Chirita in provintie de V.

Alecsandri
Nascut 21 iulie 1821 Bacau Decedat 22 august 1890 Mircesti, judetul Iasi director al teatrului din
Iasi impreuna cu C.Negruzzi si M.Kogalniceanu, colaborator la Dacia literara si Foaie stiintifica si
literara (Propasirea), redactor si proprietar al Romaniei literare. A luat parte la miscarea
revolutionara de la 1848 in Moldova, redactand unul dintre documentele ei programatice
(Protestatie in numele Moldovei, a omenirei si a lui Dumnezeu) si a petrecut unan in exil in Franta.
Intors in tara ia parte la luptele pentru Unirea Principatelor, se numara printre devotatii lui Al. I.Cuza,
fiind numit deputat si ministru in mai multe randuri. Isi sfarseste viata ca ambasador la Paris. Se
stinge din viata la data de 22 august 1890 si este inmormantat la Mircesti.
Debuteaza cu nuvela Buchetiera de la Florenta in Dacia literara (1840)
Comedia este o specie a genului dramatic in versuri sau in proza kre prezinta intamplari si personaje c
starnesc rasul si kre are un final vesel.
Tema operei este critica institutiilor si moravurilor societatii feudale.
Subiectul este comic si critica arivismul micilor boieri rurali, care-si dau aere de nobili.
Chirita, comedie de moravuri surprinde modul d viata, moravurile unei epoci. Autorul apare in mod
indirect in text prin intermediul actiunii si al personajelor. Chirita este structurata pe douaacte . Actul
intai se prezinta personajele si Chirita se cearta cu taranii. Ea primeste un ravas d laIasi prink re sotul
ei o anunta k a fost avansat in functie k ispravnic. In actul doi Chirita, deoarece se plictisise in
provintie hotaraste s plece la Paris si incearca s faca logodna dintre Gulita si Luluta kre il iubeste pe
Leonas, un prieten din copilarie. Insa, Leonas apare deghizat in actrita iar Luluta kre se preface k a
innebunit cere s fie logodita cu actrita in fata tuturor celor veniti la logodna lui Gulita. In urma acestui
fapt Chirita si Barzoi sunt obligati s accepte casatoria dintre cei doi, deoarece Leonas obtine functia
de ispravnic.
Chirita e o cucoana cu teribile fandoseli cosmopolite, debitand cu candoare un stupefiant jargon
frantuzit. Ea poate fi socotita ca o caricaturizare a tendintelor exagerat sau pretins inovatoare, asa
cum ursuzul si greoiul Barzoi incarneaza conservatorismul sclerozat in vechi tabieturi si vrajmas
oricarei primeniri. Gulita, fiul Chiritei, este un baiat lipsit de minte si de educatie care vrea sa para
foarte manierat si inteligent.
Comedia este realista prin spiritul critic, prin faptul ca eroii, conflictul, subiectul sunt luate din viata
sociala. Chirita este tipul arivistului, Barzoi este tipul ispravnicului abuziv, Leonas este tipul tanarului
inteligent.
Comicul este mijlocul prin care autorul realizeaza critica aspectelor abordate. Opera aceasta este in
primul rand o comedie de moravuri. Mijloacele de realizare a comicului sunt variate : comicul de
limbaj personajele vorbesc o franceza modernizata ( musiu Sarl, furculision, fripturision) , utilizarea
calcului lingvistic (utilizarea mot-a-mot a expresiilor si locutionilor) , utilizarea unor neologisme cu
forma gresita sau cu sens gresit ; comicul de character personajele sunt ridicule prin contrastul
dintre esenta si aparenta ; comicul de nume cele mai multe sunt diminutive Luluta, Gulita, Chirita
; comicul de moravuri ipocrizia , incultura, snobismul, coruptia.
Formele comicului sunt umorul si ironia.
Ca moduri de expunere, autorul foloseste dialogul si monologul, iar caracterizarea personajelor se
face in mod indirect, prin vorbele, faptele si gandurile lor, ori direct de catre alte personaje.

O alta modalitate o constituie indicatiile scenice prin care autorul isi misca personajele, le da viata,
folosind comicul ca principal mijloc artistic.
Opera Chirita in provintie se incadreaza in specia comediei, deoarce autorul satirizeaza cu sarcasm
intamplari, aspecte sociale cu ajutorul personajelor ridicule, starnind rasul, cu scopul de a le
indeparta.

Tema este critica institutiilor si moravurilor societatii feudale.

Ideea este ca o societate parazitara, anacronica, bazata pe abuz, trebuie sa dispara.
Subiectul este comic si critica arivismul micilor boieri rurali, care-si dau aere de nobili.
Chirita este casatorita cu Barzoi, un razes mai instarit. De aceea vrea sa parvina, sa adune o avere
importanta si sa intre in randul boierilor. Ea il indeamna pe Barzoi sa obtina functia de ispravnic, ca prin
abuzuri sa se imbogateasca. In casa ei locuieste Luluta, o nepoata orfana, dar care mosteneste o avere
importanta. De aceea Chirita vrea sa-l casatoreasca pe Gulita, baiatul ei cam lipsit de minte si de
educatie, cu Luluta. Luluta il iubeste pe Leonas. Acesta se deghizeaza in briscar (vizitiu) si se preface ca
are o pricina cu Barzoi
, ca s-o poata vedea pe Luluta si sa intre in casa. El afla de felul, in care trebuie sa cumpere un curcan si
sa-l dea ca plocon, fiindca la ispravnic nu se intra cu mana goala. A doua oara vine imbracat ca ofiter si
pretinde sa locuiasca in casa. El ii face curte Chintei si aceasta-i da portretul, ca semn ca-l accepta. A
treia oara vine imbracat ca actrita. Luluta, care se preface ca a innebunit, il recunoaste si cere sa fie
logodita cu actrita. in fata invitatilor chemati la logodna lui Gulita cu Luluta, Chirita si Barzoi sunt nevoiti
sa accepte casatoria dintre Leonas si Luluta, fiindca Leonas a obtinut functia de ispravnic, si o santajeaza
pe Chirita cu portretul. Sunt criticate administratia si moravurile sociale. Chirita este un personaj comic,
care creeaza situatii comice. Avem deci un comic de caracter, de situatii, de limbaj. Chirita l-a adus in
casa pe musiu sarl, ca sa-i invete frantuzeste pe ea si pe Gulita. Jocul umoristic cu limbajele este un
procedeu realist. Comedia este realista prin spiritul critic, prin faptul ca eroii, conflictul, subiectul sunt
luate din viata sociala. Chirita este tipul arivistului, Barzoi este tipul ispravnicului abuziv, Leonas este
tipul tanarului inteligent.
Vasile Alecsandri realizeaza un ciclu de comedii, avand acest personaj: Chirita la Iasi, Chirita in voiaj,
Chirita in balon. Aceste comedii au pregatit drumul pentru I.L.Caragiale.