autor pasional siobscen, delicat si perspicace, pe care insa me
reu il vomgasi firesc in felul de poezie pe care il face.
Catul va face mai mult o lirica personala, pentru caperceperea de om a singularitatii sale, ch
iar constiintaprecisa, exista fara indoiala in Antichitate. In ceea cepriveste sinele catullian, a
ctul lui de
a scrie este o incercarede
a
se repovesti,
or, in aceasta scriitura sa condensatistoria lui personala, poemele fiind nimic altceva decit nistememorii ale vietii lui i
ntime, sociale si culturale. Mai
ales inpoemele mici eul poetic
se exhiba cu multa elocventacompozitionala.
Pentru a defini tipul acesta de scriitura, este firesc savorbim despre o poezie personal
a, subiectiva, cu un mesajsubiectivist similar stilului postmodern de poezie, care e
opoezie a impresiilor ocazionale si a diferitelor trairiindividuale ale poetului; sunt textesinteza a vietii boeme dincercul neotericilor, cu erotismul, viata de petrecaret sipolemicile ei.
Am putea indrazni sa sustinem ca, uneori,citindui poemele, inclini a crede ca poetul evadeaza dinlumea reala prin sex si prin scriitura, care
se intrepatrund ca
o tesatura proiectata mai mult mental decit real.
Pornind cuminte de
la
o frumoasa lirica de dragoste,
el aluneca dintrun erotism senzual intr-o lubricitatepasionala,
care sparge granitele personalului,
al intimului sise transforma intro polemica sexuala publica. Strigatul dinpoemele dedicate unei Lesbii care
la parasit este oprovocare manifesta,
care invita prietenii, alti iubiti deaiLesbiei, sotul ei si, desigur, cititorul intr-un
scandal amoros..
Majoritatea poemelor au un inalt continut erotic,pentru ca iubirea catulliana este
, in primul rind,
o placere,
odelectare erotica,
care ar fi transpusa cu exactitate de acelkama indian ce desemneaza: dorinta, pofta, volupt
atea,simpatia, dragostea. Nici una din aceste informatii poeticenu este inocenta, bucolica, i
maginile sunt pline desemnificatii demonstrative si elaborateSubiectul trairii eroticein scriitur
a lui Catul cinta arta trairii intense
a voluptatii.
Maitirziu Ovidiu, prin Ars amandi va confirma succesul acestuigen de poezie, chiar daca cu
pretul vietii sale in exil.
Catul o iubeste pe Clodia,
care recurge,
se
pare, nu odata la un santaj sentimental si chiar sexual
al poetului.
Ea
eiubita care apare in poemele lui cu numele de Lesbia, numece deschide intertextual o pers
pectiva spre poezia elina,dupa numele insulei unde a trait poeta Sappho. Catul traduce chia
r o oda scrisa de Sappho,
care
paresa fi propovaduit o kama in arealul elin.
Eul pasional simte o placere in jocul cu interdictia sociala. El este un cintaret al placeri
i erotice,pentru care acuplarea nu este un mijloc de reproducere (poemele pastrate nu indic
a o astfel depreocupare), ci un mijloc de bucurie a carnii. Acest tip
de lirica este in stare sa rastoarne multe ideipreconcepute existente inca in plina postmoder
nitate,
cu privire la sexualitatea umana.
Victima a iubirii, Catul exclama odi et amo, urasc si iubesc; este cazul unui eu liric dis
continuuscindat intre dragoste si ura, este un
tip
de autodeconstructie poetica,
de existenta a unor semnificatiiantinomice.Dupa ce Lesbia il tradeaza, nu atit dragostea cit

enuntarea ei ia dimensiuni pornografice, iaractul enuntarii limbaj agresiv, plin de tribulatie, dar si intrepiditate.Iubind si urind, Catul stie foarte binesa ir
onozeze si sa persifleze lumea ce-l acapareaza. In lirica satirica poetul se inspira si din asanumitasatura, un tip
de reprezentatie dramatica cu unele cuvinte glumete,
de haz la adresa cuiva.

Odi et amo S t a r e a a n t a g o n i c a a
acestorsentimentevafiredata asemanatorside Petrarc
a " o, m o a r te am e a c e a vi e , bolnavamea placere/ cum potisa
-mi fiistapana,candn-o dorescdeloc?" (sonetul132 )