Sunteți pe pagina 1din 8

Salutare,

saptamana trecuta ti-am trimis lectiile 1 si 2, legate de teama de esec si de obiectivele care au
legatura cu increderea in tine.
Azi vreau sa povestim despre alt fenomen care iti influenteaza increderea ta in tine.
Un fenomen pe care l-am descoperit dar am impresia ca sunt inca la inceput cu cercetarea mea.
Orice feedback imi e super util, asa ca iti multumesc anticipat.
Lumea din jurul meu imi spune ca imi place sa despic firul in 4, dar nu pot (sau nu vreau) sa ma
abtin.
E un "defect" care m-a facut sa inteleg cum functioneaza mintea in general, iar acum m-a facut
sa inteleg cum functioneaza increderea.
Ce ti-am dat pana acum in lectiile anterioare este ce am aplicat eu din carti sau cursuri, azi iti dau
un sistem pe care l-am conceput si l-am aplicat pe mine si apoi pe prieteni, pe clientii mei si in
curand il voi da la cursuri.

De fapt, ceea ce iti povestesc acum m-a facut sa trec de la neincrederea pe care o aveam, la
incredere in mine.

Sunt 4 piese care compun, pe rand, increderea in sine.


Fiecare dintre aceste piese componente, are rolul si locul ei si trebuie sa aiba ordinea urmatoare.

1) Iertarea de sine
2) Acceptarea de sine

3) Respectul de sine
4) Iubirea de sine

Hai sa le luam pe rand.


E importanta ordinea aceasta. Iti zic imediat de ce.
O sa iti spun o poveste.
Gandeste-te la mine sau la tine, la orice om de fapt.
In primele momente ale vietii totul e frumos, primesti mancare si caldura de la parintii, primesti
blandete si iubire, zambete si atentie.
Apoi cresti si lucrurile incep sa se schimbe. Daca la inceput parea ca parintii tai te accepta
indiferent ce ai face pentru ca esti copil, pe masura ce trecea timpul si copilul crestea, disparea
aceasta acceptare neconditionata.
Cu alte cuvinte, parintii impuneau reguli, din ce in ce mai multe, pe masura ce tu cresteai.
Cu cat trecea timpul, cu atat erai conditionat sa respecti acele reguli ca sa primesti ce inainte
primeai fara nici o conditie.
Acest lucru se petrece treptat, dar mintea copilului inregistreaza ca ceva se schimba. Si incepe
sa considere in mod gresit ca el este vinovat de aceasta schimbare.
Incepe sa gandeasca ca este ceva gresit la el, la comportamentele sale. Din aceasta cauza multi
oameni cauta sa isi retraiasca copilaria, pentru ca in viata de adult regulile sunt prea multe,
standardele prea ridicate, scopurile prea dificile.
Copilul creste si uneori nu poate sa raspunda cerintelor parintilor. Fie ca e vorba de niste
standarde legate de curatenia in casa, de scoala, de timpul liber, copilul incalca reguli (e in
natura noastra asta) si apoi vede reactia parintilor.
Interpreteaza gresit reactia lor si crede ca daca face ceva gresit, nu mai este iubit. Iar parintii nu
stiu sa explice diferenta intre iubirea pe care o au fata de copilul lor si nevoia de a respecta
reguli. In mintea copilului apare atunci confuzia.
El ajunge sa creada ca iubirea oamenilor depinde de gradul in care el se supune cerintelor lor.

Timpul trece, copilul a crescut si a devenit adolescent, apoi adult.

Parintii nu ii mai impun reguli si standarde, dar si le impune singur, iar daca nu le
respecta sufera, se critica, se invinovateste singur.
Acum e incapabil sa se iubeasca pe el daca isi incalca propriile reguli.

Si aici incepe afectarea increderii in sine.

In momentul in care tu consideri ca ai gresit de nenumarate ori, ca datorita acestor


greseli ai suferit si suferi, vei avea dificultati in a iti ierta propriile greseli.
Nu poti sau nu stii ca poti sa te ierti pe tine pentru suferinta pe care tu crezi ca ti-ai
provocat-o singur prin incalcarea regulilor.

Iertarea de sine
Etapa 1) "Iertarea de sine" nu se realizeaza tocmai pentru ca nu stii ca ai nevoie sa te
ierti pentru toate greselile tale din trecut.
Cand erai copil treceai de etapa asta doar cand simteai ca parintii te-au iertat cand
mai spargeai o farfurie sau luai o nota mica.
Acum ai nevoie sa te ierti tu pe tine. Dar o faci rar de tot cu adevarat. Sau niciodata!
Mintea noastra e setata ca o greseala nu e ceva de iertat.
Suntem setati ca o greseala trebuie pedepsita si corectata, ca e nevoie de critica si
invinovatire ca sa corectam o greseala.

Lucruri complet gresite. Poti sa te ierti pe tine, sa iti dai seama ca e foarte uman sa
faci greseli, iar aceasta iertare te duce pe urmatorul nivel, esti mai aproape de
increderea in tine care de fapt te face sa corectezi greselile.
E dificil sa invatam sa ne iertam daca nu ne-am simtit iertati. Iertarea e o emotie pe
care o simti fata de un comportament al tau.

Poti simti diferite emotii fata de actiunile tale (furie, rusine, calm, iertare, etc).
Iertarea e cea de care ai nevoie daca actiunea sau decizia aceea te-a facut sa suferi.
Emotiile le avem toate in noi, dar stim sa le folosim doar pe cele invatate. Daca am
fost iertati, stim sa ne iertam. Daca am fost facuti de rusine stim sa ne rusinam. Daca
am fost priviti cu furie stim sa ne infuriem.
Insa exista emotia iertarii, daca o cauti in tine, o gasesti. Ti-o vei aminti, chiar daca e
ascunsa intr-un sertar al memoriei. Macar o data ai simtit iertarea.

Acceptarea de sine

Daca nu ai reusit sa te ierti (etapa anterioara) atunci nu ai cum sa te accepti. Multi


oameni au auzit expresia "trebuie sa te accepti asa cum esti" dar nu stiu ce sa faca ca
sa ajunga la asta.
Poti ajunge la acceptarea de sine, doar dupa ce te-ai iertat pentru greselile tale, pentru
faptul ca te-ai facut sa suferi prin deciziile pe care le-ai luat.
Doar din iertare poate sa se nasca acceptarea de sine.
Ai nevoie sa te accepti pentru ca altfel esti in faza de "refuz". Cand iti refuzi modul de
a fi, nu vei fi cu adevarat sincer cu tine niciodata.
Cand eu refuz sa ma uit in oglinda de teama ca nu imi place ce vad (ani de zile mi s-a
spus ce trebuie sa vad acolo) risc sa nu pot schimba nimic la mine.
Nu poti schimba ceva la tine fara sa poti striga in gura mare care sunt greselile si
slabiciunile tale. Bineinteles, nu e nevoie sa mergi acum pe balcon si sa faci asta, dar e
nevoie sa nu iti fie rusine de cine esti.
Cand te accepti pe tine, devii autentic. Nu mai ai nevoie de o masca, esti cel care esti.
Iar din acel moment schimbarea si evolutia ta e permanenta.
Cat timp nu accepti cine si ce esti, schimbarea e oprita.
Acceptarea slabiciunilor tale da voie subconstientului tau sa se focalizeze pe
transformarea slabiciunilor.
Cat timp iti pui o masca de perfectiune, subconstientul considera ca esti multumit.

Doar cand nu mai vrei sa pari altfel decat esti, poti depasi blocajul si stagnarea.
Iti dau un singur exemplu. Daca iti e teama sa vorbesti in public si esti pus in fata a 100 de
oameni, iti dispare teama pe scena daca incepi sa vorbesti despre teama ta. Daca incepi spunand
"imi e teama si imi tremura genunchii acum in fata voastra" va incepe sa iti dispara teama.
Dar daca esti pus pe scena si in tine e teama, dar vrei sa pari curajos, teama va ramane si toti isi
vor da seama.
Autenticitatea si acceptarea sunt arma ta cand ai de facut schimbari in viata.

Asta inseamna acceptare de sine. Doar dupa ce o ai, dupa ce esti complet autentic
poti sa treci pe urmatorul nivel.

Respectul de sine
Vrei ca ceilati sa te respecte. Dar tu te respecti?
Ai grija de tine? Ai grija de sanatatea ta fizica? Dar de sanatatea si bunastarea ta
emotionala? Esti atent sa te faci fericit zilnic sau ceri sa te faca altii fericiti?
Cand te accepti asa cum esti, cu lipsuri si calitati, atunci e momentul sa simti ce
inseamna respect de sine.
Respectul de sine e necesar daca vrei ca ceilalti sa te respecte. Respectul de sine
inseamna sa te pui pe tine pe primul loc in viata ta.
Asta nu inseamna ca nu iubesti pe altul. Dar daca iubesti pe altul si vrei sa fie fericit,
trebuie sa ai tu fericire ca sa poti apoi sa ii oferi.
Asa ca primul pas in cresterea increderii in tine este sa ai grija de tine. (In lectia
urmatoare vorbim si de cum influenteaza fericirea aceasta incredere pe care o ai in
tine)

O regula: nu cere celorlalti sa te respecte. Daca impui cu forta respectul, nu vei sti
niciodata daca oamenii te respecta cu adevarat sau nu. Oamenii te vor respecta exact
in masura in care tu te respecti pe tine insuti. Respectul celorlalti il poti folosi ca un
barometru al propriului respect de sine.

Cu cat cei din jur iti respecta ideile, modul de gandire, timpul, viata, cu atat de fapt tu
te respecti pe tine.
Daca ai senzatia ca cei din jur nu te respecta, in realitate tu esti cel care nu te respecti
pe tine.
Faptul ca tu zici in sinea ta "eu ii respect pe altii, deci sa ma respecte si ei pe mine" e
deja o cerere de respect. Daca gandesti ca prin ceea ce faci tu ai dreptul la respect,
daca simti cea mai mica nevoie de a fi respectat, atunci e un semnal de alarma.
Noteaza ca principiu de baza: Orice simti ca ai nevoie, lipseste din tine.
Daca simti nevoia de respect, de fapt tu nu te respecti. Daca tu ai avea respect suficient fata de
tine, nu ti-ar pasa nici o secunda de respectul altora. Dar cum nu simti in tine asta, ceri (cu voce
tare sau in gand) ca altii sa iti ofere ce tu nu ai, adica respectul de sine.

Iubirea de sine
Cel mai inalt nivel care te poarta spre increderea in tine, este iubirea de sine.
Suna deja a cliseu faptul ca trebuie sa te iubesti pe tine. Dar cum se va putea cineva iubi, daca are
impresia ca tot ce face e gresit, daca nu isi poate ierta acele greseli din trecut sau din prezent?
Cum poti sa te iubesti cand gresesti constant, cum poti sa iubesti pe cineva care greseste atat de
mult si produce atat de multa suferinta in propria viata?
Inconstient, gandim ca nu meritam sa ne iubim pe noi cand suntem arhitectii propriei vieti de
suferinta.
Doar trecerea prin iertare, acceptare, respect si apoi iubire de sine, este salvarea reala si
rescrierea destinului nostru.

Religia si iubirea de sine


Cand nu reusim sa ne iertam pe noi, apelam la Divinitate, in speranta ca cineva mai sus decat noi
ne va ierta, ne va accepta, ne va respecta si ne va iubi.
Asa s-a nascut nevoia de religie. E un proces vindecator, terapeutic, sa ai o fiinta supranaturala
care face ceea ce tu nu poti face pentru tine.

Oamenii spun "am fost la biserica, mi-a dat incredere". Tocmai pentru ca daca faci corect
ritualurile religioase, iti oferi tie sansa sa te ierti - pentru ca Dumnezeu te-a iertat.
Apoi iti oferi acceptare: pentru ca Dumnezeu te accepta chiar daca ai gresit.
Apoi iti oferi respect: prin afiliere, apartenenta la ceva mistic, miraculos, divin, tu te simti parte
din acest proces, te simti important prin faptul ca esti acolo, ca apartii unei comunitati, unei
religii.
Si in final iti oferi tu singur iubire: prin faptul ca Dumnezeu l-a trimis pe fiul sau pe pamant din
dragoste pentru tine.
Religia a conceput foarte eficient o forma de vindecare emotionala tocmai pentru ca e nevoie
de asa ceva. Este o metoda pe care o recomand, dar este doar una dintre metode, nu singura.
Fiecare alege metoda potrivita pentru sine.

Cuplu si iubirea de sine


Iubirea de sine o cautam si in bratele si privirea partenerului de cuplu. Partenerul tau o sa te
iubeasca in masura in care tu te iubesti. Daca tu uiti de tine si oferi totul partenerului (iti lipseste
etapa de respect de sine) atunci partenerul nu o sa te respecte.
Daca te iubesti pe tine, renunti la compromisuri, traiesti cu pasiune, esti mandru de tine, fiecare
clipa din viata ta e un miracol.
Cand te iubesti pe tine iti iubesti viata asa cum este ea in prezent. Cand nu te iubesti pe tine, nu
iti iubesti prezentul, vei sta tot timpul cu gandul la trecut sau la viitor.
Lectia iubirii de sine o inveti cand iti poti privi prezentul cu drag, stiind ca urmeaza sa il
schimbi.
E ca atunci cand privesti cu drag la un copil si stii ca el va creste indiferent daca vrei sau nu asta.
Cand iubesti ceva, acel ceva se schimba in bine.
Cand iti iubesti viata, se va schimba in bine.
Doar cand toate acestea sunt implinite, poti sa ai incredere in tine.
Crezi in tine doar daca te poti ierta.
Crezi in tine doar daca te accepti asa cum esti.
Crezi in tine doar daca te respecti pentru cine esti.

Crezi in tine cand incepi sa te iubesti si sa iti doresti binele tau.

***

Iti multumesc ca ai citit tot. Mi-a placut sa scriu lectia asta. Sunt in faza in care
formulez in cuvinte pentru prima data acest concept.
Te rog sa imi dai un semn, vreau sa stiu daca am intrat prea mult in detalii, daca ti-ai
format o idee clara din explicatiile mele, daca ai nevoie de clarificari, etc.

P.S. Dupa ce termin si lectia 4, o sa iti dau un email cu toate intrebarile pe care le-am primit pe
email si cu raspunsurile mele. Ce parere ai de asta? E util? Daca ai intrebari, acum e momentul.
Scrie-mi si o sa raspund la toate intr-un email suplimentar dupa lectia 4.

Cu mult drag,
Marius Simion

NLP Mania

S-ar putea să vă placă și