Legea Locuinte

Legea nr.
85/1992
Vanzarea locuintelor
Art. 1. Locuintele construite din fondurile statului pot fi cumparate de titularii contractelor
de inchiriere, cu plata integrala sau in rate a pretului, in conditiile Decretului-lege nr.
61/1990 privind vinzarea de locuinte construite din fondurile statului catre populatie si ale
prezentei legi.
Sint exceptate de la prevederile alin. 1 locuintele ale caror suprafete depasesc normele
maxime prevazute in actele normative in baza carora s-au executat locuinte din fondurile
statului si locuintele de lux executate pe baza de proiecte unicat.
De asemenea, sint exceptate locuintele de protocol, care servesc demnitarilor drept
locuinte de serviciu pe durata exercitarii functiei.
Art. 2. Constructiile de locuinte finantate din fondurile statului, in curs de executie si
nerepartizate nominal pina la data intrarii in vigoare a prezentei legi, care nu pot fi
terminate si vindute in conditiile reglementarilor in vigoare, pot fi vindute pe apartamente,
pe paliere, pe scari, pe tronsoane de cladiri sau in intregime, prin licitatie publica.
Fac exceptie de la prevederile alin. 1 locuintele in curs de executie care trec, prin
protocol, fara plata, in patrimoniul Ministerului Apararii Nationale, Ministerului de Interne
si Serviciului Roman de Informatii. Aceste locuinte sint supuse regimului de locuinte de
serviciu prevazut la art. 1 alin. 3.
Licitatiile se organizeaza de consiliile locale.
Locuintele prevazute la alin. 1, repartizate ori pentru care s-au incheiat antecontracte
sau contracte de vinzare-cumparare pina la data intrarii in vigoare a prezentei legi, se
pot cumpara de beneficiarii actului de repartitie sau de titularii antecontractelor ori ai
contractelor de vinzare-cumparare, fara licitatie la valoarea lucrarilor executate de
unitatea proprietara, in conditiile art. 1.
Pretul de la care incepe licitatia se stabileste de catre unitatile proprietare, tinind seama
de stadiul fizic de executie, la care se adauga si cheltuielile aferente de proiectare. Din
pretul obtinut la licitatie, pentru acoperirea cheltuielilor de evidenta si vinzare, unitatile
beneficiaza de un comision de pina la 1%.
Art. 3. Spatiile destinate activitatilor de comert si de prestari de servicii, de mica industrie
si oricaror alte activitati similare, situate in constructiile de locuinte in curs de executie si
aflate in proprietatea regiilor autonome specializate in administrarea locuintelor sau ale
consiliilor locale, pot fi vindute la licitatie publica, in conditiile art. 2.
La oferte egale beneficiaza de prioritate la adjudecarea prin licitatie a spatiilor prevazute
la alin. 1 persoanele fizice si juridice care au incheiat conventii sau alte documente
echivalente cu regiile autonome proprietare sau cu consiliile locale, pentru inchirierea
respectivelor spatii, daca, in baza unei autorizatii de constructie eliberate potrivit legii,
aceste persoane au efectuat cheltuieli pentru executarea de lucrari de constructii sau
instalatii in vederea finalizarii acestor spatii.
Pretul de la care incepe licitatia se stabileste in conditiile prevazute la art. 2 alin. 5.
Spatiile prevazute la alin. 1, aflate in proprietatea societatilor comerciale, sint
considerate active si se pot vinde potrivit legii.
Art. 4. Garajele construite din fondurile statului sau din fondurile unitatilor economice sau
bugetare de stat pot fi cumparate de titularii contractelor de inchiriere.
Pretul de vinzare al acestor spatii se stabileste in conditiile art. 2 alin. 5 si se achita
integral la perfectarea contractului de vinzare-cumparare.
Art. 5. Persoanele fizice sau juridice care au dobindit dreptul de proprietate asupra unor
constructii in curs de executie sint obligate sa obtina, potrivit legii, autorizatia pentru
continuarea lucrarilor si sa asigure executarea acestora in conditiile si la termenele
prevazute in autorizatie.
Art. 6. Locuintele construite din fondurile statului si din fondurile unitatilor economice sau
bugetare de stat, care nu fac obiectul unui contract de inchiriere sau pentru care nu au
fost emise ordine de repartitie, precum si cele care au ca titular de contract de inchiriere
o persoana juridica pot fi vindute prin licitatie publica organizata de consiliile locale sau
agentii economici care detin spatiile respective. La stabilirea pretului de la care incepe
licitatia sint aplicabile dispozitiile art. 2 alin. 5.
Se excepteaza de la vinzarea prin licitatie publica locuintele realizate din fondurile
statului si din fondurile unitatilor economice sau bugetare de stat, care au ca titular al
contractului de inchiriere o persoana juridica cu scop nelucrativ care utilizeaza spatiul
exclusiv in scopul pentru care i-a fost inchiriat.
Art. 7. Locuintele construite din fondurile unitatilor economice sau bugetare de stat, pina
la data intrarii in vigoare a prezentei legi, altele decit locuintele de interventie, vor fi
vindute titularilor contractelor de inchiriere, la cererea acestora, cu plata integrala sau in
rate a pretului, in conditiile Decretului-lege nr. 61/1990 si ale prezentei legi.
Art. 1 alin. 2 se aplica in mod corespunzator.
Beneficiaza de prevederile alin. 1 si chiriasii care nu sint angajatii unitatilor proprietare.
Evaluarea si vinzarea locuintelor prevazute la alin. 1, conform Decretului-lege nr.
61/1990 si prezentei legi, se fac de catre unitatile proprietare sau de catre unitatile
specializate in vinzarea locuintelor, pe baza de contract de prestari de servicii cu un
comision de 1% calculat la pretul de vinzare.
Prin locuinte de interventie se inteleg locuintele situate in incinta unitatilor economice
sau bugetare de stat, cit si cele legate nemijlocit de indeplinirea atributiilor de serviciu
ale persoanelor care le ocupa.
Art. 8. Constructiile prevazute in art. 7, in curs de executie si nerepartizate nominal pina
la data intrarii in vigoare a prezentei legi, pot fi vindute cu aprobarea organelor de
conducere ale persoanelor juridice care le au in proprietate, in conditiile art. 2.
Art. 9. Sumele incasate din vinzarea locuintelor, potrivit art. 6, 7 si 8, vor fi utilizate cu
prioritate pentru restituirea eventualelor credite contractate pentru executarea
locuintelor.
Diferentele ramase dupa rambursarea creditelor prevazute in alin. 1 si plata dobinzilor
vor fi utilizate ca resurse pentru finantarea investitiilor, pentru finalizarea constructiilor de
locuinte in curs de executie, care vor ramine si in viitor in proprietatea unitatilor
economice si bugetare de stat.
In cazul in care dobinzile anuale la creditele aferente locuintelor construite din fondurile
unitatilor economice, vindute potrivit art. 7, nu pot fi acoperite integral din sumele
obtinute potrivit alin. 1, diferentele se acopera din incasarile la bugetul de stat potrivit art.
12, in limita fondurilor aprobate anual prin legea bugetului de stat.
Art. 10. In cazul in care intr-o cladire sint mai multe locuinte si spatii cu alta destinatie, o
data cu dreptul de proprietate asupra acestora se dobindeste si dreptul de proprietate pe
cote-parti de constructii si instalatii, precum si asupra dotarilor care, prin natura lor, nu se
pot folosi decit in comun.
Dreptul de proprietate prevazut la alin. 1 se dobindeste indiferent de tronsonul, scara

sau etajul la care este situata locuinta si spatiul cu alta destinatie.
Dreptul de proprietate prevazut la alin. 1 se dobindeste si asupra terenului aferent
cladirii, asa cum a fost el determinat prin autorizatia de construire. Valoarea acestei cote
se include in pret.
Pentru persoanele care dobindesc locuinte in blocuri, in conditiile art. 1, art. 2 alin. 4 si
art. 7 din prezenta lege, atribuirea terenului se face in conditiile art. 35 alin. 2 din Legea
nr. 18/1991.
Persoanele care nu pot dobindi dreptul de proprietate asupra terenurilor in Romania vor
primi, sub forma de concesiune, cotele de terenuri aferente pe toata durata existentei
cladirii.
Dreptul de proprietate prevazut la alin. 1, 3 si 4 se determina pe cote, proportional cu
suprafata construita a locuintelor si a spatiilor cu alta destinatie.
Art. 11. In cazul vinzarii locuintelor prevazute in art. 1, art. 2 alin. 4 si art. 7, cu plata in
rate a pretului, la incheierea contractului se va achita un avans minim de 10% din pretul
locuintei.
Ratele lunare pentru achitarea contravalorii locuintei se vor esalona pe o perioada de
maximum 25 de ani, cu o dobinda anuala de 4%.
Nu pot cumpara locuinte cu plata pretului in rate persoanele care, in familia lor, au alta
locuinta proprietate personala.
Familiile care detin mai multe locuinte cu chirie pot cumpara, in conditiile prezentei legi si
ale Decretului-lege nr. 61/1990, la alegere, doar una dintre ele.
Art. 12. Avansul se incaseaza de catre unitatile vinzatoare o data cu incheierea
contractului, iar ratele lunare, inclusiv dobinzile aferente, se vor achita astfel:
a) de catre salariati, prin retinerea pe statul de plata la chenzina a doua;
b) de catre pensionari, prin retineri din pensie;
c) de catre alte categorii de cumparatori, prin achitarea la ghiseele C.E.C., in contul
prevazut in contract.
Sumele incasate din avans si din ratele lunare ale pretului pentru locuintele construite
din fondurile statului vor fi repartizate astfel: 50% la bugetul de stat si 50% la bugetul
local.
Sumele rezultate din incasarea dobinzii, in cazul locuintelor construite din fondurile
statului, se varsa la bugetul de stat, dupa retinerea, de catre unitatile proprietare sau
vinzatoare, a cheltuielilor pentru urmarirea si tinerea evidentei ratelor, care se vor
incadra intr-o cota de o patrime din dobinda prevazuta la art. 11 alin. 2.
Art. 13. Pentru tinerii in virsta de pina la 30 de ani, titulari de contract de inchiriere sau
de repartitie, incheiat sau, dupa caz, emisa pina la data intrarii in vigoare a prezentei
legi, dobinda va fi de 2%.
Art. 14. De prevederile art. 13 beneficiaza si persoanele prevazute la art. 10 din
Decretul-lege nr. 61/1990, precum si persoanele prevazute la art. 6, 7 si 8 din Legea nr.
42/1990 pentru cinstirea memoriei eroilor-martiri si acordarea unor drepturi urmasilor
acestora, precum si ranitilor din timpul Revolutiei din decembrie l989.
Art. 15. Prevederile art. 11 se aplica la contractele cu plata in rate a pretului, care se vor
incheia cu incepere de la data intrarii in vigoare a prezentei legi.
In cazul neachitarii la termenele stabilite a ratelor lunare din pretul locuintei,
cumparatorul va plati o dobinda de 8% pe an asupra acestor rate.
In caz de neplata a 6 rate scadente de catre cumparatorul locuintei, unitatea vinzatoare

va putea cere executarea silita asupra locuintei si evacuarea detinatorului, in conditiile
legii.
Pina la achitarea integrala a pretului, locuinta dobindita in conditiile prezentei legi nu
poate fi instrainata sau restructurata fara autorizarea prealabila a unitatii vinzatoare.
Unitatea vinzatoare isi garanteaza plata prin inscrierea ipotecii asupra locuintei, in
conditiile legii.
Art. 16. Anexa nr. 1 la Decretul-lege nr. 61/1990 se completeaza cu preturile de vinzare
ale locuintelor cu confort redus, prevazute in anexa ce face parte integranta din prezenta
lege.
Art. 17. Locuintele si constructiile prevazute de prezenta lege pot fi cumparate numai de
persoane fizice cu cetatenie romana sau de persoane juridice care au sediul in
Romania.
Art. 18. In termen de 30 de zile de la intrarea in vigoare a prezentei legi, Guvernul va
aproba normele tehnice de evaluare, precum si conditiile in care se vor organiza licitatiile
prevazute la art. 2, 3 si 6.
Art. 19. Contractele de vinzare-cumparare ale locuintelor care nu au fost construite din
fondurile statului, ci au fost trecute in aceasta proprietate, cele de vinzare-cumparare ale
locuintelor de serviciu apartinind societatilor comerciale si regiilor autonome, care
contravin prevederilor prezentei legi, precum si orice alt contract incheiat cu incalcarea
dispozitiilor Decretului-lege nr. 61/1990 sint lovite de nulitate absoluta.
Nulitatea poate fi invocata de orice persoana si pe orice cale.
Prefectii vor organiza depistarea acestor cazuri si sesizarea instantelor judecatoresti
pentru constatarea nulitatii si restabilirea situatiei anterioare. Din sumele ce se restituie
cumparatorilor se va retine chiria aferenta perioadei de la contractare si pina la restituire.
Sumele restituite nu sint purtatoare de dobinzi si nici nu se actualizeaza.
Art. 20. Pe data intrarii in vigoare a prezentei legi se abroga art. 4 din Decretul-lege nr.
61/1990, precum si orice alte dispozitii contrare.
Nivelul dobinzilor la imprumuturile contractate in baza Decretului-lege nr. 61/1990
ramine cel prevazut in acel act normativ.
Modificarea si completarea Legii locuintei

Art. I. - Legea locuintei nr. 114/1996, republicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea
I, nr. 393 din 31 decembrie 1997, cu modificarile aduse prin Ordonanta de urgenta a
Guvernului nr. 44/1998, se modifica si se completeaza dupa cum urmeaza:
1. Articolul 5 se completeaza cu alineatele 3 si 4 cu urmatorul cuprins:
"Sunt scutite de T.V.A., cu drept de deducere a acesteia, constructia de locuinte,
consolidarea si reabilitarea locuintelor existente, realizate in conditiile alin. 1 si 2 din
prezentul articol, ale art. 6 si 7, art. 20, 50, 55, 62 si art. 63, precum si constructia
reabilitarea, consolidarea si extinderea locuintelor, cu exceptia caselor de vacanta a
caror finantare se realizeaza prin credite acordate de Agentia Nationala pentru Locuinte,
infiintata in baza Legii nr. 152/1998.
Lucrarile privind cladirile si terenurile necesare pentru construirea de locuinte, cu
exceptia caselor de vacanta realizate prin Agentia Nationala pentru Locuinte, sunt de
utilitate publica."
2. Alineatul 2 al articolului 7 va avea urmatorul cuprins:
"Persoanele din categoriile mentionate la lit. a)-d) pot beneficia de o subventie de la
bugetul de stat, in limitele prevederilor bugetare anuale, in raport cu venitul mediu net
lunar pe membru de familie, de pana Ia 30% din valoarea locuintei calculata la valoarea
finala a acesteia, precum si de plata in rate lunare, pe termen de 20 de ani, a diferentei
fata de pretul final al locuintei, dupa ce s-au scazut subventia si avansul minim
obligatoriu de 10% achitat de contractant, din valoarea locuintelor calculata la data
contractarii."
3. Alineatele 3 si 4 ale articolului 7 se abroga.
4. Articolul 13 se completeaza cu alineatul 2 cu urmatorul cuprins:
"Locuintele nerepartizate sau necontractate pana la finalizare pot fi vandute in conditiile
prevederilor legale."
5. Alineatele 1 si 5 ale articolului 20 vor avea urmatorul cuprins:
"Casa de Economii si Consemnatiuni va acorda credite persoanelor fizice de cetatenie
romana domiciliate in Romania, pentru construirea, cumpararea, reabilitarea si
repararea capitala a locuintelor proprietate personala, ale caror suprafete construite nu
depasesc limitele cuprinse in anexa nr. 1 pe maximum 20 de ani. Creditele se acorda cu
o dobanda egala cu cea acordata de Casa de Economii si Consemnatiuni la depunerile
pe termen ale populatiei, la care se adauga o marja de 5 puncte procentuale si se
suporta:
a) 15%, de catre beneficiarul creditului;
b) diferenta, pana la nivelul total al dobanzii, inclusiv marja de dobanda, de la bugetul de
stat, in limita prevederilor aprobate anual cu aceasta destinatie in bugetul Ministerului
Lucrarilor Publice si Amenajarii Teritoriului..
La depozitul constituit, Casa de Economii si Consemnatiuni va bonifica o dobanda egala
cu cea suportata pentru depozitele pe termen de un an. Depozitul nu va fi restituit inainte
de rambursarea integrala a creditului si poate fi utilizat pentru restituirea ultimelor transe
ale creditului, in limitele cuantumului depozitului constituit."
"De prevederile prezentului articol pot beneficia, in vederea terminarii lucrarilor de
constructii, si persoanele care au cumparat, potrivit legii, locuinte aflate in diferite stadii
de executie, situate in blocuri incepute inainte de anul 1990 si neterminate."
7. Articolul 27 va avea urmatorul cuprins:
"Art. 27. - In cazul parasirii definitive a domiciliului de catre titularul contractului de
inchiriere sau al decesului acestuia, precum si in cazul titularului de contract, nerezident,
care, fara a fi detasat, nu a mai folosit locuinta mai mult de 2 ani, fara intrerupere,
inchirierea continua dupa caz:

a) in beneficiul sotului sau al sotiei, daca a locuit impreuna cu titularul;
b) in beneficiul descendentilor sau al ascendentilor, daca au locuit impreuna cu acesta;
c) in beneficiul altor persoane care au avut acelasi domiciliu cu titularul cel putin un an si
care au fost inscrise in contractul de inchiriere.
In cazul mai multor cereri, beneficiul contractului de inchiriere se dispune prin hotarare
judecatoreasca.
In lipsa persoanelor care pot solicita locuinta, potrivit alin. 1, contractul de inchiriere
inceteaza in termen de 30 de zile de la data parasirii domiciliului de catre titularul
contractului sau de la data inregistrarii decesului ori de la implinirea termenului de 2 ani
de nefolosire neintrerupta a locuintei."
8. Litera b) a alineatului 2 al articolului 34 va avea urmatorul cuprins:
"b) efectuarea formalitatilor necesare in angajarea contractelor cu furnizorii serviciilor
pentru exploatarea si intretinerea cladirii, derularea si urmarirea realizarii acestor
contracte;"
"In acest scop proprietarii se pot constitui in asociatii cu personalitate juridica."
10. Dupa articolul 35 se introduce articolul 35 cu urmatorul cuprins:
"Art. 35 . - Asociatia de proprietari are un privilegiu imobiliar cu rang prioritar asupra
apartamentelor si altor spatii, proprietate a membrilor sai, precum si un privilegiu asupra
tuturor bunurilor mobile ale acestora, pentru sumele datorate cu titlu de contributie la
cheltuielile comune ale cladirii cu mai multe apartamente si/sau spatii cu alta destinatie
decat aceea de locuinta, dupa cheltuielile de judecata datorate tuturor creditorilor in
interesul carora au fost facute.
Privilegiul se inscrie in registrul de publicitate imobiliara al judecatoriei, la cererea
presedintelui asociatiei de proprietari, pe baza extraselor de pe listele lunare de plata a
cotelor de contributie din care rezulta suma datorata, in cazul in care creanta reprezinta
o restanta de cel putin 3 luni. Privilegiul se radiaza la cererea reprezentantului legal al
asociatiei sau a proprietarului, pe baza chitantei sau a altui inscris prin care asociatia
confirma plata sumei datorate.
Operatiunile de publicitate imobiliara privitoare la privilegiul prevazut la alin. 1 si 2 sunt
scutite de taxa de timbru."
"Au acces la locuinta sociala, in vederea inchirierii, familiile sau persoanele cu un venit
mediu net lunar, realizat in ultimele 12 luni, cu cel putin 20% sub nivelul venitului net
lunar pe membru de familie sau, dupa caz, pe persoana, stabilit conform prevederilor
art. 8 alin. 2."
12. Litera d) a articolului 48 va avea urmatorul cuprins:
"d) detin, in calitate de chirias, o alta locuinta din fondul locativ de stat."
"Locuintele de necesitate libere se pot constitui temporar ca fond de locuinte sociale."
14. Alineatele 2 si 3 ale articolului 58 vor avea urmatorul cuprins:
"Resedintele oficiale ale persoanelor prevazute la alin. (1) se atribuie de catre Guvern si
sunt puse la dispozitia lor, impreuna cu dotarile aferente, pe perioada exercitarii functiei,
de catre Regia Autonoma Administratia Patrimoniului Protocolului de StatZ.
Lista cuprinzand imobilele cu destinatie de resedinta oficiala, precum si celelalte locuinte
de protocol si conditiile pe care acestea trebuie sa le indeplineasca, inclusiv cele de
dotare si confort, se stabilesc prin hotarare a Guvernului."
15. Articolul 59 se completeaza cu alineatele 4 si 5 cu urmatorul cuprins:
"Locuintele de protocol se amplaseaza numai in cladiri cu numar redus de apartamente
destinate acestei folosinte.
Suprafetele locuintelor de protocol vor fi cu cel putin 30% mai mari decat cele prevazute
in anexa nr. 1, care face parte integranta din prezenta lege."
"Locuintele realizate potrivit prevederilor Ordonantei Guvernului nr. 19/1994, pentru care
nu s-au emis repartitii si nu s-au incheiat precontracte sau contracte de vanzarecumparare pana la finalizarea acestora, pot fi repartizate si contractate in conditiile
prevazute la art. 7 si 10."
17. Articolul 69 va avea urmatorul cuprins:
"Art. 69. - Proprietarii din cladirile cu mai multe locuinte in proprietate privata sau mixta,
constituiti in asociatii de locatari potrivit Legii nr. 5/1973 privind administrarea fondului
locativ si reglementarea raporturilor dintre proprietari si chiriasi, se reorganizeaza in
asociatii de proprietari, in conformitate cu Regulamentul-cadru al asociatiilor de
proprietari, cuprins in anexa nr. 2 care face parte integranta din prezenta lege.
Pana la infiintarea si functionarea birourilor de carte funciara, inregistrarea proprietatii in
vederea constituirii asociatiilor de proprietari se face in registrele de publicitate de la
birourile de transcriptiuni si inscriptiuni imobiliare din judecatorii.
Pana la data dobandirii personalitatii juridice a asociatiei de proprietari, asociatiile de
locatari constituite potrivit Decretului Consiliului de Stat nr. 387/1977 pentru aprobarea
Statutului privind organizarea si functionarea asociatiei locatarilor isi desfasoara
activitatea pe baza statutului propriu si a dispozitiilor prezentei legi."
18. Articolul 70 se abroga.
19. Literele a) si i) ale articolului 3 din anexa nr. 2 vor avea urmatorul cuprins:
"a) prin bloc de locuinte-cladire-condominiu se intelege o proprietate imobiliara din care
unele parti sunt proprietati individuale, reprezentate din apartamente sau spatii cu alta
destinatie decat aceea de locuinta, iar restul, proprietate comuna indiviza.
Prin asimilare, poate fi definit condominiu si un tronson, cu una sau mai multe scari, din
cadrul cladirii de locuit, in conditiile in care se poate delimita proprietatea comuna.
Proprietatea imobiliara nu este un condominiu decat daca cota-parte indiviza de
proprietate comuna revine proprietarilor si nu poate fi separata de proprietatea asupra
apartamentelor sau spatiilor cu alta destinatie decat aceea de locuinta;"
"i) prin cheltuieli comune se intelege cheltuielile sau obligatiile financiare ale asociatiei,
care sunt legate de exploatarea, reparatia sau intretinerea proprietatii comune sau care
nu pot fi inregistrate pe fiecare proprietate individuala."
20. Articolele 4 si 5 din anexa nr. 2 vor avea urmatorul cuprins:
"Art. 4. - Asociatia de proprietari se constituie pe baza hotararii a cel putin jumatate plus
unul din numarul proprietarilor apartamentelor si spatiilor cu alta destinatie decat aceea
de locuinta, din cadrul unei cladiri.
In cladirile de locuit cu mai multe tronsoane sau scari se pot constitui asociatii de
proprietari pe fiecare tronson sau scara in parte, daca proprietatea comuna aferenta
tronsonului sau scarii poate fi delimitata si daca este posibila repartizarea cheltuielilor
comune pe tronsoane sau scari.
Art. 5. - Cererea pentru dobandirea personalitatii juridice a asociatiei de proprietari,
impreuna cu statutul, acordul de asociere si procesul-verbal al adunarii constitutive se
inregistreaza la organul financiar local in a carui raza teritoriala se afla cladirea.
Asociatia de proprietari dobandeste personalitate juridica in baza incheierii judecatorului
delegat la organul financiar local de catre presedintele judecatoriei in a carei
circumscriptie teritoriala se afla imobilul.
Incheierea se da fara citarea partilor si este executorie.
Incheierea este supusa recursului in termen de 5 zile de la comunicare. Recursul se
judeca cu citarea partilor."
21. Alineatul 1 al articolului 6 si articolul 7 din anexa nr. 2 se abroga.
22. Articolul 8 din anexa nr. 2 va avea urmatorul cuprins:

"Art. 8. - Acordul de asociere trebuie sa contina mentiuni privind: numele, prenumele si
domiciliul proprietarilor, individualizarea proprietatii potrivit titlului de proprietate."
"Art. 10. - Stabilirea cotei-parti din cheltuielile de reparatie a proprietatii comune ce
revine fiecarui proprietar din cadrul condominiului se face proportional cu cota-parte din
proprietatea comuna aferenta proprietatii individuale. Cheltuielile efectuate pentru plata
unor servicii legate de proprietatile individuale din condominiu si care nu pot fi
inregistrate pe fiecare dintre acestea sau pentru servicii legate de exploatarea si
intretinerea proprietatii comune se repartizeaza in conformitate cu normele si
normativele avute in vedere la facturarea comuna a acestora si/sau in conformitate cu
clauzele prevazute in contractele incheiate cu furnizorii respectivelor servicii."
"Art. 11. - In cazul spatiilor, respectiv al apartamentelor cu mai mult de un proprietar,
raporturile de coproprietate vor fi reglementate potrivit dreptului comun."
"Art. 12. - Acordul de asociere si statutul pot fi modificate in aceleasi conditii prevazute
pentru constituirea asociatiei.
Modificarile prevazute la alin. 1 se inregistreaza in conditiile stabilite pentru dobandirea
personalitatii juridice."
"Art. 13. - Inscrierea ulterioara in asociatia de proprietari a proprietarilor care nu au fost
prezenti la adunarea de constituire se face la cererea acestora, fara alte formalitati."
27. Alineatul 3 al articolului 21 din anexa nr. 2 va avea urmatorul cuprins:
"Pentru situatii speciale, intrunirea asociatiei poate fi convocata oricand de catre
comitetul executiv sau de catre membri ai asociatiei care detin in total cel putin 20% din
cotele de proprietate."
"Art. 22. - Asociatia de proprietari poate adopta hotarari, daca majoritatea membrilor sunt
prezenti personal sau prin reprezentant.
Daca nu este intrunit cvorumul, adunarea va fi suspendata si reconvocata.
La adunarea reconvocata, daca exista dovada ca toti membrii asociatiei de proprietari
au fost convocati, hotararile pot fi adoptate prin votul majoritatii membrilor prezenti.
Hotararile adunarii generale a asociatiei de proprietari privind buna intretinere si
exploatare a cladirii de locuit sunt obligatorii si pentru proprietarii din aceeasi cladire care
nu sunt membri ai asociatiei."
29. Formula introductiva a alineatului 1 al articolului 23 din anexa nr. 2 va avea urmatorul
cuprins:
"Art. 23. - Pentru adoptarea hotararilor asociatiei de proprietari se vor avea in vedere
urmatoarele:"
30. Alineatul 2 al articolului 23 din anexa nr. 2 va avea urmatorul cuprins:
"Hotararile asociatiei de proprietari vor fi luate cu votul majoritatii membrilor asociatiei
prezenti la lucrarile adunarii."
31. La articolul 24 din anexa nr. 2, literele b)-e) si h)-j) vor avea urmatorul cuprins:
"b) angajeaza si elibereaza din functie pe cel care administreaza proprietatea sau pe
ceilalti functionari sau angajati, in vederea administrarii si bunei functionari a cladirii;
personalul necesar bunei gospodariri a partilor si a instalatiilor de folosinta comuna ale
cladirilor poate fi angajat prin contract individual de munca sau prin conventie civila;
c) actioneaza sau sustine in justitie, in nume propriu sau in numele proprietarilor
asociati, interesele legate de cladire;
d) incheie contracte si isi asuma obligatii in nume propriu sau in numele proprietarilor
asociati, in interesele legate de cladire;

e) reglementeaza folosirea, intretinerea, repararea, inlocuirea si modificarea partilor
proprietatii comune;
h) asigura completarea la zi a cartii tehnice a constructiei;
i) asigura urmarirea comportarii in timp a constructiei, pe toata durata de existenta a
acesteia;
j) exercita alte atributii care i-au fost conferite prin acordul de asociere sau prin votul
proprietarilor asociati."
"Art. 25. - Daca o hotarare a asociatiei de proprietari este contrara legii sau acordului de
asociere sau este de natura sa produca daune considerabile intereselor proprietarilor,
acestia pot ataca in justitie respectiva hotarare, in termen de 60 de zile de la adoptarea
acesteia. Actionarea in justitie nu trebuie sa intrerupa executarea hotararii decat in cazul
in care instanta dispune suspendarea acesteia."
"Art. 27. - Presedintele asociatiei de proprietari reprezinta asociatia in derularea
contractelor si isi asuma obligatii in numele acesteia. El reprezinta asociatia de
proprietari impotriva unui tert, inclusiv in actiunile initiate de asociatie impotriva unui
proprietar sau chirias care nu si-a indeplinit obligatiile fata de asociatie sau in procesele
initiate de un proprietar care contesta o hotarare a asociatiei de proprietari."
34. Dupa articolul 31 din anexa nr. 2 se introduce articolul 31 cu urmatorul cuprins:
"Art. 31 . - Dispozitiile cuprinse in prezentul regulament-cadru referitoare la proprietarii
de apartamente se aplica si proprietarilor spatiilor cu alta folosinta decat aceea de
locuinta, situate in cladiri destinate locuirii."
Art. II. - Legea locuintei nr. 114/1996, republicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea
I, nr. 393 din 31 decembrie 1997, cu modificarile si completarile ulterioare, inclusiv cu
cele aduse prin prezenta lege, va fi republicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I,
dandu-se textelor numerotarea corespunzatoare.
Aceasta lege a fost adoptata de Camera Deputatilor in sedinta din 28 iunie 1999, cu
respectarea prevederilor art. 74 alin. (1) din Constitutia Romaniei.
Legea nr. 79 publicata in Monitorul Oficial nr. 087 din data: 05/09/1997
LEGE pentru modificarea Legii nr. 85/1992 privind vanzarea de locuinte si spatii cu alta
destinatie construite din fondurile statului si din fondurile unitatilor economice sau
bugetare de stat
Parlamentul Romaniei adopta prezenta lege.
Art. I. Legea nr. 85/1992 privind vanzarea de locuinte si spatii cu alta destinatie
construite din fondurile statului si din fondurile unitatilor economice sau bugetare de stat,
republicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 260 din 15 septembrie 1994, se
modifica dupa cum urmeaza:
1. Articolul 4 alineatul 1 va avea urmatorul cuprins:
"Garajele construite din fondurile statului, din fondurile unitatilor economice sau bugetare
de stat ori care inainte de 6 martie 1945 au apartinut institutiilor sau societatilor cu
capital privat pot fi cumparate de catre titularii contractelor de inchiriere, fara licitatie."
2. Articolul 7 alineatul 2 va avea urmatorul cuprins:
"De asemenea, vor fi vandute, la cerere, in conditiile prevederilor alin. 1 si cu
respectarea dispozitiilor art. 1 alin. 3, titularilor de contracte de inchiriere si locuintele
care inainte de 6 martie 1945 au apartinut regiilor autonome, institutiilor si societatilor cu
capital de stat, mixt sau privat, care si-au incetat existenta dupa aceasta data sau, dupa
caz, au devenit, prin reorganizare, unitati economice sau bugetare de stat."
3. Dupa alineatul 2 al articolului 7 se introduce un nou alineat, care va avea urmatorul
cuprins:
"Locuintele care inainte de 6 martie 1945 au apartinut societatilor cu capital privat sau
mixt vor fi vandute in conditiile de evaluare, de achitare integrala sau in rate a pretului si
de exceptare de la vanzare, prevazute in Legea nr. 112/1995."
Art. II. Legea nr. 85/1992 privind vanzarea de locuinte si spatii cu alta destinatie
construite din fondurile statului si din fondurile unitatilor economice sau bugetare de stat,
republicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 260 din 15 septembrie 1994, cu
modificarile aduse prin prezenta lege, se va republica in Monitorul Oficial al Romaniei.
Aceasta lege a fost adoptata de Camera Deputatilor in sedinta din 14 aprilie 1997, cu
respectarea prevederilor art. 74 alin. (2) din Constitutia Romaniei.
Legea nr. 114 din 996

Parlamentul Romaniei adopta prezenta lege.
Reglementarea cadrului general de realizare, exploatare si administrare a locuintelor are
la baza urmatoarele principii:
Accesul liber si neingradit la locuinta este un drept al fiecarui cetatean.
Realizarea locuintelor constituie un obiectiv major, de interes national, pe termen lung, al
administratiei publice centrale si locale.
CAPITOLUL 1 - Dispozitii generale
Art. 1. - Prezenta lege reglementeaza aspectele sociale, economice, tehnice si juridice
ale constructiei si folosintei locuintelor.
Art. 2. - Termenii utilizati in cuprinsul prezentei legi au urmatorul inteles:
a) Locuinta
Constructie alcatuita din una sau mai multe camere de locuit, cu dependintele, dotarile si
utilitatile necesare, care satisface cerintele de locuit ale unei persoane sau familii.
b) Locuinta convenabila
Locuinta care, prin gradul de satisfacere a raportului dintre cerinta utilizatorului si
caracteristicile locuintei, la un moment dat, acopera necesitatile esentiale de odihna,
preparare a hranei, educatie si igiena, asigurand exigentele minimale prezentate in
anexa nr. 1 la prezenta lege.
c) Locuinta sociala
Locuinta care se atribuie cu chirie subventionata unor persoane sau familii, a caror
situatie economica nu le permite accesul la o locuinta in proprietate sau inchirierea unei
locuinte in conditiile pietei.
d) Locuinta de serviciu
Locuinta destinata functionarilor publici, angajatilor unor institutii sau agenti economici,
acordata in conditiile contractului de munca, potrivit prevederilor legale.
e) Locuinta de interventie
Locuinta destinata cazarii personalului unitatilor economice sau bugetare, care, prin
contractul de munca, indeplineste activitati sau functii ce necesita prezenta permanenta
sau in caz de urgenta in cadrul unitatilor economice.
f) Locuinta de necesitate
Locuinta destinata cazarii temporare a persoanelor si familiilor ale caror locuinte au
devenit inutilizabile in urma unor catastrofe naturale sau accidente, sau ale caror
locuinte sunt supuse demolarii in vederea realizarii de lucrari de utilitate publica, precum
si lucrarilor de reabilitare ce nu se pot efectua in cladiri ocupate de locatari.
g) Locuinta de protocol
Locuinta destinata utilizarii de catre persoanele care sunt alese sau numite in unele
functii ori demnitati publice, exclusiv pe durata exercitarii acestora.
h) Casa de vacanta
Locuinta ocupata temporar, ca resedinta secundara, destinata odihnei si recreerii.
Art. 3. - Autorizarea executarii constructiilor de locuinte noi, indiferent de natura
proprietatii sau a amplasamentului, se face pe baza satisfacerii exigentelor minimale,
prevazute in anexa nr. 1 la prezenta lege.
Consiliile judetene si locale, potrivit competentelor stabilite prin lege, pot autoriza
executarea etapizata a constructiilor de locuinte.
CAPITOLUL 2 - Dezvoltarea constructiei de locuinte

Art. 4. - Persoanele fizice sau juridice romane pot realiza, cu respectarea prevederilor
legale, constructii de locuinte pentru folosinta proprie sau in scopul valorificarii acestora.
Art. 5. - Persoanele juridice romane care investesc din profit pentru realizarea de
locuinte, avand ca suprafete construite cele prevazute in anexa nr. 1 la prezenta lege,
beneficiaza de scutirea de impozit pe profitul investit cu aceasta destinatie, in anul fiscal
respectiv. Locuintele care se realizeaza in conditiile prezentului articol, precum si ale art.
7 si 20 din prezenta lege, se pot amplasa pe terenurile apartinand persoanelor fizice
beneficiare de locuinte, ale persoanelor juridice investitoare sau pe terenuri
concesionate in acest scop de catre consiliile locale persoanelor juridice sau fizice,
conform prevederilor legale, fara licitatie publica, cu reducerea taxei de concesiune pana
la 95%.
Art. 6. - Persoanele juridice romane care investesc din profit in lucrari de consolidare la
locuintele avariate de seisme, precum si de reabilitare a locuintelor existente, de
categoria a III-a, a IV-a si garsoniere, realizate in conditiile H.C.M. nr. 1.650/1968, ale
H.C.M. nr. 1.669/1969 si ale H.C.M. nr. 585/1971, beneficiaza de scutirea de impozit pe
profit, conform prevederilor art. 5 din prezenta lege.
Art. 7. - Consiliile locale pot realiza din depozitele special constituite locuinte cu
suprafetele construite prevazute in anexa nr. 1 la prezenta lege, exercitand controlul
asupra pretului de vanzare, in vederea inlesnirii accesului la proprietate pentru unele
categorii de persoane, in urmatoarea ordine de prioritate:
a) tinerii casatoriti care, la data contractarii locuintei, au, fiecare, varsta de pana la 35 de
ani;
b) persoanele care beneficiaza de facilitati la cumpararea sau construirea unei locuinte,
potrivit prevederilor Legii nr. 42/1990, republicata;
c) persoanele calificate din agricultura, invatamant, sanatate, administratie publica si
culte, care isi stabilesc domiciliul in mediul rural;
d) alte categorii de persoane stabilite de consiliile locale.
Persoanele din categoriile mentionate la lit. a) - c) beneficiaza de o subventie de la
bugetul de stat, in limitele prevederilor bugetare anuale, in raport cu venitul, de pana la
30% din valoarea locuintei, la data contractarii, precum si de plata in rate lunare, pe
termen de 20 de ani, a diferentei fata de pretul final al locuintei, dupa ce s-au scazut
subventia si avansul minim obligatoriu de 10% din valoarea locuintelor la data
contractarii, achitat de contractant.
Persoanele prevazute la lit. d) beneficiaza de plata in rate lunare, in termen de 20 de
ani, a diferentei fata de pretul final al locuintei, dupa ce s-a scazut avansul minim
obligatoriu de 30% din valoarea locuintei la data contractarii, achitat de contractant.
Dobanda la suma avansata din depozitul special, care se restituie in rate, este de 5%
anual.
In cazul nerestituirii la termenele stabilite a ratelor scadente, se va plati o dobanda de
10% anual asupra acestor rate.
Autoritatile publice locale, prin administratori delegati de acestea, vor incheia cu
persoanele fizice prevazute in prezentul articol contracte de imprumut pentru sumele
avansate din depozitul special, potrivit normelor legale in vigoare.
Art. 8. - Persoanele fizice prevazute la art. 7 se vor adresa consiliilor locale, care vor
analiza si vor aproba, dupa caz, cererile respective, stabilind, totodata, si ordinea de
prioritate.
Cuantumul subventiei se stabileste in raport cu venitul mediu net lunar pe membru de
familie, potrivit normelor aprobate anual de Guvern.
Art. 9. - Depozitele special constituite pe seama consiliilor locale se alimenteaza din
urmatoarele surse:
a) sumele aprobate anual in bugetele locale, destinate realizarii locuintelor;
b) incasarile realizate din vanzarea locuintelor si a spatiilor cu alta destinatie din cladirile
de locuit, cu exceptia celor care se fac venituri la bugetele locale, potrivit prevederilor
legale in vigoare, precum si sumele incasate potrivit prevederilor art. 7;
c) alocatiile din bugetul de stat, in limita prevederilor aprobate anual cu aceasta
destinatie;
d) alte surse constituite potrivit legii.
Art. 10. - De prevederile art. 7 din prezenta lege beneficiaza, o singura data, persoanele
fizice care, impreuna cu familia, nu au detinut si nu au in proprietate o locuinta, cu
exceptia persoanelor prevazute la art. 7 lit. c), sau daca locuinta in care gospodaresc
impreuna nu satisface exigentele minimale de suprafata, prevazute in anexa nr. 1,
corespunzator numarului de persoane din familie.
Proprietarii locuintelor noi, persoane fizice, sunt scutiti de plata impozitului pe cladire
timp de 10 ani de la data dobandirii locuintei.
In cazul instrainarii locuintei in conditiile prezentei legi, noul proprietar nu mai
beneficiaza de scutirea de impozit.
Art. 11. - Locuintele care se realizeaza in conditiile art. 7-9 din prezenta lege se vor
amplasa, prin grija consiliilor locale, pe terenurile aflate in proprietatea unitatilor
administrativ-teritoriale sau pe terenurile apartinand persoanelor fizice beneficiare, in
conditiile prevederilor Codului civil, cu respectarea documentatiilor de urbanism legal
aprobate si cu asigurarea utilitatilor si dotarilor edilitare necesare conditiilor de locuit.
Art. 12. - Lucrarile de viabilizare a terenurilor destinate constructiilor de locuinte, care
constau in: drumuri publice, retele de alimentare cu apa si canalizare, retele electrice si,
dupa caz, retele de gaze, telefonice si de termoficare se finanteaza dupa cum urmeaza:
a) drumurile publice, retelele de alimentare cu apa si canalizare si, dupa caz, retelele de
termoficare, din bugetele locale si din alte fonduri legal constituite cu aceasta destinatie;
b) retelele electrice stradale, inclusiv posturile de transformare aferente si, dupa caz, de
gaze si telefonice stradale, din bugetele de venituri si cheltuieli ale regiilor autonome de
profil, din credite bancare contractate de acestea, precum si din alte fonduri constituite
cu aceasta destinatie.
Persoanele juridice romane care investesc din profit in lucrari de viabilizare a terenurilor
destinate constructiilor de locuinte beneficiaza de scutirea de impozit pe profit, conform
prevederilor art. 5 din prezenta lege.
Art. 13. - Deschiderea finantarii si inceperea lucrarilor din fonduri publice se efectueaza
dupa contractarea cu viitorii beneficiari a cel putin 70% din numarul locuintelor prevazute
a fi incepute.
Art. 14. - Folosirea sumelor existente in depozitele constituite la nivelul consiliilor locale
este de competenta si in raspunderea acestora.
Art. 15. - Alocatiile de la bugetul de stat se fundamenteaza de catre consiliile locale, cu
ocazia elaborarii bugetului de stat, distinct pentru terminarea locuintelor si pentru

realizarea de noi locuinte, si se transmit consiliului judetean si, respectiv, Consiliului
General al Municipiului Bucuresti, dupa caz.
Propunerile de alocatii din bugetul de stat ale consiliilor locale, centralizate pe fiecare
judet si municipiul Bucuresti, se transmit Ministerului Lucrarilor Publice si Amenajarii
Teritoriului de catre consiliile judetene si Consiliul General al Municipiului Bucuresti.
Pentru alocatiile de la bugetul de stat privind sprijinul statului pentru finantarea
constructiilor de locuinte potrivit prevederilor prezentei legi, Ministerul Lucrarilor Publice
si Amenajarii Teritoriului indeplineste atributiile ordonatorului principal de credite,
prevazute in Legea privind finantele publice.
In executia bugetului de stat, alocatiile pentru constructii de locuinte se repartizeaza si
se acorda consiliilor locale beneficiare de catre Ministerul Lucrarilor Publice si Amenajarii
Teritoriului, prin intermediul consiliilor judetene si al Consiliului General al Municipiului
Bucuresti, potrivit normelor metodologice.
Art. 16. - Lista cuprinzand numarul, structura pe numarul de camere si amplasamentul
locuintelor, precum si lista persoanelor care vor beneficia de locuinte, in ordinea de
prioritate stabilita conform art. 7 de catre consiliile locale, se afiseaza la sediul acestora.
Art. 17. - Prin familie, in sensul prezentei legi, se intelege sotul, sotia, copiii si parintii
sotilor, care locuiesc si gospodaresc impreuna.
Art. 18. - Pana la restituirea sumelor datorate de catre beneficiarii locuintelor, se instituie
ipoteca legala asupra locuintei.
Art. 19. - Instrainarea, prin acte intre vii, a locuintelor pentru realizarea carora s-au
acordat subventii se poate face numai dupa restituirea integrala a sumelor actualizate
datorate si pe baza dovezii depunerii integrale a contravalorii sumelor actualizate,
obtinute ca subventii de la bugetul de stat, potrivit prevederilor art. 7, in depozitul
constituit pentru realizarea locuintelor, in conditiile prezentei legi.
Art. 20. - Casa de Economii si Consemnatiuni va acorda credite persoanelor fizice
romane, pentru construirea, cumpararea, reabilitarea si repararea capitala a locuintelor
proprietate personala, ale caror suprafete nu depasesc pe cele cuprinse in anexa nr. 1 la
prezenta lege, pe maximum 20 de ani. Creditele se acorda cu o dobanda egala cu cea
acordata de Casa de Economii si Consemnatiuni la depunerile pe termen ale populatiei,
la care se adauga o marja de 5 puncte procentuale, si se suporta:
a) 15%, de catre beneficiarul creditului;
b) diferenta, pana la nivelul total al dobanzii, inclusiv marja de dobanda, de la bugetul de
stat, in limita prevederilor aprobate anual cu aceasta destinatie in bugetul Ministerului
Lucrarilor Publice si Amenajarii Teritoriului.
Casa de Economii si Consemnatiuni nu va percepe nici un comision pentru creditele
acordate.
Creditele pentru construirea sau cumpararea de locuinte se acorda o singura data
persoanelor fizice cu cetatenie romana, care nu au detinut si nu au in proprietate o
locuinta. De aceste credite mai beneficiaza, prin exceptie, persoanele calificate din
agricultura, invatamant, sanatate, administratie publica si culte, care isi stabilesc
domiciliul in mediul rural, precum si cele care gospodaresc impreuna cu familia in
locuinte care nu satisfac exigentele minimale de suprafata, corespunzator numarului de
persoane din familie, prevazute in anexa nr. 1 la prezenta lege.
La primirea creditului, beneficiarul trebuie sa aiba constituit la Casa de Economii si
Consemnatiuni un depozit reprezentand pana la 10% din valoarea creditului solicitat.

La depozitul constituit, Casa de Economii si Consemnatiuni va bonifica o dobanda egala
cu cea suportata direct de catre beneficiar. Depozitul nu va fi restituit inainte de
rambursarea integrala a creditului si poate fi utilizat pentru restituirea ultimelor transe ale
creditului, in limita cuantumului depozitului constituit.
Neplata, consecutiv, a 6 rate lunare de credit si a dobanzii aferente atrage executarea
silita asupra bunului dobandit. Bunul dobandit prin astfel de credite nu poate fi instrainat
decat dupa restituirea creditului.
Modul de plata si cuantumul subventiilor se stabilesc prin conventie intre Casa de
Economii si Consemnatiuni si Ministerul Lucrarilor Publice si Amenajarii Teritoriului, cu
avizul Ministerului Finantelor.
In executia bugetului de stat, Ministerul Lucrarilor Publice si Amenajarii Teritoriului va
repartiza Casei de Economii si Consemnatiuni, potrivit celor stabilite prin conventie,
sumele aferente subventiilor la dobanda pentru creditele acordate si care urmeaza a fi
acordate in anul respectiv.
CAPITOLUL 3 - Inchirierea locuintelor
Art. 21. - Inchirierea locuintelor se face pe baza acordului dintre proprietar si chirias,
consemnat prin contract scris, care se va inregistra la organele fiscale teritoriale si va
cuprinde:
a) adresa locuintei care face obiectul inchirierii;
b) suprafata locativa si dotarile folosite in exclusivitate si in comun;
c) suprafata curtilor si a gradinilor folosite in exclusivitate sau in comun;
d) valoarea chiriei lunare, regulile de modificare a acesteia si modul de plata;
e) suma platita in avans in contul chiriei;
f) locul si conditiile in care se realizeaza primirea si restituirea cheilor;
g) obligatiile partilor privind folosirea si intretinerea spatiilor care fac obiectul contractului;
h) inventarul obiectelor si al dotarilor aferente;
i) data intrarii in vigoare si durata;
j) conditiile privind folosinta exclusiva si in comun a partilor aflate in coproprietate;
k) persoanele care vor locui impreuna cu titularul contractului;
l) alte clauze convenite intre parti.
Art. 22. - Sunt nule de drept orice clauze cuprinse in contractul de inchiriere, care:
a) obliga chiriasul sa recunoasca sau sa plateasca in avans proprietarului orice suma cu
titlu de reparatie in sarcina proprietarului;
b) prevad responsabilitatea colectiva a chiriasilor in caz de degradare a elementelor de
constructii si a instalatiilor, a obiectelor si dotarilor aferente spatiilor comune;
c) impun chiriasilor sa faca asigurari de daune;
d) exonereaza proprietarul de obligatiile ce ii revin potrivit prevederilor legale;
e) autorizeaza pe proprietar sa obtina venituri din nerespectarea clauzelor contractului
de inchiriere.
Art. 23. - In cazul in care partile nu convin asupra reinnoirii contractului de inchiriere,
chiriasul este obligat sa paraseasca locuinta la expirarea termenului contractual.
Art. 24. - Rezilierea contractului de inchiriere inainte de termenul stabilit se face in
urmatoarele conditii:
a) la cererea chiriasului, cu conditia notificarii prealabile intr-un termen de minimum 60
de zile;
b) la cererea proprietarului, atunci cand:

- chiriasul nu a achitat chiria cel putin 3 luni consecutiv;
- chiriasul a pricinuit insemnate stricaciuni locuintei, cladirii in care este situata aceasta,
instalatiilor, precum si oricaror alte bunuri aferente lor, sau daca instraineaza fara drept
parti ale acestora;
- chiriasul are un comportament care face imposibila convietuirea sau impiedica
folosirea normala a locuintei;
- chiriasul nu a respectat clauzele contractuale;
c) la cererea asociatiei de proprietari, atunci cand chiriasul nu si-a achitat obligatiile ce-i
revin din cheltuielile comune pe o perioada de 3 luni, daca au fost stabilite, prin
contractul de inchiriere, in sarcina chiriasului.
Art. 25. - Evacuarea chiriasului se face numai pe baza unei hotarari judecatoresti
irevocabile.
Chiriasul este obligat la plata chiriei prevazute in contractul de inchiriere, pana la data
executarii efective a hotararii de evacuare.
Art. 26. - Chiriasul poate subinchiria, modifica sau imbunatati locuinta detinuta, numai cu
acordul prealabil scris si in conditiile stabilite de proprietar, daca acestea nu sunt
interzise prin contractul de inchiriere principal.
Beneficiarul contractului de subinchiriere nu se poate prevala de nici un drept impotriva
proprietarului si nici asupra oricarui titlu de ocupare.
Contractul de subinchiriere, incheiat cu respectarea prevederilor legale, se inregistreaza
la organele fiscale teritoriale.
Art. 27. - In cazul parasirii definitive a domiciliului de catre titularul contractului de
inchiriere sau al decesului acestuia, inchirierea continua, dupa caz:
a) in beneficiul sotului sau al sotiei, daca a locuit impreuna cu titularul;
b) in beneficiul descendentilor sau al ascendentilor, daca au locuit impreuna cu acesta;
c) in beneficiul altor persoane care au avut acelasi domiciliu cu titularul cel putin un an si
care au fost inscrise in contractul de inchiriere.
In cazul mai multor cereri, contractul de inchiriere se transfera prin hotarare
judecatoreasca.
In lipsa persoanelor care pot solicita locuinta, potrivit celor de mai sus, contractul de
inchiriere inceteaza in termen de 30 de zile de la data parasirii domiciliului de catre
titularul contractului sau de la data inregistrarii decesului.
Art. 28. - Proprietarul are urmatoarele obligatii:
a) sa predea chiriasului locuinta in stare normala de folosinta;
b) sa ia masuri pentru repararea si mentinerea in stare de siguranta in exploatare si de
functionalitate a cladirii pe toata durata inchirierii locuintei;
c) sa intretina in bune conditii elementele structurii de rezistenta a cladirii, elementele de
constructie exterioare ale cladirii (acoperis, fatada, imprejmuiri, pavimente), curtile si
gradinile, precum si spatiile comune din interiorul cladirii (casa scarii, casa ascensorului,
holuri, coridoare, subsoluri, scari exterioare);
d) sa intretina in bune conditii instalatiile comune proprii cladirii (ascensor, hidrofor,
instalatii de alimentare cu apa, de canalizare, instalatii de incalzire centrala si de
preparare a apei calde, instalatii electrice si de gaze, centrale termice, crematorii,
instalatii de colectare a deseurilor, instalatii de antena colectiva, telefonice etc.).
Art. 29. - Chiriasul are urmatoarele obligatii:
a) sa efectueze lucrari de intretinere, reparatii sau inlocuire a elementelor de constructii

si instalatii din folosinta exclusiva;
b) sa repare sau sa inlocuiasca elementele de constructii si de instalatii deteriorate din
folosinta comuna, ca urmare a folosirii lor necorespunzatoare, indiferent daca acestea
sunt in interiorul sau in exteriorul cladirii; daca persoanele care au produs degradarea nu
sunt identificate, cheltuielile de reparatii vor fi suportate de cei care au acces sau
folosesc in comun elementele de constructii, de instalatii, obiectele si dotarile aferente;
c) sa asigure curatenia si igienizarea in interiorul locuintei si la partile de folosinta
comuna pe toata durata contractului de inchiriere;
d) sa predea proprietarului locuinta in stare normala de folosinta, la eliberarea acesteia.
Obligatiile chiriasului cu privire la intretinerea si repararea spatiului inchiriat se pastreaza
si in cazul subinchirierii locuintei.
Art. 30. - In cazul neindeplinirii de catre proprietar a obligatiilor care ii revin cu privire la
intretinerea si repararea locuintei inchiriate, lucrarile pot fi executate de catre chiriasi in
contul proprietarului, retinand contravaloarea acestora din chirie.
Chiriasul va putea executa aceste lucrari, daca degradarea produsa este de natura sa
afecteze folosinta normala a cladirii sau a locuintei si numai atunci cand proprietarul, la
sesizarea scrisa a chiriasului, nu a luat masuri de executare a lucrarii, in termen de 30
de zile de la data sesizarii.
Art. 31. - Chiria practicata pentru locuinte va acoperi cheltuielile de administrare,
intretinere si reparatii, impozitele pe cladiri si pe teren, precum si recuperarea investitiei,
in functie de durata normata stabilita potrivit prevederilor legale, precum si un profit
supus negocierii intre parti.
Art. 32. - Nivelul maxim al chiriei pentru locuintele aflate in proprietatea statului se
stabileste prin lege speciala. Chiria maxima pentru aceste locuinte se diferentiaza pe
categorii de localitati si pe zone de catre consiliile locale, dupa criteriile avute in vedere
la stabilirea impozitelor si a taxelor locale pentru terenuri.
Art. 33. - Titularii de contracte de inchiriere pot face intre ei schimb de locuinte, cu avizul
autoritatii care a aprobat inchirierea sau, dupa caz, al proprietarului locuintei.
CAPITOLUL 4 - Administrarea cladirilor de locuit
Art. 34. - Cladirile de locuit pot fi date de proprietar in administrarea unor persoane fizice
sau juridice, asociatii, servicii publice sau agenti economici specializati, dupa caz.
Obligatiile celor care administreaza sunt, in principal, urmatoarele:
a) gestionarea bunurilor si a fondurilor banesti;
b) angajarea contractelor cu furnizorii serviciilor necesare si urmarirea realizarii
acestora, in vederea functionarii corespunzatoare a cladirii;
c) asigurarea cunoasterii si respectarii regulilor de locuit in comun;
d) reprezentarea intereselor proprietarului in raport cu autoritatile publice;
e) indeplinirea oricaror alte obligatii prevazute de lege.
Art. 35. - In cladirile de locuit cu mai multe locuinte, proprietarul raspunde de asigurarea
conditiilor de functionare normala a locuintei aflate in proprietate exclusiva si a spatiilor
aflate in proprietate indiviza.
In acest scop, proprietarii se vor constitui in asociatii cu personalitate juridica.
Modul de infiintare, organizare si functionare a asociatiilor de proprietari se
reglementeaza potrivit regulamentului-cadru cuprins in anexa nr. 2 la prezenta lege.

Art. 36. - In cazurile in care, in cladirile de locuinte, unul dintre proprietari sau chiriasi
impiedica cu buna stiinta si sub orice forma folosirea normala a imobilului de locuit,
creand prejudicii celorlalti proprietari sau chiriasi, dupa caz, la solicitarea proprietarilor
cladirilor sau a reprezentantului legal al acestora, instanta va hotari masurile pentru
folosirea normala a imobilului.
Art. 37. - Chiriasii cladirilor cu mai multe locuinte se pot asocia, potrivit legii, in scopul
reprezentarii intereselor lor in raporturile cu proprietarii, precum si cu alte persoane
juridice sau persoane fizice.
In acelasi scop, in cazul neconstituirii asociatiei, chiriasii pot mandata un reprezentant.
CAPITOLUL 5 - Locuinta sociala
Art. 38. - Constructiile de locuinte sociale se pot realiza, in orice localitate, pe
amplasamentele prevazute in documentatiile de urbanism si in conditiile prezentei legi.
Constituirea fondului de locuinte sociale se face prin realizarea de constructii noi si prin
reabilitarea unor constructii existente.
Consiliile locale controleaza si raspund de fondul de locuinte sociale situate pe teritoriul
unitatilor administrativ-teritoriale respective.
Art. 39. - Locuintele sociale apartin domeniului public al unitatilor administrativ-teritoriale.
Art. 40. - Locuintele sociale se vor amplasa numai pe terenurile apartinand unitatilor
administrativ-teritoriale, potrivit prevederilor art. 11.
Art. 41. - Locuinta sociala se realizeaza cu respectarea suprafetei utile si a dotarilor
stabilite in limita suprafetei construite, potrivit anexei nr. 1 la prezenta lege.
Pentru locuintele care se realizeaza prin reabilitarea constructiilor existente se considera
obligatorii numai prevederile legate de dotarea minima.
Art. 42. - Au acces la locuinta sociala, in vederea inchirierii, familiile cu un venit mediu
net lunar realizat in ultimele 12 luni sub nivelul venitului net lunar pe familie, pentru care
se acorda ajutor social potrivit legii, majorat cu 10%.
Nivelul minim astfel calculat va fi corectat periodic de Guvern, in functie de evolutia
situatiei economice si sociale, incepand cu anul 1996.
Venitul net lunar pe familie se stabileste pe baza declaratiei de venit si a actelor
doveditoare, potrivit prevederilor legale.
Declaratiile de venit, facute cu nesinceritate, atrag raspunderea materiala sau penala,
dupa caz.
Art. 43. - Locuintele sociale se repartizeaza de catre consiliile locale pe baza criteriilor
stabilite anual de acestea, in conditiile prevederilor prezentului capitol, si de ele pot
beneficia, in ordinea de prioritate stabilita de consiliile locale, urmatoarele categorii de
persoane: tinerii casatoriti care au fiecare varsta de pana la 35 de ani, tinerii proveniti din
institutii de ocrotire sociala si care au implinit varsta de 18 ani, invalizii de gradul I si II,
persoanele handicapate, pensionarii, veteranii si vaduvele de razboi, beneficiarii
prevederilor Legii nr. 42/1990, republicata, si ai Decretului-lege nr. 118/1990, republicat,
alte persoane sau familii indreptatite.
Art. 44. - Contractul de inchiriere se incheie de catre primar sau de catre o persoana
imputernicita de acesta cu beneficiarii stabiliti de consiliul local, pe o perioada de 5 ani,
cu posibilitatea de prelungire pe baza declaratiei de venituri si a actelor doveditoare
necesare conform prevederilor legale.
Nivelul chiriei nu va depasi 10% din venitul net lunar, calculat pe ultimele 12 luni, pe
familie. Diferenta pana la valoarea nominala a chiriei, calculata potrivit art. 31, va fi
subventionata de la bugetul local al unitatii administrativ-teritoriale unde este situata
locuinta sociala.
Art. 45. - Titularul contractului de inchiriere este obligat sa comunice primarului, in
termen de 30 de zile, orice modificare produsa in venitul net lunar al familiei acestuia,
sub sanctiunea rezilierii contractului de inchiriere.
In cazurile in care venitul net lunar pe familie s-a modificat, autoritatea administratiei
publice locale va opera modificarea chiriei si a subventiei acordate, cuvenite
proprietarului.
Art. 46. - Contractul de inchiriere se poate rezilia:
a) in conditiile prevazute la art. 24 din prezenta lege;
b) in cazul in care venitul mediu net lunar pe familie, realizat in 2 ani fiscali consecutivi,
depaseste cu peste 20% nivelul minim prevazut la art. 42 din prezenta lege, iar titularul
contractului de inchiriere nu a achitat valoarea nominala a chiriei in termen de 90 de zile
de la comunicare.
Art. 47. - Locuintele sociale realizate potrivit prezentei legi nu pot fi vandute.
Art. 48. - Nu pot beneficia de locuinte sociale, potrivit prezentei legi, persoanele sau
familiile care:
a) detin in proprietate o locuinta;
b) au instrainat o locuinta dupa data de 1 ianuarie 1990;
c) au beneficiat de sprijinul statului in credite si executie pentru realizarea unei locuinte;
d) detin, in calitate de chirias, o alta locuinta.
Art. 49. - Beneficiarii locuintelor sociale nu au dreptul sa subinchirieze, sa transmita
dreptul de locuire sau sa schimbe destinatia spatiului inchiriat, sub sanctiunea rezilierii
contractului de inchiriere si a suportarii eventualelor daune aduse locuintei si cladirii,
dupa caz.
Art. 50. - Finantarea locuintelor sociale se asigura din bugetele locale, in limitele
prevederilor bugetare aprobate anual, ale consiliilor locale, in care scop se instituie o
subdiviziune de cheltuieli distincta in aceste bugete.
Statul sprijina constructia de locuinte sociale prin transferuri de la bugetul de stat,
stabilite anual cu aceasta destinatie in bugetul Ministerului Lucrarilor Publice si
Amenajarii Teritoriului, prin legea bugetului de stat.
Persoanele fizice si agentii economici pot sprijini prin donatii sau contributii constructia
de locuinte sociale.
CAPITOLUL 6 - Locuinta de serviciu si locuinta de interventie
Art. 51. - Fondul de locuinte de serviciu se compune din:
a) locuinte existente, care, potrivit prevederilor legale, raman cu destinatia de locuinte de
serviciu la data intrarii in vigoare a prezentei legi;
b) locuinte noi.
Conditiile si durata de inchiriere vor fi stipulate in contractul de inchiriere incheiat intre
partile contractante, accesoriu la contractul de munca.
Art. 52. - Locuintele noi se finanteaza, in conditiile legii, din:
a) bugetul de stat si bugetele locale, in limitele prevederilor bugetare aprobate anual cu
aceasta destinatie;
b) bugetele agentilor economici, pentru salariatii acestora.
Art. 53. - Locuintele de serviciu finantate de la bugetul de stat sau de la bugetele locale
se realizeaza cu respectarea suprafetei utile si a dotarilor, in limita suprafetei construite
pe apartament, potrivit anexei nr. 1.
Locuintele de serviciu se vor amplasa dupa cum urmeaza:
a) pe terenurile aflate in proprietatea statului sau a unitatilor administrativ-teritoriale,
pentru locuintele finantate de la bugetul de stat sau de la bugetele locale, cu asigurarea
viabilizarii terenurilor, potrivit prevederilor art. 12;
b) pe terenurile apartinand agentilor economici, pentru locuintele si lucrarile de
viabilizare a terenurilor, finantate din bugetele acestora.
In situatii deosebite, determinate de natura amplasamentului si de caracterul zonei, cu
aprobarea ordonatorilor de credite, locuintele prevazute la alin. 1 se pot construi cu
suprafete majorate cu pana la 20% fata de cele prevazute in anexa nr. 1, iar peste
aceasta limita, cu aprobarea Guvernului.
Locuintele de serviciu realizate in conditiile prezentei legi, finantate din bugetul de stat si
din bugetele locale, pot fi vandute in conditiile legii, cu aprobarea Guvernului, in situatia
in care activitatea care a generat realizarea locuintelor respective s-a restrans sau a
incetat.
Art. 54. - Locuinta de interventie urmeaza regimul locuintei de serviciu.
Locuintele de interventie se realizeaza o data cu obiectivul de investitie si se
amplaseaza in incinta acestuia sau in imediata apropiere.
Locuintele de interventie nu pot fi vandute chiriasilor.
CAPITOLUL 7 - Locuinta de necesitate
Art. 55. - Locuinta de necesitate se finanteaza si se realizeaza in conditiile stabilite
pentru locuinta sociala.
Locuinta de necesitate se inchiriaza temporar persoanelor si familiilor ale caror locuinte
au devenit inutilizabile potrivit prevederilor art. 2 lit. f).
Contractul de inchiriere se incheie de catre primarul localitatii sau de catre o persoana
imputernicita de acesta, pe baza hotararii consiliului local, pana la inlaturarea efectelor
care au facut inutilizabile locuintele.
Art. 56. - Consiliile locale pot declara, in cazuri de extrema urgenta, drept locuinte de
necesitate, locuintele libere aflate in fondul de locuinte sociale.
CAPITOLUL 8 - Locuinta de protocol
Art. 57. - Locuintele de protocol sunt proprietate publica a statului.
Administrarea fondului locativ de protocol se face de catre Regia Autonoma
"Administratia Patrimoniului Protocolului de Stat", care asigura evidenta, intretinerea,
repararea si conservarea acestuia, precum si incasarea chiriei.
Atribuirea, ocuparea si folosirea locuintelor de protocol se fac in conditiile prezentei legi.

Art. 58. - Presedintele Romaniei, presedintele Senatului, presedintele Camerei
Deputatilor si primul-ministru beneficiaza, in conditiile prezentei legi, de cate o locuinta
de protocol, ca resedinta oficiala.
Resedintele oficiale ale persoanelor prevazute la alin. 1 se atribuie de catre Guvern si
sunt puse la dispozitia lor, impreuna cu dotarile aferente, pe intreaga perioada a
exercitarii functiei, de catre Regia Autonoma "Administratia Patrimoniului Protocolului de
Stat".
Lista imobilelor cu destinatie de resedinta oficiala, precum si a celorlalte locuinte de
protocol, si conditiile pe care acestea trebuie sa le indeplineasca se stabilesc prin
hotarare a Guvernului.
Art. 59. - Pot beneficia de locuinta de protocol, la cerere, cu plata chiriei prevazute de
lege, persoanele care indeplinesc urmatoarele functii publice: vicepresedinti ai Senatului
si ai Camerei Deputatilor, ministri de stat, ministrii si asimilatii acestora, precum si
presedintele Curtii Supreme de Justitie, presedintele Curtii Constitutionale, presedintele
Curtii de Conturi, presedintele Consiliului Legislativ si avocatul poporului, pe durata
exercitarii functiei sau a mandatului.
Pentru persoanele prevazute la alin. 1, atribuirea locuintei de protocol se face prin
decizie a primului-ministru si se pune la dispozitia lor de catre Regia Autonoma
"Administratia Patrimoniului Protocolului de Stat".
Atribuirea locuintelor de protocol se poate face numai daca persoanele prevazute la alin.
1 nu detin, in localitatea in care isi desfasoara activitatea, o alta locuinta care sa
corespunda conditiilor stabilite potrivit art. 58 alin. 3.
Art. 60. - Pentru resedintele oficiale, Regia Autonoma "Administratia Patrimoniului
Protocolului de Stat" va incheia contracte de inchiriere cu serviciile de specialitate ale
institutiilor in care isi desfasoara activitatea persoanele beneficiare.
Pentru locuintele de protocol, contractele de inchiriere se incheie de catre Regia
Autonoma "Administratia Patrimoniului Protocolului de Stat" cu beneficiarii directi, care,
pe aceasta baza, vor putea ocupa locuinta respectiva impreuna cu membrii familiei.
Contractul de inchiriere a locuintelor de protocol si a celor cu destinatie de resedinta
oficiala inceteaza de drept in termen de 60 de zile de la data eliberarii din functie a
beneficiarului.
Atribuirea, in conditiile prezentei legi, a unei resedinte oficiale, respectiv a unei locuinte
de protocol, nu afecteaza drepturile locative detinute de persoanele prevazute la art. 58
si 59.
CAPITOLUL 9 - Dispozitii tranzitorii si finale
Art. 61. - Orice litigiu in legatura cu aplicarea prevederilor prezentei legi se solutioneaza
de catre instantele judecatoresti.
Art. 62. - Prevederile Ordonantei Guvernului nr. 19/1994 privind stimularea investitiilor
pentru realizarea unor lucrari publice si constructii de locuinte, aprobata si modificata
prin Legea nr. 82/1995, se aplica in continuare pana la terminarea locuintelor incepute.
De drepturile prevazute in Ordonanta Guvernului nr. 19/1994 vor beneficia, de la data
intrarii in vigoare a legii*), si tinerii casatoriti care au, fiecare, varsta pana la 35 de ani,
impliniti pana la finele anului calendaristic in care are loc contractarea.
Dupa finalizarea blocurilor de locuinte, sursele de constituire a depozitului special,
potrivit prevederilor Ordonantei Guvernului nr. 19/1994 si ale normelor metodologice, se

preiau ca venituri la depozitul special constituit in conformitate cu prevederile art. 9.
Art. 63. - In termen de 60 de zile de la data introducerii sistemului de determinare si
impozitare a venitului global pentru persoane fizice, Guvernul va reglementa facilitatile
prevazute la cap. II din prezenta lege, de care sa poata beneficia si persoanele fizice
care investesc in constructia de locuinte si pentru punerea in siguranta a locuintelor
avariate de seisme.
Persoanele juridice romane care investesc din profit pentru lucrarile prevazute la art. 5, 6
si 12, separat sau cumulativ, beneficiaza de scutirea de impozit pe profitul investit,
conform prevederilor art. 5 din prezenta lege.
Art. 64. - Schimbarea destinatiei locuintelor, precum si a spatiilor cu alta destinatie
situate in cladiri colective se poate face numai cu acordul proprietarului sau al asociatiei
de proprietari. In vederea efectuarii acestei schimbari, este necesar avizul favorabil al
proprietarilor si, dupa caz, al titularilor contractelor de inchiriere din locuintele cu care se
invecineaza, pe plan orizontal si vertical, spatiul supus schimbarii.
Art. 65. - Construirea caselor de vacanta se autorizeaza, la cererea persoanelor fizice si
a agentilor economici, numai pe terenurile aflate in proprietatea acestora sau
concesionate in conditiile legii, in zonele stabilite prin documentatiile de urbanism si
amenajare a teritoriului, aprobate potrivit legii.
Art. 66. - Plata chiriei pentru resedintele oficiale se face din bugetele Presedintiei
Romaniei, Senatului, Camerei Deputatilor si Secretariatului General al Guvernului, in
limitele prevederilor bugetare aprobate anual.
Art. 67. - Guvernul raspunde de aplicarea unitara, pe intreg teritoriul tarii, a politicii de
dezvoltare a constructiei de locuinte.
Programul de dezvoltare a constructiei de locuinte se elaboreaza de Ministerul Lucrarilor
Publice si Amenajarii Teritoriului, pe baza fundamentarii organelor administratiei publice
centrale interesate, a consiliilor judetene si locale, in acord cu documentatiile de
urbanism si amenajare a teritoriului, aprobate conform legii.
Art. 68. - Pentru aducerea la indeplinire a dispozitiilor prezentei legi, Guvernul va adopta
norme metodologice de aplicare**).
Art. 69. - In termen de 24 de luni de la data intrarii in vigoare a prezentei legi, proprietarii
din cladirile cu mai multe locuinte in proprietate privata sau mixta se vor constitui in
asociatii de proprietari, in conformitate cu Regulamentul-cadru al asociatiilor de
proprietari, cuprins in anexa nr. 2, care face parte integranta din prezenta lege.
Pana la infiintarea si functionarea birourilor de carte funciara, inregistrarea proprietatii in
vederea constituirii asociatiilor de proprietari se face in registrele de publicitate aflate in
vigoare la birourile de transcriptiuni si inscriptiuni imobiliare din judecatorii.
Pana la data dobandirii personalitatii juridice a asociatiei de proprietari, asociatiile de
locatari isi desfasoara activitatea pe baza Decretului Consiliului de Stat nr. 387/1977
pentru aprobarea Statutului privind organizarea si functionarea asociatiei locatarilor.
Art. 70. - Decretul Consiliului de Stat nr. 387/1977 pentru aprobarea Statutului privind
organizarea si functionarea asociatiei locatarilor, publicat in Buletinul Oficial, Partea I, nr.
116 din 16 noiembrie 1977, se abroga dupa 24 de luni de la data intrarii in vigoare a
prezentei legi.
Art. 71. - Persoanele care beneficiaza de drepturi mai favorabile decat cele prevazute in
prezenta lege, consacrate prin legi speciale, care se refera, printre altele, la materia
raporturilor juridice locative si a celor conexe acestora, se bucura in continuare de
aplicarea drepturilor mai favorabile.
Art. 72. - Dispozitiile prezentei legi privind inchirierea locuintelor se completeaza cu
dispozitiile Codului civil privind contractul de locatiune.
Art. 73. - La data intrarii in vigoare a prezentei legi se abroga:
- Legea nr. 5/1973 privind administrarea fondului locativ si reglementarea raporturilor
dintre proprietari si chiriasi, cu exceptia cap. 4 si a art. 63 cu referire la cap. 4 din
aceeasi lege, exclusiv dispozitiile referitoare la suprafetele locative proprietate
personala;
- H.C.M. nr. 860/1973 pentru stabilirea masurilor de executare a Legii nr. 5/1973, in ceea
ce priveste inchirierea de locuinte;
- Decretul Consiliului de Stat nr. 256/1984 privind imbunatatirea regimului de construire a
locuintelor si modificarea unor reglementari referitoare la stabilirea preturilor limita ale
locuintelor care se construiesc din fondurile statului, a preturilor de contractare ale
locuintelor proprietate personala si a preturilor de vanzare ale locuintelor din fondul
locativ de stat, cu exceptia art. III si a anexelor nr. 3 si 4;
- Decretul Consiliului de Stat nr. 68/1975 privind imbunatatirea regimului de construire a
locuintelor din fondurile statului sau din fondurile populatiei cu sprijinul statului in credite
si executie;
- art. 12 alin. 1 lit. a) si alin. 2, art. 21-25 si art. 35 alin. 2 din Legea nr. 50/1991 privind
autorizarea executarii constructiilor si unele masuri pentru realizarea locuintelor;
- orice alte dispozitii contrare prevederilor prezentei legi.
____________
*) Prevederea se refera la Legea nr. 196 din 17 noiembrie 1997, publicata in Monitorul
Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 331
**) Normele metodologice au fost aprobate prin Hotararea Guvernului nr. 446 din 12
august 1997, publicate in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 203 din 21 august
1997.
LEGEA nr.7 din 13 martie 1996

Legea cadastrului si a publicitatii imobiliare
Textul actului publicat n M. Of. nr. 61 / 26 martie 1996
Parlamentul Romniei adopta prezenta lege.
TITLUL I - Regimul general al cadastrului
CAPITOLUL I - Dispozitii generale
Art. 1. - Cadastrul general este sistemul unitar si obligatoriu de evidenta tehnica,
economica si juridica prin care se realizeaza identificarea, nregistrarea, reprezentarea
pe harti si planuri cadastrale a tuturor terenurilor, precum si a celorlalte bunuri imobile de
pe ntreg teritoriul tarii, indiferent de destinatia lor si de proprietar. Entitatile de baza ale
acestui sistem sunt parcela, constructia si proprietarul.
Prin imobil, n sensul prezentei legi, se ntelege parcela de teren, cu sau fara constructii.
Art. 2. - Cadastrul general se organizeaza la nivelul fiecarei unitati administrativteritoriale: comuna, oras, municipiu, judet si la nivelul ntregii tari. Prin sistemul de
cadastru general se realizeaza:
a) identificarea, nregistrarea si descrierea, n documentele cadastrale, a terenurilor si a
celorlalte bunuri imobile prin natura lor, masurarea si reprezentarea acestora pe harti si
planuri cadastrale, precum si stocarea datelor pe suporturi informatice;
b) asamblarea si integrarea datelor furnizate de cadastrele de specialitate;
c) identificarea si nregistrarea tuturor proprietarilor si a altor detinatori legali de terenuri
si de alte bunuri imobile, n vederea asigurarii publicitatii si opozabilitatii drepturilor
acestora fata de terti;
d) furnizarea datelor necesare sistemului de impozite si taxe pentru stabilirea corecta a
obligatiilor fiscale ale contribuabililor.
Art. 3. - La data intrarii n vigoare a prezentei legi se nfiinteaza Oficiul National de
Cadastru, Geodezie si Cartografie, ca institutie publica cu personalitate juridica n
subordinea Guvernului.
n fiecare judet si n municipiul Bucuresti se organizeaza oficii de cadastru, geodezie si
cartografie care vor functiona ca institutii publice cu personalitate juridica n
subordonarea Oficiului National de Cadastru, Geodezie si Cartografie. n subordinea
Oficiului National de Cadastru, Geodezie si Cartografie se nfiinteaza Institutul de
Geodezie, Fotogrammetrie, Cartografie si Cadastru, institutie publica cu personalitate
juridica.
Organizarea si functionarea Oficiului National de Cadastru, Geodezie si Cartografie, a
unitatilor din subordinea sa si a Institutului de Geodezie, Fotogrammetrie, Cartografie si
Cadastru se aproba de catre Guvern n termen de 60 de zile de la data intrarii n vigoare
a prezentei legi.
Art. 4. - Ministerele, alte institutii centrale de stat, regiile autonome si alte persoane
juridice organizeaza cadastrul de specialitate n domeniile: agricol, forestier, apelor,
industrial, extractiv, imobiliar-edilitar, transporturilor rutiere, feroviare, navale, aeriene,
turismului, zonelor protejate naturale si construite, celor cu risc ridicat de calamitati
naturale ori supuse poluarii si degradarii si altele. Cadastrele de specialitate sunt
subsisteme de evidenta si inventariere sistematica a bunurilor imobile sub aspect tehnic
si economic, cu respectarea normelor tehnice elaborate de Oficiul National de Cadastru,
Geodezie si Cartografie si a datelor de baza din cadastrul general, privind suprafata,

categoria de folosinta si proprietarul. Titularii cadastrelor prevazute la alin. 1 executa, n
functie de domeniul specific de activitate, lucrari geodezice, topografice,
fotogrammetrice, cartografice si altele pentru satisfacerea nevoilor proprii. Titularii
cadastrelor de specialitate, cu exceptia Ministerului Apararii Nationale, Ministerului de
Interne si Serviciului Romn de Informatii, vor pune, cu titlu gratuit, la dispozitia Oficiului
National de Cadastru, Geodezie si Cartografie datele cerute pentru alcatuirea si
actualizarea cadastrului.
CAPITOLUL II - Organizarea activitatii de cadastru
Art. 5. - Oficiul National de Cadastru, Geodezie si Cartografie are urmatoarele atributii
principale:
a) organizeaza, conduce, ndruma si controleaza executarea lucrarilor de geodezie,
topografie, fotogrammetrie, teledetectie, cadastru si cartografie la nivelul ntregii tari;
b) elaboreaza norme, promoveaza tehnici, procedee si metodologii de specialitate
conform progreselor stiintifice si tehnice n domeniul cadastrului;
c) autorizeaza persoanele fizice si juridice care pot executa lucrari tehnice de cadastru;
d) organizeaza fondul national de geodezie si cartografie, precum si banca de date a
sistemului unitar de cadastru;
e) asigura, n conditiile legii, n colaborare cu Ministerul Apararii Nationale, executarea,
completarea, modernizarea si mentinerea n stare de utilizare a retelei geodezice
nationale;
f) avizeaza continutul topografic al hartilor, planurilor, atlaselor, ghidurilor si al altor
documente cartografice necesare uzului public;
g) pune la dispozitia autoritatilor publice si a altor institutii interesate, n conditiile legii,
situatii statistice de sinteza privind terenurile si constructiile;
h) ndeplineste sarcinile ce rezulta din angajamentele internationale n domeniul sau de
activitate.
Art. 6. - Oficiile judetene de cadastru, geodezie si cartografie realizeaza, la nivelul
unitatilor administrativ-teritoriale, atributiile prevazute la art. 5 lit. a), f) si g) din prezenta
lege.
Receptia lucrarilor tehnice de cadastru, executate de persoanele fizice si juridice
autorizate n conditiile art. 5 lit. c), se realizeaza de catre oficiile judetene de cadastru,
geodezie si cartografie.
n cadrul oficiilor judetene de cadastru, geodezie si cartografie se organizeaza si
functioneaza baza de date a cadastrului.
Art. 7. - Ministerul Apararii Nationale, Ministerul de Interne si Serviciul Romn de
Informatii executa, cu mijloace proprii, lucrari de cadastru, geodezice, gravimetrice,
topografice, fotogrammetrice si cartografice necesare apararii tarii si pastrarii ordinii
publice, precum si altor nevoi proprii, conform normelor tehnice ale Oficiului National de
Cadastru, Geodezie si Cartografie.
Art. 8. - Datele geodezice si cartografice interesnd apararea tarii si ordinea publica se
pastreaza, dupa caz, de catre Ministerul Apararii Nationale, Ministerul de Interne si
Serviciul Romn de Informatii.
Art. 9. - Finantarea activitatii Oficiului National de Cadastru, Geodezie si Cartografie, a
institutiilor din subordinea sa si a cadastrelor de specialitate ale ministerelor si altor
institutii centrale de stat se asigura de la bugetul de stat. Finantarea cadastrelor de

specialitate ale regiilor autonome, societatilor comerciale si altor persoane juridice se
realizeaza prin mijloace financiare proprii.
CAPITOLUL III - Realizarea, ntretinerea si avizarea lucrarilor de cadastru
Art. 10. - Functia tehnica a cadastrului general se realizeaza prin determinarea, pe baza
de masuratori, a pozitiei configuratiei si marimii suprafetelor terenurilor pe destinatii,
categorii de folosinta si pe proprietari, precum si ale constructiilor.
n cadrul functiei economice a cadastrului general se evidentiaza destinatia, categoriile
de folosinta a parcelelor, precum si elementele necesare stabilirii valorii economice a
bunurilor imobile.
Functia juridica a cadastrului general se realizeaza prin identificarea proprietarului pe
baza actului de proprietate si prin publicitatea imobiliara.
Art. 11. - La nivelul unitatilor administrativ-teritoriale comuna, oras si municipiu - lucrarile
tehnice de cadastru constau n:
a) stabilirea, potrivit legii, si marcarea pe teren, prin borne, a hotarelor unitatii
administrativ-teritoriale respective;
b) marcarea pe teren, prin borne, a limitei intravilanului localitatilor, potrivit legii;
c) identificarea bunurilor imobile pe baza actelor de proprietate sau, n lipsa acestora, pe
baza posesiei exercitate sub nume de proprietar; masurarea tuturor parcelelor de teren
din cuprinsul fiecarei unitati administrativ-teritoriale, specificndu-se destinatia, categoria
de folosinta si proprietarul sau, dupa caz, posesorul acestora. Pentru terenurile ocupate
de constructii, curti, precum si pentru terenurile cu alte destinatii, situate n intravilan sau
n extravilan, se vor specifica, pe baza datelor furnizate de cadastrele de specialitate,
categoriile de folosinta a terenurilor, ncadrarea acestora pe zone n cadrul localitatii,
respectiv pe clase de calitate;
d) nregistrarea litigiilor de hotare, n cazul nentelegerilor ntre proprietarii si/sau
posesorii nvecinati;
e) masuratori pentru realizarea si actualizarea planurilor cadastrale.
Delimitarea si marcarea hotarelor administrative ale comunelor, oraselor si municipiilor,
precum si limitele intravilanelor localitatilor se vor face, potrivit legii, de catre comisia
stabilita n acest scop prin ordinul prefectului. Din comisie vor face parte primarul,
secretarul consiliului local, delegatul oficiului judetean de cadastru, geodezie si
cartografie si, dupa caz, delegatul directiei generale amenajarea teritoriului si urbanism.
Art. 12. - Documentele tehnice principale ale cadastrului general, care se vor ntocmi la
nivelul comunelor, oraselor si municipiilor, sunt:
a) registrul cadastral al parcelelor;
b) indexul alfabetic al proprietarilor si domiciliul acestora;
c) registrul cadastral al proprietarilor;
d) registrul corpurilor de proprietate;
e) fisa centralizatoare, partida cadastrala pe proprietari si pe categorii de folosinta;
f) planul cadastral.
Detinatorii de bunuri imobile sunt obligati sa permita accesul specialistilor pentru
executarea lucrarilor de cadastru, sa admita, n conditiile legii, amplasarea, pe sol sau
pe constructii, a semnelor si semnalelor geodezice si sa asigure zonele de protectie a
acestora.
Baza de date poate fi redactata si arhivata si sub forma de nregistrari, pe suporturi
accesibile echipamentelor de prelucrare automata a datelor, cu efect juridic echivalent.
Primarii localitatilor au obligatia sa asigure delegatilor cadastrali birouri, spatii de cazare

contra cost, sprijin n angajarea sezoniera a personalului auxiliar pentru efectuarea
masuratorilor pe teren si sa nstiinteze, prin afisare sau prin alte mijloace de publicitate,
pe proprietarii de bunuri imobile sa permita accesul specialistilor pentru executarea
lucrarilor de cadastru sau, dupa caz, sa se prezinte personal sau prin mandatari pentru a
da lamuriri privitoare la identificarea si marcarea limitelor proprietatilor. Daca proprietarii
sau mandatarii acestora nu se prezinta, marcarea si identificarea limitelor se pot face si
n lipsa acestora. Dupa finalizarea lucrarilor de teren, pentru fiecare unitate
administrativ-teritoriala, datele obtinute se prelucreaza, se nregistreaza n documentele
tehnice ale cadastrului si se introduc n baza de date cadastrale. Datele definitorii ale
fiecarei parcele se aduc la cunostinta proprietarilor. Contestatiile cu privire la exactitatea
datelor comunicate pot fi prezentate de proprietari n scris, n termen de 60 de zile de la
comunicare, oficiului judetean de cadastru, geodezie si cartografie. Cei nemultumiti de
modul de solutionare a contestatiilor de catre oficiul judetean de cadastru, geodezie si
cartografie pot face plngere la instanta judecatoreasca competenta, conform legii.
Art. 13. - Planul cadastral contine reprezentarea grafica a datelor din registrele
cadastrale, referitoare la terenurile si constructiile din cadrul unitatilor
administrativteritoriale - comune, orase si municipii - si se pastreaza la oficiul judetean
de cadastru, geodezie si cartografie. Registrele si planurile cadastrale vor sta la baza
completarii sau, dupa caz, a ntocmirii evidentei privind publicitatea imobiliara. O copie a
acestora se pastreaza la biroul de carte funciara.
Planurile si registrele cadastrale se tin la zi, n concordanta cu situatia de pe teren, n
baza cererilor si comunicarilor facute potrivit legii, precum si prin ntretinerea lucrarilor de
cadastru, cu o periodicitate de cel mult 6 ani, cnd se va parcurge n mod obligatoriu
ntregul teritoriu administrativ si se va confrunta continutul planurilor si al registrelor
cadastrale cu situatia reala din teren si se vor nregistra toate elementele modificatoare.
Studiile pedologice necesare elaborarii partii economice a cadastrului de specialitate se
actualizeaza cu o periodicitate de 10 ani, iar cele agrochimice cu o periodicitate de 4 ani.
Pe parcelele de teren unde s-au executat lucrari de mbunatatiri funciare sau au avut loc
procese de degradare ori de poluare a solului, actualizarea se poate face ori de cte ori
este cazul.
Actualizarea cadastrelor de specialitate prevazute n prezenta lege se face conform
specificului fiecarui domeniu n parte.
Art. 14. - n cadrul functiei economice a cadastrului general se evidentiaza valoarea
economica a bunurilor imobile, potrivit legii.
Oficiul National de Cadastru, Geodezie si Cartografie si oficiile judetene din subordinea
sa, precum si titularii cadastrelor de specialitate au obligatia de a furniza organelor
Ministerului Finantelor evidentele necesare impunerii contribuabililor.
Art. 15. - Completarea, modernizarea si mentinerea n stare de utilizare a retelei
geodezice nationale necesare ntocmirii si tinerii la zi a planurilor cadastrale si hartilor
topografice se realizeaza de catre unitati specializate, sub coordonarea Oficiului
National de Cadastru, Geodezie si Cartografie.
Art. 16. - n lucrarile de cadastru general terenurile se mpart din punct de vedere al
destinatiei si al categoriei de folosinta, conform prevederilor legale.
Art. 17. - Oficiul judetean de cadastru, geodezie si cartografie este mputernicit sa
execute, direct sau prin persoane autorizate, lucrari tehnice privind comasarile,
parcelarile, schimburile de terenuri si rectificarile de hotar dintre unitatile administrativteritoriale, altele dect cele stabilite n competenta oficiilor de cadastru agricol si
organizarea teritoriului agricol prin Legea fondului funciar nr. 18/1991. Operarea
acestora n planurile si registrele cadastrale se realizeaza de catre oficiul judetean de
cadastru, geodezie si cartografie.
Art. 18. - Unitatile de specialitate sau, dupa caz, agentii economici care detin sau
executa, pentru nevoile proprii, planuri topografice utilizabile si la lucrarile de cadastru
general sunt obligate sa puna la dispozitie gratuit oficiilor judetene de cadastru,
geodezie si cartografie copiile de pe acestea sau, dupa caz, planurile originale pe
termen determinat.
Art. 19. - Modul de avizare si de receptie a lucrarilor de cadastru general se stabileste de
catre Oficiul National de Cadastru, Geodezie si Cartografie.
TITLUL II - Publicitatea imobiliara
CAPITOLUL I - Evidenta cadastral-juridica
Art. 20. - Publicitatea imobiliara ntemeiata pe sistemul de evidenta al cadastrului
general are ca obiect nscrierea n cartea funciara a actelor si faptelor juridice referitoare
la imobilele din aceeasi localitate. Ea se efectueaza de catre birourile de carte funciara
ale judecatoriilor, pentru imobilele situate n raza teritoriala de activitate a acestora. Unul
sau mai multe imobile alipite, de pe teritoriul unei localitati, apartinnd aceluiasi
proprietar, formeaza corpul de proprietate ce se nscrie n cartea funciara. Mai multe
corpuri de proprietati, de pe teritoriul aceleiasi localitati, apartinnd unui proprietar,
formeaza partida sa cadastrala ce se nscrie n aceeasi carte funciara. Cartile funciare
ntocmite si numerotate pe teritoriul administrativ al fiecarei localitati alcatuiesc,
mpreuna, registrul cadastral de publicitate imobiliara al acestui teritoriu, ce se tine de
catre biroul de carte funciara al judecatoriei n a carei raza teritoriala de activitate este
situat bunul respectiv.
Acest registru se ntregeste cu un registru special de intrare, cu planul de identificare a
imobilelor, cu repertoriul imobilelor, indicnd numarul cadastral al parcelelor si numarul
de ordine al cartilor funciare n care sunt nscrise, cu un index alfabetic al proprietarilor si
cu o mapa n care se vor pastra cererile de nscriere, mpreuna cu un exemplar al
nscrisurilor constatatoare ale actelor sau faptelor juridice supuse nscrierii.
Art. 21. - Cartea funciara este alcatuita din titlu, indicnd numarul ei si numele localitatii
n care este situat imobilul, precum si din trei parti: A. Partea I, referitoare la descrierea
imobilelor, care va cuprinde:
a) numarul de ordine si cel cadastral al fiecarui imobil;
b) suprafata terenului, categoria de folosinta si, dupa caz, constructiile;
c) amplasamentul si vecinatatile;
d) valoarea impozabila.
B. Partea a II-a, referitoare la nscrierile privind dreptul de proprietate, care cuprinde:
a) numele proprietarului;
b) actul sau faptul juridic care constituie titlul dreptului de proprietate, precum si
mentionarea nscrisului pe care se ntemeiaza acest drept;
c) stramutarile proprietatii;
d) servitutile constituite n folosul imobilului;
e) faptele juridice, drepturile personale sau alte raporturi juridice, precum si actiunile
privitoare la proprietate;
f) orice modificari, ndreptari sau nsemnari ce s-ar face n titlu, n partea I sau a II-a a
cartii funciare, cu privire la nscrierile facute.
C. Partea a III-a, referitoare la nscrierile privind dezmembramintele dreptului de
proprietate si sarcini, care va cuprinde:
a) dreptul de superficie, uzufruct, uz, folosinta, abitatie, servitutile n sarcina fondului
aservit, ipoteca si privilegiile imobiliare, precum si locatiunea si cesiunea de venituri pe
timp mai mare de 3 ani;
b) faptele juridice, drepturile personale sau alte raporturi juridice, precum si actiunile
privitoare la drepturile reale nscrise n aceasta parte;
c) sechestrul, urmarirea imobilului sau a veniturilor sale;
d) orice modificari, ndreptari sau nsemnari ce s-ar face cu privire la nscrierile facute n
aceasta parte. Datele din cartea funciara pot fi redate si arhivate si sub forma de
nregistrari pe microfilme si pe suporturi accesibile echipamentelor de prelucrare
automata a datelor. Acestea au aceleasi efecte juridice si forta probatoare echivalenta cu
nscrisurile n baza carora au fost redate.
Art. 22. - Dreptul de proprietate si celelalte drepturi reale asupra unui imobil se vor
nscrie n cartea funciara pe baza actului prin care s-au constituit ori s-au transmis n
mod valabil.
Radierea nscrierii dreptului de proprietate si a celorlalte drepturi reale se va face n
temeiul actului care exprima consimtamntul titularului la stingerea lor, cu exceptia
drepturilor care se sting la mplinirea termenului mentionat n nscriere sau a drepturilor
viagere care se sting prin moartea titularului lor.
Hotarrea judecatoreasca, definitiva si irevocabila, sau, n cazuri anume prevazute de
lege, decizia autoritatii administrative va nlocui actul prevazut la alin. 1 si 2.
Art. 23. - Modificarea continutului unui drept ce greveaza un drept real imobiliar se
nscrie, daca legea nu dispune altfel, potrivit regulilor stabilite pentru dobndirea si
stingerea drepturilor reale.
Art. 24. - nscrierea unui drept se poate efectua numai:
a) mpotriva aceluia care, la nregistrarea cererii sale, era nscris ca titular al dreptului
asupra caruia nscrierea urmeaza sa fie facuta;
b) mpotriva aceluia care, nainte de a fi nscris, si-a grevat dreptul, daca amndoua
nscrierile se cer deodata.
Art. 25. - Daca mai multe persoane si-au cedat succesiv una celeilalte dreptul real
asupra unui imobil, iar nscrierile nu s-au facut, cel din urma ndreptatit va putea cere
nscrierea dobndirilor succesive o data cu aceea a dreptului sau, dovedind prin
nscrisuri originale ntreg sirul actelor juridice pe care se ntemeiaza nscrierile.
Art. 26. - nscrierile ntemeiate pe obligatiile defunctului se vor putea face si dupa ce
dreptul mostenitorului a fost nscris, n masura n care se dovedeste ca mostenitorul este
tinut de aceste obligatii.
Art. 27. - nscrierile n cartea funciara devin opozabile fata de terti de la data nregistrarii
cererii. Ordinea nregistrarii cererii va determina rangul nscrierii.
Art. 28. - Dreptul de proprietate si celelalte drepturi reale sunt opozabile fata de terti, fara
nscrierea n cartea funciara, cnd provin din succesiune, accesiune, vnzare silita si
uzucapiune. Aceste drepturi se vor nscrie, n prealabil, daca titularul ntelege sa dispuna
de ele. n aceleasi conditii sunt opozabile fata de terti si drepturile reale dobndite de
stat si de orice persoana, prin efectul legii, prin expropriere sau prin hotarri
judecatoresti.
Art. 29. - Cel care a transmis sau a constituit, n folosul altuia, un drept real asupra unui
imobil, este obligat sa predea nscrisul translativ sau constitutiv al dreptului, pentru
nscrierea n cartea funciara, daca acest nscris este n posesia sa si este singurul
exemplar doveditor, afara de cazul n care s-a procedat, din oficiu, la nscriere. n cazul
n care cel obligat refuza predarea nscrisului, se va cere instantei judecatoresti sa
dispuna nscrierea.
Art. 30. - Dobnditorul anterior poate cere instantei judecatoresti sa acorde nscrierii sale
rang preferential fata de nscrierea efectuata la cererea unui tert, care a dobndit ulterior
imobilul cu titlu gratuit sau care a fost de rea-credinta la data ncheierii actului.
Art. 31. - nscrierea provizorie n cartea funciara se face n cazul dobndirii unor drepturi
afectate de o conditie suspensiva sau daca hotarrea judecatoreasca pe care se
ntemeiaza nu este definitiva si irevocabila.
Art. 32. - nscrierea provizorie devine opozabila tertilor cu rangul determinat de cererea
de nscriere, sub conditie si n masura justificarii ei.
Justificarea unei nscrieri provizorii si ntinde efectul asupra tuturor nscrierilor care s-au
facut conditionat de justificarea ei; nejustificarea unei nscrieri provizorii atrage, la
cererea celui interesat, radierea ei si a tuturor nscrierilor care s-au facut conditionat de
justificarea acesteia.
Art. 33. - Daca n cartea funciara s-a nscris un drept real, n conditiile prezentei legi, n
folosul unei persoane, se prezuma ca dreptul exista n folosul ei, daca a fost dobndit
sau constituit cu buna-credinta, ct timp nu se dovedeste contrariul.
Daca un drept s-a radiat din cartea funciara, se prezuma ca acel drept nu exista.
Art. 34. - Cuprinsul cartilor funciare se considera exact, n folosul acelei persoane care a
dobndit, prin act juridic cu titlu oneros, un drept real, daca n momentul dobndirii
dreptului n-a fost nscrisa n cartea funciara vreo actiune prin care se contesta cuprinsul
ei sau daca nu a cunoscut, pe alta cale, aceasta inexactitate.
Art. 35. - n cazul n care cuprinsul cartii funciare nu corespunde, n privinta nscrierii, cu
situatia juridica reala, se poate cere rectificarea acesteia.
Prin rectificare se ntelege radierea, ndreptarea sau mentionarea nscrierii oricarei
operatiuni, susceptibila a face obiectul unei nscrieri n cartea funciara.
Art. 36. - Orice persoana interesata poate cere rectificarea nscrierilor din cartea
funciara, daca printr-o hotarre judecatoreasca definitiva si irevocabila s-a constatat ca:
1. nscrierea sau actul n temeiul caruia s-a efectuat nscrierea nu a fost valabil;
2. dreptul nscris a fost gresit calificat;
3. nu mai sunt ntrunite conditiile de existenta a dreptului nscris sau au ncetat efectele
actului juridic n temeiul caruia s-a facut nscrierea;
4. nscrierea din cartea funciara nu mai este n concordanta cu situatia reala actuala a
imobilului.
Art. 37. - Actiunea n rectificare, sub rezerva prescriptiei dreptului material la actiunea n
fond, va fi imprescriptibila.
Fata de tertele persoane care au dobndit cu buna-credinta un drept real prin donatie
sau legat, actiunea n rectificare nu se va putea porni dect n termen de 10 ani, socotiti
din ziua cnd s-a nregistrat cererea lor de nscriere, cu exceptia cazului n care dreptul
material la actiunea n fond nu s-a prescris mai nainte.
Art. 38. - Actiunea n rectificare, ntemeiata pe prevederile art. 36 pct. 1-4, si va produce
efectele fata de tertele persoane care si-au nscris vreun drept real, dobndit cu bunacredinta si prin act juridic cu titlu oneros, ntemeindu-se pe cuprinsul cartii funciare.
Termenul va fi de 3 ani socotiti de la nregistrarea cererii pentru nscrierea dreptului a
carui rectificare se cere.
Art. 39. - Hotarrea prin care s-a admis rectificarea unei nscrieri nu va fi opozabila
persoanelor mpotriva carora actiunea nu a fost admisa.
Daca actiunea n rectificare a fost nscrisa n cartea funciara, hotarrea judecatoreasca
va fi opozabila si tertelor persoane care au dobndit dreptul dupa nscriere.
Art. 40. - Actele si faptele juridice, privitoare la drepturile personale, la starea si
capacitatea persoanelor n legatura cu imobilele cuprinse n cartea funciara, vor putea fi
nscrise la cerere, cu efect de informare pentru terte persoane.
Art. 41. - Proprietarul unui imobil poate cere ca intentia sa de a nstraina sau de a
ipoteca sa fie nscrisa, aratnd, n acest din urma caz, suma ce urmeaza sa se
garanteze prin ipoteca.
Daca se savrseste nstrainarea sau ipotecarea, dreptul nscris va avea rangul nscrierii
intentiei.
Art. 42. - nscrierea intentiei de a nstraina sau de a ipoteca si pierde efectul prin
trecerea unui termen de doua luni de la data nregistrarii cererii.
Anul, luna si ziua n care nscrierea si pierde efectul vor fi aratate att n nscriere, ct si
n ncheierea care a ordonat-o.
Art. 43. - Orice persoana interesata va putea cerceta cartea funciara si celelalte evidente
care alcatuiesc registrul cadastral de publicitate imobiliara, cu exceptia evidentelor care
privesc siguranta nationala.
La cerere, se vor elibera extrase, certificate sau copii legalizate de pe cartile funciare, cu
plata taxelor legale. Nici o autoritate nu va putea cere trimiterea originalului cartii
funciare sau a planurilor de identificare a imobilelor. Mapa nscrisurilor privind nscrierea
atacata va putea fi ceruta de catre instanta judecatoreasca.
Art. 44. - Corpul de proprietati constituit prin nscrierile n cartea funciara se va putea
modifica prin alipiri, daca mai multe parcele se unesc ntr-un singur corp sau daca se
adauga o noua parcela la un corp de proprietate ori se mareste ntinderea unei parcele.
De asemenea, corpul de proprietate se modifica si prin dezlipiri, daca se desparte o
parcela de un corp sau se micsoreaza ntinderea unei parcele. Dezlipirea unei parcele
sau a unei parti dintr-o parcela, care face parte dintr-un corp de proprietate, se face
mpreuna cu sarcinile care o greveaza. Parcela care este grevata cu sarcini nu poate fi
alipita la un alt corp de proprietate, ci va forma, n caz de dezlipire, un corp de
proprietate separat.
Art. 45. - n caz de alipire sau dezlipire, se vor efectua transcrieri, daca o parcela trece
dintr-o carte funciara n alta, sau renscrieri, daca, dezlipindu-se o parcela, aceasta se
va trece n aceeasi carte funciara ca un corp de proprietate de sine statator sau ca o
parcela a unui alt corp de proprietate.
Daca se transcrie o parte din parcela ntr-o alta carte funciara, restul se nscrie n
vechea carte funciara, cu mentionarea noului numar si a ntinderii, iar daca toate
parcelele nscrise ntr-o carte funciara au fost transcrise, aceasta se va nchide si nu va
mai putea fi redeschisa pentru noi nscrieri.
Art. 46. - n cazul proprietatii imobiliare comune ori n indiviziune vor fi nscrisi n aceeasi
carte funciara toti proprietarii. n ceea ce priveste proprietatea indiviza, se va indica cota
fiecarui coproprietar.
Art. 47. - Daca o constructie face obiectul proprietatii pe etaje sau pe apartamente, se va
ntocmi o carte funciara colectiva pentru ntreaga constructie si cte o carte funciara
individuala pentru fiecare etaj sau apartament avnd proprietari diferiti.
Imobilul va fi indicat n cartea funciara colectiva cu un numar de parcele nefractionat. n
cartile funciare individuale, fiecare etaj sau apartament se va indica cu un numar
fractionat, al carui numarator va fi numarul de parcela aratat n cartea funciara colectiva,
iar numitorul va fi, dupa caz, numarul etajului sau al apartamentului. nscrierile care
privesc ntreaga cladire se vor face n ambele carti funciare.
Art. 48. - Imobilele ce apartin domeniului public si domeniului privat al statului sau, dupa
caz, al unitatii administrativ-teritoriale, se vor nscrie n registrul de publicitate special al
unitatii administrativ-teritoriale pe care sunt situate.
Registrele de publicitate se tin de catre biroul de carte funciara al judecatoriei.
CAPITOLUL II - Procedura de nscriere n cartea funciara
Art. 49. - Cererea de nscriere n cartea funciara se va depune la biroul de carte funciara
al judecatoriei si va fi nsotita de nscrisul original sau de copia legalizata de pe acesta,
prin care se constata actul sau faptul juridic a carui nscriere se cere. Copia legalizata se
va pastra n mapa biroului de carte funciara.
n cazul hotarrii judecatoresti, se va prezenta o copie legalizata, cu mentiunea ca este
definitiva si irevocabila. Cererile de nscriere se vor nregistra de ndata n registrul de
intrare, cu mentionarea datei si a numarului care rezulta din ordinea cronologica a
depunerii lor. Daca mai multe cereri au fost depuse deodata la acelasi birou de carte
funciara, drepturile de ipoteca si privilegiile vor avea acelasi rang, iar celelalte drepturi
vor primi numai provizoriu rang egal, urmnd ca prin judecata sa se hotarasca asupra
rangului si asupra radierii ncheierii nevalabile.
Art. 50. - n cazul n care judecatorul de la biroul de carte funciara admite cererea,
dispune nscrierea prin ncheiere, daca nscrisul ndeplineste urmatoarele conditii:
a) cerintele de validitate a actului juridic;
b) are deplina putere doveditoare;
c) indica numele partilor;
d) individualizeaza imobilul cu numarul de parcela;
e) este nsotit de o traducere legalizata, daca nu este ntocmita n limba romna.
ncheierea va cuprinde determinarea dreptului sau a faptului, indicarea numarului
parcelei si a cartii funciare, precum si a partii cartii funciare n care urmeaza a se face
nscrierea.
n cazul n care identificarea cadastrala a parcelei nu este posibila, pe baza datelor
existente, vor fi folosite schite de plan vizate de oficiul judetean de cadastru, geodezie si
cartografie.
Art. 51. - Daca se constata ca cererea de nscriere n cartea funciara nu ntruneste
conditiile legale, se va respinge printr-o ncheiere motivata. Despre respingerea cererii
se va face mentiune n registrul de intrare, n dreptul nregistrarii acesteia.
Dispozitiile alineatului precedent se aplica si n cazul cererilor de radiere.
Art. 52. - ncheierea se comunica celui care a cerut nscrierea sau radierea unui act sau
fapt juridic, precum si celorlalte persoane interesate potrivit mentiunilor din cartea
funciara, cu privire la imobilul n cauza, n termen de 20 de zile de la pronuntarea
ncheierii, dar nu mai trziu de 60 de zile de la data nregistrarii cererii. ncheierea este
supusa cailor ordinare de atac; cererea de apel se depune la biroul de carte funciara si
se nscrie n cartea funciara.
n cazul n care se va declara si recurs, cererea de nscriere respectiva se va comunica
biroului de carte funciara pentru nscriere.
Hotarrea judecatoreasca definitiva si irevocabila se comunica, din oficiu, biroului de
carte funciara, de catre instanta care s-a pronuntat ultima asupra fondului.
Art. 53. - nscrierile si radierile efectuate n cartile funciare nu pot fi rectificate dect pe
baza hotarrii instantei judecatoresti ramase definitiva si irevocabila. Prevederile art. 52
se vor aplica n mod corespunzator.
Art. 54. - n cazul n care o carte funciara urmeaza a fi ntocmita ori completata prin
nscrierea unui imobil care nu a fost cuprins n nici o alta carte funciara, precum si n
cazul n care o carte funciara a fost distrusa, pierduta ori a devenit nefolosibila, n total
sau n parte, din diferite cauze, ntocmirea, completarea si reconstituirea, dupa caz, se
vor face de catre judecatorul de la biroul de carte funciara, la cerere sau din oficiu, cu
acordul celor interesati, pe baza unei ncheieri. n acest scop se vor folosi toate
nscrisurile privitoare la imobilele n cauza pentru identificarea parcelelor si a
suprafetelor, precum si situatia dreptului de proprietate, schita de plan, constatari la fata
locului sau, dupa caz, nregistrarile dupa microfilme si pe suporturi accesibile
echipamentelor de prelucrare automata a datelor. ncheierea poate fi atacata, dupa caz,
n conditiile art. 52 alin. 2.
Art. 55. - Erorile materiale savrsite cu prilejul nscrierilor sau radierilor se pot ndrepta,
prin ncheiere motivata, de catre judecatorul de la biroul de carte funciara, la cerere sau
din oficiu, cu sau fara citarea partilor. Aceasta ncheiere se va comunica partii care nu a
fost prezenta. n acest caz se vor aplica, prin asemanare, dispozitiile art. 38-40.
Art. 56. - Notarul public care a ntocmit un act prin care se transmite, se modifica, se
constituie sau se stinge un drept real imobiliar este obligat sa ceara, din oficiu, nscrierea
n cartea funciara. n acest scop, va trimite cererea de nscriere a acestui act, n ziua
ntocmirii lui sau cel mai trziu a doua zi, la biroul de carte funciara al judecatoriei n a
carei raza de activitate se afla imobilul, n afara de cazul n care partea interesata si-a
rezervat dreptul de a face diligentele necesare pentru nscriere. Instanta judecatoreasca
va transmite, n termen de 3 zile, hotarrea ramasa definitiva si irevocabila, constitutiva
sau declarativa asupra unui drept real imobiliar, la biroul de carte funciara al judecatoriei
n a carei raza de activitate se afla imobilul.
Instanta judecatoreasca nu va trece la dezbaterea n fond a actiunii privind desfiintarea

actului juridic supus nscrierii, daca acesta nu a fost nscris, n prealabil, pentru
informare, n cartea funciara.
Art. 57. - Ministerul Justitiei organizeaza, coordoneaza si controleaza activitatea de
publicitate a birourilor de carte funciara ale judecatoriilor, printr-un compartiment de
specialitate.
TITLUL III - Dispozitii tranzitorii, sanctiuni si dispozitii finale
CAPITOLUL I - Dispozitii tranzitorii
Art. 58. - nscrierile facute n conformitate cu actele normative n vigoare n registrul de
transcriptiuni si inscriptiuni, n cartile funciare si n cartile de publicitate funciara, nainte
de data intrarii n vigoare a prezentei legi, si vor produce si dupa aceasta data efectele
prevazute, cu exceptia cazurilor n care drepturile de proprietate si celelalte drepturi
reale au fost afectate n orice mod prin efectul legii.
Toate documentele de evidenta si publicitate imobiliara se preiau si se conserva de catre
birourile de carte funciara ale judecatoriilor n a caror raza de activitate se afla imobilele,
n termen de 180 de zile de la data intrarii n vigoare a prezentei legi.
Executarea silita imobiliara va urma dispozitiile Codului de procedura civila si pentru
actele de executare ncepute potrivit Legii LX din anul 1881, cu modificarile aduse prin
Legea nr. 54 din anul 1912.
Art. 59. - Actul juridic privind constituirea sau transmiterea unui drept imobiliar, valabil,
ncheiat anterior intrarii n vigoare a prezentei legi, netranscris n registrul de
transcriptiuni si inscriptiuni ori, dupa caz, nenscris n cartea funciara, si produce
efectele la data nscrierii n cartea funciara, potrivit regimului juridic la data ncheierii lui.
Actul sub semnatura privata, valabil ncheiat, va fi luat n considerare, daca are data
certa anterioara intrarii n vigoare a Legii fondului funciar nr. 18/1991.
Art. 60. - Actiunile introduse n temeiul art. 22, 23, 27, 28 si 34-40 din Decretul-lege
nr.115 din 27 aprilie 1938 pentru unificarea dispozitiilor privitoare la cartile funciare,
aflate n curs de judecata la data intrarii n vigoare a prezentei legi, se vor solutiona
potrivit dispozitiilor legale sus-mentionate. Hotarrile judecatoresti definitive, prin care sau admis aceste actiuni, vor fi nscrise n cartea funciara.
Art. 61. - Actele si faptele juridice privind terenurile si constructiile situate pe un teritoriu
administrativ pentru care nu s-au definitivat documentele cadastrului general se vor
nscrie cu caracter nedefinitiv, n cte o carte funciara, urmnd ca nscrierea definitiva sa
fie efectuata la punerea n aplicare a cadastrului general si pe acel teritoriu. n aceleasi
conditii se vor nscrie si titlurile de proprietate emise n temeiul Legii fondului funciar nr.
18/1991. La cererea de nscriere se va atasa schita de plan a terenului sau a
constructiei la care se refera nscrierea, ntocmita de un cadru tehnic de specialitate
autorizat de oficiul judetean de cadastru, geodezie si cartografie. Schita de plan va
cuprinde configuratia parcelelor de teren sau a constructiilor, suprafetele, categoriile de
folosinta, caracteristicile calitative ale terenului, elementele pentru precizarea locului
unde este situat imobilul, data ntocmirii si numele celui care a ntocmit schita.
Masuratorile cadastrale efectuate n cadrul actiunilor de aplicare a Legii fondului funciar
nr. 18/1991 si evidentiate ca atare n documentele cadastrale si n titlurile de proprietate
se preiau ca date definitive ale cadastrului pentru teritoriul administrativ respectiv, daca
acestea corespund normelor metodologice de cadastru elaborate de catre Oficiul

National de Cadastru, Geodezie si Cartografie. Lucrarile tehnice de cadastru vor sta la
baza eliberarii titlurilor de proprietate, emise n baza Legii fondului funciar nr. 18/1991,
acolo unde acestea n-au fost ntocmite si nmnate.
Art. 62. - Modul de nscriere n evidentele cadastrale a bunurilor imobile apartinnd
Ministerului Apararii Nationale, Ministerului de Interne si Serviciului Romn de Informatii
se va stabili de catre Oficiul National de Cadastru, Geodezie si Cartografie, mpreuna cu
aceste organe.
Art. 63. - Daca se constata unele diferente ntre suprafetele nscrise n actele de
proprietate si situatia reala din teren, rezultata din masuratorile executate pentru
ntocmirea cadastrului general, consiliile locale vor nstiinta pe proprietarii interesati.
Plusurile si minusurile de teren de pe aceeasi unitate administrativ-teritoriala se
compenseaza ntre proprietarii n cauza.
Plusurile si minusurile de teren se stabilesc de catre persoanele autorizate care
efectueaza masuratorile si se comunica celor n cauza si primarilor.
Art. 64. - Orice nentelegeri cu privire la identificarea si masurarea parcelelor de teren,
precum si cu privire la proprietarii acestora, se vor solutiona de catre instantele
judecatoresti.
Art. 65. - Ministerul Justitiei va ntocmi, pna la intrarea n vigoare a prezentei legi,
regulamentul de organizare si functionare a birourilor de carte funciara ale judecatoriilor.
CAPITOLUL II - Sanctiuni
Art. 66. - Constituie contraventii urmatoarele fapte, daca nu au fost savrsite n astfel de
conditii nct, potrivit legii penale, sa constituie infractiuni:
a) folosirea, n documente oficiale, a altor date cu privire la proprietari, terenuri sau
constructii dect cele nscrise n documentele cadastrului;
b) refuzul proprietarilor imobilelor de a permite accesul personalului de specialitate
pentru executarea lucrarilor de cadastru, a celor geodezice, topografice si
fotogrammetrice;
c) refuzul de a pune la dispozitia organelor cadastrale a bazei topografice si a altor date,
precum si a documentelor necesare lucrarilor de cadastru de catre cei care le detin, cu
exceptia Ministerului Apararii Nationale, Ministerului de Interne, Serviciului Romn de
Informatii, Serviciului de Informatii Externe si Serviciului de Protectie si Paza;
d) publicarea sau difuzarea de materiale cartografice de orice fel, fara avizul Oficiului
National de Cadastru, Geodezie si Cartografie si al ministerelor interesate, care executa
lucrari de cadastru de specialitate. Faptele prevazute la lit. a) si b) se sanctioneaza cu
amenda de la 400.000 la 750.000 lei, iar cele prevazute la lit. c) si d) cu amenda de la
750.000 la 1.500.000 lei. Amenzile se aplica persoanelor fizice si juridice.
Art. 67. - Constatarea contraventiilor si aplicarea sanctiunilor se fac prin proces-verbal
ncheiat de persoane mputernicite de ministerele care executa astfel de lucrari, de
Oficiul National de Cadastru, Geodezie si Cartografie sau de primari, precum si de
ofiterii si subofiterii de politie. Contraventiilor prevazute n prezenta lege le sunt
aplicabile dispozitiile Legii nr. 32/1968 privind stabilirea si sanctionarea contraventiilor.
Degradarea sau distrugerea bornelor, reperelor, marcilor de nivelment si a semnalelor
geodezice din reteaua nationala, amplasate pe sol sau pe cladiri, sau mpiedicarea unor
masuri de conservare a acestor bunuri, constituie infractiune de distrugere si se

pedepseste potrivit prevederilor art. 217 din Codul penal.
De asemenea, constituie infractiune de tulburare de posesie si se pedepseste potrivit
prevederilor art. 220 din Codul penal nfiintarea sau mutarea semnelor de hotar si a
reperelor de marcare a limitelor de zona a caii ferate, drumurilor, canalelor,
aeroporturilor, porturilor, cailor navigabile, delimitarilor silvice, geologice si miniere, fara
aprobarea prevazuta de lege.
CAPITOLUL III - Dispozitii finale
Art. 68. - n termen de 90 de zile de la data definitivarii lucrarilor de cadastru pe o unitate
administrativ-teritoriala - comuna, oras sau municipiu -, oficiul judetean de cadastru,
geodezie si cartografie va transmite birourilor de carte funciara ale judecatoriilor
evidenta privind partidele cadastrale ale tuturor proprietarilor de pe teritoriul fiecarei
localitati din circumscriptia acestora, n vederea ntocmirii cartilor funciare ale imobilelor.
Oficiul judetean de cadastru, geodezie si cartografie si birourile de carte funciara de pe
lnga judecatorii realizeaza, pastreaza si asigura conservarea copiilor de siguranta de
pe documentele de cadastru, geodezie, cartografie si publicitate imobiliara, inclusiv de
pe microfilme sau alte suporturi.
Art. 69. - Institutul de Geodezie, Fotogrammetrie, Cartografie si Organizarea Teritoriului
se reorganizeaza n Institutul de Cadastru si Organizarea Teritoriului Agricol, ca institutie
publica cu personalitate juridica n subordinea Ministerului Agriculturii si Alimentatiei.
Oficiile de cadastru si organizarea teritoriului judetene si al municipiului Bucuresti se
reorganizeaza n oficii de cadastru agricol si organizarea teritoriului agricol, ca institutii
publice cu personalitate juridica n subordinea Ministerului Agriculturii si Alimentatiei.
Modul de organizare si de functionare si atributiile institutiilor prevazute la alin. 1 si 2,
precum si nivelul de salarizare si statutul personalului acestora se vor stabili prin
hotarre a Guvernului n termen de 60 de zile de la data intrarii n vigoare a prezentei
legi.
Patrimoniul, personalul si resursele materiale necesare institutiilor prevazute la art. 3, 21
si 68 se stabilesc prin hotarre a Guvernului, n raport cu atributiile ce revin fiecaruia.
Art. 70. - Oficiul National de Cadastru, Geodezie si Cartografie, mpreuna cu ministerele
care raspund de cadastrele de specialitate, si Ministerul Justitiei vor stabili, n termen de
90 de zile de la intrarea n vigoare a prezentei legi, metodologia privind evidenta
cadastrala tehnica, economica si juridica, nscrierea actelor si faptelor juridice referitoare
la imobile.
Autoritatile administratiei publice locale vor asigura institutiilor si birourilor de carte
funciara, prevazute n prezenta lege, spatiile necesare desfasurarii activitatii acestora.
Art. 71. - Informatiile din cadastrul general si publicitatea imobiliara, precum si din
cadastrele de specialitate reprezinta bun proprietate publica a statului si sunt accesibile,
contra cost, persoanelor fizice si juridice, cu exceptia cazurilor privind siguranta
nationala sau alte cazuri reglementate potrivit prevederilor legale.
Sistemul informational al cadastrului si publicitatii imobiliare se va integra n Sistemul
National de Informatizare al Romniei.
Art. 72. - Prezenta lege intra n vigoare la 90 de zile de la publicarea ei n Monitorul
Oficial al Romniei. La data finalizarii lucrarilor cadastrale si a registrelor de publicitate
imobiliara pentru ntreg teritoriul administrativ al unui judet si nceteaza aplicabilitatea,
pentru judetul respectiv, urmatoarele dispozitii legale:

- art. 1.801, 1.802 si 1.816-1.823 din Codul civil;
- art. 710-720 din Codul de procedura civila, cu exceptia prevederilor referitoare la
amanet;
- Decretul-lege nr.115 din 27 aprilie 1938 pentru unificarea dispozitiilor referitoare la
cartile funciare, publicat n Monitorul Oficial, Partea I, nr. 95 din 27 aprilie 1938, cu
modificarile ulterioare;
- Legea nr. 242 din 12 iulie 1947 pentru transformarea cartilor funciare provizorii din
vechiul Regat n carti de publicitate funciara, publicata n Monitorul Oficial nr. 157 din 12
iulie 1947, cu modificarile ulterioare;
- Decretul nr.2.142 din 12 iunie 1930 pentru functionarea cartilor funduare centrale
pentru caile ferate si canaluri;
- Legea LX din anul 1881 privitoare la executarea silita imobiliara, cu modificarile
ulterioare. Dupa definitivarea cadastrului la nivelul ntregii tari, se abroga:
- art. 1.801, 1.802 si 1.816-1.823 din Codul civil;
- art. 710-720 din Codul de procedura civila, cu exceptia prevederilor referitoare la
amanet;
- Decretul-lege nr.115 din 27 aprilie 1938 pentru unificarea dispozitiilor referitoare la
cartile funciare, publicat n Monitorul Oficial, Partea I, nr. 95 din 27 aprilie 1938, cu
modificarile ulterioare:
- Legea nr. 242 din 12 iulie 1947 pentru transformarea cartilor funciare provizorii din
vechiul Regat n carti de publicitate funciara, publicata n Monitorul Oficial nr. 157 din 12
iulie 1947, cu modificarile ulterioare;
- Decretul nr.2142 din 12 iunie 1938 pentru functionarea cartilor funduare centrale pentru
caile ferate si canaluri;
- Legea LX din anul 1881 privitoare la executarea silita imobiliara, cu modificarile
ulterioare. La data intrarii n vigoare a prezentei legi se abroga:
- art. 37-43 din Legea fondului funciar nr. 59 din 29 octombrie 1974, publicata n
Buletinul Oficial nr. 138 din 5 noiembrie 1974, cu modificarile ulterioare;
- anexa nr. 1 la Decretul nr.146/1985 privind nfiintarea colectivelor de lucrari cadastrale;
- Decretul nr.305 din 15 septembrie 1971 privind activitatea geodezica,
topofotogrammetrica si cartografica, precum si procurarea, detinerea si folosirea datelor
si documentelor rezultate din aceasta activitate, publicat n Buletinul Oficial nr. 111 din 26
septembrie 1971;
- orice alte dispozitii contrare prezentei legi.
Aceasta lege a fost adoptata de Camera Deputatilor n sedinta din 8 februarie 1996, cu
respectarea prevederilor art. 74 alin. (1) din Constitutia Romniei.
PRESEDINTELE CAMEREI DEPUTATILOR
ADRIAN NASTASE
Aceasta lege a fost adoptata de Senat n sedinta din 12 februarie 1996, cu respectarea
prevederilor art. 74 alin. (1) din Constitutia Romniei.
p. PRESEDINTELE SENATULUI
ION SOLCANU
Bucuresti, 13 martie 1996.
Decret-lege nr. 61 din 7 februarie 1990 privind vinzarea de locuinte construite din
fondurile statului catre populatie
Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 22 din 8 februarie 1990
Consiliul Frontului Salvarii Nationale decreteaza:
Art. 1. - Intreprinderile pentru vinzarea locuintelor si oficiile specializate pot vinde catre
populatie locuinte construite din fondurile statului, in conditiile prezentului decret-lege.
Art. 2. - Prin locuinta in sensul prezentului decret-lege, se intelege suprafata locativa
care cuprinde una sau mai multe camere, baie, bucatarie, si alte dependinte, formind o
unitate de sine statatoare, determinata ca atare prin constructia sa.
Art. 3. - Locuintele prevazute la art. 1 se vind cetatenilor romani cu domiciliul in tara, cu
achitarea integrala a pretului la incheierea contractului de vinzare-cumparare sau prin
acordarea unui imprumut de catre Casa de Economii si Consemnatiuni, fara restrictii
privind detinerea in proprietate a unei a doua locuite.
O data cu locuita se transmite cumparatorului acesteia si dreptul de folosinta asupra
terenului aferent, pe durata existentei constructiei.
Art. 4. - Cumpararea de locuinte in scopul revinzarii sau inchirierii este interzisa.
Art. 5. - Primariile judetene si a municipiului Bucuresti vor organiza pe principii
economice unitatile specializate prevazute la art. 1 si vor pune la dispozitia acestora lista
locuintelor destinate vinzarii catre populatie.
Locuintele ocupate de chiriasi se pot vinde numai acestora, pe baza cererilor adresate
direct unitatilor specializate in vinzarea locuintelor.
Art. 6. - Preturile de vinzare catre populatie pentru locuintele construite din fondurile
statului si receptionate pina la data de 31 decembrie 1989 se stabilesc potrivit anexelor
nr. 1 si 2.
In vederea corelarii preturilor de vinzare cu preturile de deviz pentru locuintele
receptionate dupa 1 ianuarie 1990, Ministerul Economiei Nationale, Ministerul Finantelor
si Comisia Nationala pentru Urbanism si Amenajarea Teritoriului vor prezenta in termen
de 60 de zile de la data prezentului decret-lege nivelurile corespunzatoare ale preturilor
de vinzare in functie de numarul de camere, suprafetele utile, gradul de confort si finisaj.
Art. 7. - In vederea incheierii contractului pentru vinzarea locuintelor, cumparatorii vor
depune la unitatea specializata un avans de cel putin 30 la suta din pretul de vinzare al
locuintei.
Pentru tinerii in virsta de pina la 30 de ani, avansul va fi de cel putin 10 la suta din pretul
de vinzare al locuintei.
Art. 8. - Cumparatorii care nu au posibilitatea sa depuna avansul prevazut la art. 7 pot
obtine un credit de la Casa de Economii si Consemnatiuni, cu durata de rambursare de
pina la 5 ani si o dobinda anuala de 5 la suta.
Pentru tinerii in virsta de pina la 30 de ani durata maxima de rambursare a creditului de
avans va fi de pina la 10, ani cu o dobinda anuala de 3 la suta.
Art. 9. - Pentru diferenta dintre pretul de vinzare al locuintei si avansul prevazut la art. 7
se autoriza Casa de Economii si Consemnatiuni sa acorde cumparatorilor credite

rambursabile in termen de pina la 25 de ani, cu o dobinda anuala de 4 la suta; pentru
tinerii in virsta de pina la 30 de ani dobinda este de 2 la suta.
Art. 10. - Prevederile referitoare la tinerii in virsta de pina la 30 de ani se aplica si familiei
in care unul din soti are virsta de pina la 30 de ani.
De aceste prevederi beneficiaza si invalizii de gradul I si II, handicapatii, precum si
familiile care au in componenta lor astfel de persoane.
Art. 11. - Restituirea creditelor acordate si plata dobinzilor aferente acestora se fac in
rate lunare egale, prin retinere si varsare la Casa de Economii si Consemnatiuni,
incepind cu prima luna de la incheierea contractului, de catre unitatile de la care
beneficiarii primesc drepturile banesti sau potrivit clauzelor prevazute in contractul de
vinzare-cumparare ori de imprumut, pentru ceilalti beneficiari.
In cazul platii anticipate a creditului, dobinda se recalculeaza, stabilindu-se cea efectiv
datorata in raport cu dobinda medie achitata.
Art. 12. - Creditele vor fi garantate prin constituirea unei ipoteci asupra locuintei
dobindite in conditiile prezentului decret-lege. Inscrierea ipotecii se va dispune pe baza
contractului de imprumut, la cererea Casei de Economii si Consemnatiuni.
Pina la rambursarea integrala a creditului, locuinta dobindita in conditiile prezentului
decret-lege nu poate fi instrainata sau restructurata decit cu autorizarea prealabila a
Casei de Economii si Consemnatiuni.
Art. 13. - In cazul nerestituirii la termenele stabilite a ratelor creditului, cumparatorul va
plati o dobinda de 8 la suta pe an asupra acestor rate.
In caz de neplata a 6 rate scadente de catre cumparatorul locuintei, Casa de Economii si
Consemnatiuni va putea cere executarea silita asupra locuintei si evacuarea
detinatorului, in conditiile legii.
Art. 14. - In cazul in care, intr-o cladire, prin aplicarea dispozitiilor prezentului decretlege, locuintele si spatiile cu alta destinatie apartin unor proprietari diferiti, acestia au
dreptul de proprietate sau de folosinta, pe durata existentei constructiei comune, asupra
terenului aferent, asupra spatiilor auxiliare, dotarilor si utilitatilor comune, precum si
asupra tuturor bunurilor accesorii care, prin natura lor, nu pot fi folosite decit in comun.
Art. 15. - In caz de succesiune sau instrainare a locuintei, se transmit asupra
dobinditorului toate drepturile si obligatiile rezultate din contractul de imprumut sau din
contractul de vinzare-cumparare, dupa caz, precum si dreptul de folosinta asupra
terenului pe durata existentei constructiei.
Art. 16. - Contractul de vinzare-cumparare, procesul-verbal de predare-primire a
locuintei si, dupa caz, contractul de imprumut dovedesc dreptul de proprietate asupra
locuintei cumparate in conditiile prezentului decret-lege si constituie titlu de proprietate.
Locuinta proprietate personala se declara in vederea impunerii, in termen de 30 de zile
de la dobindire, administratiilor financiare sau unitatilor subordonate acestora.
Sint scutite de impozitul pe cladiri, pe timp de 10 ani de la data dobindirii, locuintele
cumparate in conditiile prezentului decret-lege. Scutirea de impozit se aplica, in
continuare, si locuintelor care au fost transmise altor persoane, pina la implinirea
termenului de 10 ani.
Art. 17. - Titlul de proprietate prevazut la art. 16 si ipotecile constituite asupra imobilelor
se inscriu in registrele de transcriptiuni imobiliare sau in cartile funciare, dupa caz.
Inscrierea titlului de proprietate in conditiile prezentului decret-lege este supusa taxei de
timbru de 150 de lei Inscrierea ipotecii prin care se garanteaza creditul acordat de Casa
de Economii si Consemnatiuni este scutita de taxa de timbru.
Art. 18. - Formularele tip privind contractele de vinzare-cumparare, de imprumut si
procesul-verbal de predare-primire a locuintelor sint cele prevazute in anexele nr. 3, 4 si
5.
Art. 19. - Contractul de vinzare-cumparare, procesul-verbal de predare-primire a
locuintei si contractul de imprumut, incheiate in conditiile prezentului decret-lege, au
valoare de inscrisuri autentice si constituie titluri executorii.
Art. 20. - Cheltuielile Casei de Economii si Consemnatiuni privind acordarea, urmarirea
si tinerea evidentei creditelor, inclusiv pentru incadrarea personalului necesar in acest
scop, se vor suporta dintr-o cota de 1 la suta calculata asupra dobinzilor incasate de la
populatie la creditele acordate in conditiile prezentului decret-lege.
Art. 21. - Comisionul cuvenit unitatii specializate care vinde locuinte construite din
fondurile statului este de 1,5 la suta si este inclus in pretul de vinzare al locuintelor.
Art. 22. - Creditele acordate de Casa de Economii si Consemnatiuni in conditiile
prezentului decret-lege vor fi virate chenzinal unitatii vinzatoare.
Art. 23. - Dupa preluarea locuintelor, sumele incasate de catre unitatile prevazute la art.
1, reprezentind contravaloarea locuintelor vindute catre populatie, se vor varsa chenzinal
la bugetul republican.
Art. 24. - Cetatenii romani repatriati au prioritate la cumpararea de locuinte, in conditiile
prezentului decret-lege, daca achita integral, in valuta, pretul acestora.
Art. 25. - Cetatenii romani cu domiciliul in strainatate, precum si persoanele care nu au
cetatenia romana si vor sa-si stabileasca domiciliul in Romania, pot sa cumpere locuinte
construite din fondurile statului, cu plata integrala in valuta.
Art. 26. - Preturile in valuta ale locuintelor ce se vind potrivit art. 24 si 25 se stabilesc de
Ministerul Comertului Exterior si Ministerul Finantelor.
Art. 27. - Vinzarea locuintelor se va face in ordinea de inregistrare a cererilor
cumparatorilor la unitatile prevazute la art. 1, in localitatile in care acestia domiciliaza
sau isi stabilesc domiciliul potrivit legii.
Art. 28. - In cazul vinzarii locuintelor in conditiile prezentului decret-lege, valoarea
anexelor gospodaresti se include in pretul de vinzare la care se calculeaza creditul ce
urmeaza a fi acordat.
Costul garajelor si boxelor se plateste integral de beneficiari la data incheierii
contractului de vinzare-cumparare a locuintei.
Art. 29. - Anexele nr. 1-5 fac parte integranta din prezentul decret-lege.
Art. 30. - Art. 5 si 52 din Legea nr. 4/1973, precum si orice alte prevederi contrare
prezentului decret-lege privind vinzarea de locuinte constituite din fondurile statului, se
abroga.

Legea Locuinte

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Legea Locuinte

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Legea nr.

Dreptul de proprietate prevazut la alin. 1 se dobindeste indiferent de tronsonul, scara

In caz de neplata a 6 rate scadente de catre cumparatorul locuintei, unitatea vinzatoare

Modificarea si completarea Legii locuintei

inchirierea continua dupa caz:

22. Articolul 8 din anexa nr. 2 va avea urmatorul cuprins:

asociati, in interesele legate de cladire;

Legea nr. 114 din 996

CAPITOLUL 2 - Dezvoltarea constructiei de locuinte

ocazia elaborarii bugetului de stat, distinct pentru terminarea locuintelor si pentru

Consemnatiuni un depozit reprezentand pana la 10% din valoarea creditului solicitat.

b) la cererea proprietarului, atunci cand:

a) sa efectueze lucrari de intretinere, reparatii sau inlocuire a elementelor de constructii

reglementeaza potrivit regulamentului-cadru cuprins in anexa nr. 2 la prezenta lege.

Atribuirea, ocuparea si folosirea locuintelor de protocol se fac in conditiile prezentei legi.

potrivit prevederilor Ordonantei Guvernului nr. 19/1994 si ale normelor metodologice, se

LEGEA nr.7 din 13 martie 1996

Geodezie si Cartografie si a datelor de baza din cadastrul general, privind suprafata,

institutii centrale de stat se asigura de la bugetul de stat. Finantarea cadastrelor de

Primarii localitatilor au obligatia sa asigure delegatilor cadastrali birouri, spatii de cazare

Instanta judecatoreasca nu va trece la dezbaterea n fond a actiunii privind desfiintarea

acestea corespund normelor metodologice de cadastru elaborate de catre Oficiul

masuri de conservare a acestor bunuri, constituie infractiune de distrugere si se

pentru judetul respectiv, urmatoarele dispozitii legale:

se autoriza Casa de Economii si Consemnatiuni sa acorde cumparatorilor credite

S-ar putea să vă placă și