Sunteți pe pagina 1din 10

RAPORT DE PRACTIC

Numele i prenume studentului: Sararu Maria-Lavinia


Universitatea/Facultatea:

Universitatea de Stiinte Agronomice si Medicina Veterinara,

Facultatea de Biotehnologii
Instituia i departamentul n care s-a desfsurat stagiul de pregtire practic:Directia
Sanitar Veterinara si Siguranta Alimentelor Bucuresti
Domeniul de activitate: Siguranta Alimentara
Date de contact instituie: Bucuresti, str. Ilioarei, nr. 16Y, sect. 3
Perioada i durata stagiului de pregtire practic:9-07-2012-27-07-2012
Tutore desemnat: Constantin Lupescu
Responsabil de practic: Danaila Guidea Silvana

I.Obiectivele de practica
La inceputul celor trei saptamani de practica au fost prezentate obiectivele pe care trebuia sa
le indeplinesc pana la sfarsutul stagiului de practica si anume:
-determinarea contaminantilor si a reziduurilor in laboratoarele de metale grele
,micotoxine,pesticide si aditivi alimentari.
-siguranta alimentelor:laborator de microbiologie alimentara,laborator de chimie
alimentara.

II..Activitatile desfasurate
In cursul celor trei saptamani de practica am desfasurat urmatoarele activitati:
1. Am luat la cunostiinta atributiile si raspunderile ce revin in domeniul securitatii in
munca,impotriva incendiilor si a situatiilor de urgenta.
Mentionez cateva dintre ele:
-sa utilizez corect echipamentul individual de protectie acordat si dupa utilizare sa-l
inapoiez sau sa-l pun la locul destinat pentru pastrare.
-sa nu procedez la soaterea din functiune, la modificarea, schimbarea sau inlaturarea
arbitrara a dispozitivelor de securitate proprii, in special ale masinilor, aparaturii, uneltelor si
sa utilizez corect aceste dispozitive.
-sa dau relati olicitate de catre inspectorii de munca si inspectorii sanitari.
-sa respect semnificatia indicatoarelor si marcajelor referitoare la securitatea muncii.
-sa insuseasc si sa respect prevederile legislatiei din domeniul Securitatii si Sanatatii
Muncii.
2. Prezentarea laboratorului de metale grele si descrierea metodelor si echipamentelor folosite
pentru determinarea contaminarilor cu metale grele.
Determinarea microelementelor-digestia sub presiune
Principiul metodei:omogenizarea probei in aparatura cu nivel de contaminare redus,
urmata de dezagregare intr-un vas etans, intr-un container sub, presiune la temperatura si
presiune ridicata, prin incalzire conventionala sau microunde.

Pentru a reduce presiunea in interiorul vasului de digestie se raceste vasul sub presiune etans
pana aproape de temperatura ambianta.
Dupa, vasul de digestie a fost racit si deschis se pune mai intai sub nisa pana pana cand nu se
mai observa gaze brune.Se umple pana la un volum specificat cu apa(solutie proba)si se
transfera solutiile din proba in vase din quart.
Solutiile de digestie trebuie sa fie limpezi si volumul apropiat de cel dinainte de digestie.
3.Determinarea continutului de patulina in sucul de mere prin HPLC
Reactivi: apa de inalta puritate(distilata sau deionizata), tertrahidrofuran(puritate
HPLC),alcool etilic absolut, acetonitril, faza mobila HPLC, acid acetic glacial,5hidriximetilfurfural, solutie de pectinaza, apa cu pH=4, patulina substanta etalon, solutie
standard de patulina(se prepara la intuneric).
Echipament si sticlarie:blender cu capacitate de 500-1000ml, vortex, balanta analitica,
unitate de filtrare, hartie de filtrare din microfibre de sticla,chit pentru purificarea patulinei,
pipete, baloane cotate brune, microseringa, unitate de evaporare, spectofotometru UV.
4.Determinarea metalelor grele prin spectofotometrie de absorbtie atomica dupa
calcinare
Principiul metodei:calcinarea probelor la 450C cu cresterea treptata a
temperaturii.Dizolvarea cenusii in HCl si evaporarea la sec a solutiei obtinute.
Redizolvarea reziduului final in HNO3 si determinarea continutului de metale prin metode de
spectofotometrie atomica cu flacara.
Exprimarea rezultatelor se face aplicand urmatoarea formula:

(a / b) v
m

W=concentratia din proba(mg/kg)


a=concentratia din solutie de proba(mg/l)
b=concentratia medie din solutia martor(mg/l)
v=volumul de solutie din solutie(ml)
m=masa de proba(g)

unde:

5. Determinarea de metale grele prin spectofotometrie cu absorbtie atomica


Principiul metodei: se bazeaza pe determinarea concentratiei unui element chimic din
proba ce se analizeaza prin masurarea absorbtiei unei radiatii electromagnetice cu lungime de
unda specifica la trecerea acesteia prin mediul in care sunt uniform distribuiti atomii liberi ai
elementului respectiv. Nivelul de absorbtie este proportional cu concentratia atomilor in
mediul de distributie.
Pentru evaluarea cantitativa este necesara folosirea unui standard de referinta si anume o
solutie care contine numai elementul dorit cu concentratie cunoscuta.
6. Determinarea continutului de apa din carne si produse din carne
Principiul metodei: determinarea pierderii de masa prin incalzire la 1033C pana la masa
constanta, dupa ce in prealabil s-a format un amestec omogen din proba de analizat si nisip.
Exprimarea rezultatelor
Continutul in apa se exprima in procente si se calculeaza la carne si produse dincarne dupa
formula:
apa %

m1 m2
100
m1 m0

unde:
m0=masa probei cu bagheta si nisip(g)
m1=masa probei cu bagheta ,nisip si proba inainte de uscare(g)
m2=masa probei cu bagheta, nisip si proba dupa uscare(g)
Ca rezultat se ia media aritmetica a doua determinari paralele.
7. Determinarea continutului de umiditate la cafea
Determinare: fiola de cantarire cu continutul sau/si capacul ei asezat alaturi se
introduc in etuva reglata la 1033C si se usuca timp de 2h. Usa etuvei nu se deschide in
acest timp. Se scoate fiola, se acopera cu capacul corespunzator si se introduc in
exicator. Se racesc la temperatura camerei si apoi se cantaresc cu o exactitate de 0,1mg.
Exprimarea rezultatelor:
Pierderea de masa=(m1-m2) * 100
m1-m0
unde:
m0=masa fiolei goale cu capac
4

m1=masa fiolei, a capacului si a probei de incercat, inainte de uscare(g)


m2=masa fiolei, a capacului sau/si a probei de incercat, dupa uscare(g)
8. Determinarea punctului de congelare al laptelui
Principiul metodei: separarea probei de lapte la o temperatura corespunzatoare si
inducerea cristalizatii prin mijloace suficiente pentru a provoca o eliberare instantanee
de caldura probei la o temperatura stabila a platoului. Platoul este atins cand cresterea
de temperatura nu depaseste 0,5m3C in timp de 20 de secunde.Temperatura astfel atinsa
corespunde punctului de congelare al probei de lapte.
Instrumentul se etaloneaza prin reglarea sa pentru a da citirea corecta pentru doua
solutii etalon de NaCl, folosind acelasi mod de lucru ca pentru probele de lapte.
Rezultatele obtinute pentru probe a caror aciditate titrabila depaseste 20ml solutie
NaOH 0,1 mol/l pe 10g negrase nu sunt reprezentative pentru laptele original.
9. Metoda orizontala pentru detectia si enumerarea Enterobactacteriaceelormetoda de enumerare a coloniilor
Principiul metodei: prepararea suspensiei initiale si a dilutiilor zecimale.
Se prepara suspensia initiala si dilutiile zecimale din proba pentru analiza.
Confirmare: se reinsamanteaza coloniile presupuse Enterobacteriacee pe mediu
neselectiv si se confirma prin teste de fermentare a glucozei si prezenta oxidazei.
Calcul: se calculeaza numarul de Enterobacteriacee pe mililitru sau gram de proba
din numarul de colonii tipice confirmate pe placa.
10. Metoda orizontala pentru enumerarea Escherichia coli pozitive la glucuronidaza
Cate doua placi cu mediu de triptona bila-glucuronat(TBX) se inoculeaza in
cantitati specifice de proba pentru analiza sau de suspensie initiala.
Se inoculeaza in aceleasi conditii, folosind dilutiile zecimale ale probei penrtu
analiza sau ale suspensiei initiale, cate doua placi din fiecare dilutie.
Placile se incubeaza tipm de 18h pana la 24h la 443C apoi se examineaza pentru a
detecta prezenta coloniilor care, dupa caracteristicile lor, sunt considerate a fi colonii de
E.coli pozitive la -glucuronidaza.

Rezultate: pentru ca un rezultat sa fie valabil, in general se considera ca este


necesara numararea UFC de pe cel putin o placa care contine un numar de 15UFC
albastre.
Se calculeaza , numarul de UFC de E.coli pozitive la -glucuronidaza prezente
in proba analizata, pe mililitru sau pe gram, media a doua dilutii succesive folosind
ecuatia:

a
V x ( n1 0,1n 2 ) d

unde:
a=suma UFC numarate pe toate placile retinute din doua dilutii succesive,dintre
care cel putin una contine un minim de 15UFC albastre.
n1=numarul de placi retinute la prima dilutie
V=volumul de inocul alpicat pe fiecare placa,in ml
n2=numarul de placi retinute la a doua dilutie
d= factor de dilutie corespunzator primei dilutii retinute.
11. Metoda orizontala pentru numararea stafilococilor coagulaza pozitivi
(Staphilococcus aureus)
Principiu: inocularea suprafetei unui mediu selectiv de cultura solid, folosind
placi in dublu, cu o cantitate precizata de proba daca produsul este lichid sau o cantitate
precizata din suspensia initiala in cazul altor produse.
Inocularea, in aceleasi conditii, prin utilizarea dilutiilor zecimale a probei sau a
suspensiei initiale cu doua placi pe dilutie.
Confirmare: de pe suprafata fiecarei colonii selectate, se ia inocul cu o ansa
sterila si se transfera intr-o eprubeta sau sticla cu infuzie creier-inima.
Se incubeaza la 35-37C timp de 24h.
Se considera testul coagulazei pozitiv daca volumul de cheag ocupa mai mult de 1/2
din volumul initial al lichidului.
Rezultate pentru fiecare placa:
a

bc
b
Cc nc Cnc
Ac
A nc

unde: Ac=numarul de colonii tipice supuse testului coagulazei


6

Anc=numarul de colonii atipice supuse testului coagulazei


bc=numarul de colonii tipice care s-au dovedit a fi coagulaza pozitiv
bnc= numarul de colonii atipice care s-au dovedit a fi coagulaza pozitiv
Cc=numarul total de colonii tipice asezate pe placa
Cnc= numarul total de colonii atipice asezate pe placa
12. Determinarea contaminantilor (melamina si acrilamida) prin metoda gaz
cromatografica
Determinarea gaz cromatografica-melamina: dupa stabilirea semnalului se
injecteaza 1 din solutia etalon de lucru. Daca curba de calibrare se verifica, se
injecteaza 1 din extractul probei. Daca curba de calibrare nu se verifica, se traseaza o
noua curba de calibrare.
Identificarea componentelor din proba se face in functie de timpul de retentie,
comparativ cu timpul de retentie al substantei etalon. Determinarea se face prin
utilizarea unui sistem de integrare, realizandu-se marcarea automata a timpilor de
retentie si integrarea varfurilor cromatografice afisandu-se direct aria lor si concentratia
extractului din eprubeta de 2,5ml.
Determinarea gaz cromatografica-acrilamida: dupa stabilirea semnalului se
injecteaza 1l din solutia obtinuta.
Identificarea acrilamidei din proba se face pe baza timpului de retentie, comparativ cu
timpul de retentie al solutiei etalon de acrilamida.Determinarea se face prin utilizarea
unui sistem de integrare, realizandu-se marcarea automata a timpului de retentie si
integrarea varfurilor cromatografice, afisandu-se exact aria lor si concentratia
acrilamidei din extract, fiind de 1-2l.
Exprimarea rezultatelor -melamina
Continutul de melamina X, exprimat in mg/kg, se calculeaza cu formula:
X

C m V1 V2
V 3m

unde: X=continutul de melamina din proba(l/ml)


V1=volum extract initial(aproximativ 27ml)
V2=volumul in care s-a reluat reziduu(2,5ml)
V3=cota parte luata in lucru(15ml)
CM=concentratia melaminei citita direct la aparat
7

m=cantitatea de proba luata, in grame


Exprimarea rezultatelor-acrilamida
In cazul obtinerii unor valori sub limita de detectie a metodei, rezultatul se
exprima ca nedetectabil.
Continutul de acrilamida X,exprimat in mg/kg, se calculeaza cu formula:

C A V1 V2 1
V 3m

unde: X=continutul de acrilamida din proba (mg/kg)


V1=volumul total al extractului apos(14,5), ml
V2=volumul de solvent, in care se redizolva extracrul(2ml)
V3=volumul care se ia din extractul apos(5ml)
CA=concentratia de acrilamida citita direct la aparat in g/ml
m=cantitatea de proba luata in lucru
13. Determinarea reziduurilor de pesticide prin cromatografie din produse
alimentare de origine vegetala
Principiu: extractia reziduului de pesticide din proba se face cu solventi prin
partitie lichid-lichid. Dupa omogenizare si centrifugare, extractul organic se evapora la
rotavapor. Reziduul se redizolva intr-un solvent specific si se injecteaza in GC-ECD.
Exprimarea rezultatelor: rezultatele cuprinse intre 0,010-0,999se exprima prin
rotuinjirea valorilor obtinute la a-III-a zecimala.
Rezultatele peste 0,999 se exprima prin rotunjirea valorilor obtinute la a III-a
zecimala.
In cazul obtinerii unor valori sub limita de cuantificare a metodei, rezultatul se exprima
ca nedetectabil. Pentru probele in care s-au gasit pesticide in limita maxima admisa sau
cu depasirea acesteia, rezultatul se raporteaza specificand incertitudinea de masurare +
50%. Continutul de reziduri de pesticide X, exprimat in mg/kg, se calculeaza cu

formula:

unde:

C AV1 V2
V 3m

X=continutul de pesticid din proba, in mg/kg


V1=volumul solutiei extract (ml)

V2=volumul de solvent, in care se dizolva extractul (ml)


V3= volumul care se evapora (ml)
CA=concentratia componentului, in eprubeta de 3 ml, citita direct la aparat
m=cantitatea de proba luata in calcul (g)
14. Determinarea continutului de coloranti solubili in apa din produsele
alimentare

de

origine

nonanimala

prin

cromatografie

de

lichide

de

ultraperformanta
Principiul metodei: Presupune extractia colorantilor solubili in apa din diferite
matrici prin extractie cu diferiti solventi. Separarea colorantilor solubili in apa se face
prin cromatografie de lichide de ultraperformanta cu detectie in ultraviolet.
Exprimarea rezultatelor :concentratia fiecarui colorant se calculeaza cu ajutorul
formulei de mai jos si se exprima in mg/l.
CSA

Y b
v
v

R% Conc CSA
R%
a
mp
mp

unde:
Conc*CSA=concentratia colorantului solubil in apa, citita de aparat, mg/l
Y=aria picului colorantului solubil in apa
a=panta dreptei de etalonare
b=intersectia dreptei cu axa OY
v=volumul final al probei luata in lucru
R%=procentul de recuperare
15. Determinarea continutului de indulcitori din produse alimentare de origine
nonanimala prin cromatografie de loichide de ultraperformanta
Principiul metodei: presupune extractia indulcitorilor din diferite matrici prin
extractie cu diferiti solventi.Separarea indulcitorilor se face prin cromatografie de
lichide de ultraperformanta cu detectie in ultraviolet.
Exprimarea rezultatelor: rezultatele se exprima in mg/kg sau mg/l prin rotunjirea
la a doua zecimala, iar daca valoarea obtinuta este mai mica decat limita de detectie
(LOD) a metodei atunci rezultatul se exprima ca nedetectabil . In cazul in care
rezultatul obtinut este situat intre limita de detectie (LOD) si cea de cuantificare (LOQ)
rezultatl se raporteaza ca fiind mai mica LOD, iar daca rezultatul este mai mare decat

LOQ se raporteaza ca valoare corectat cu procentul de recuperare, cu o precizie de doua


zecimala.

III. Concluzii
In concluzie, in urma celor trei saptamani de practica consider ca am acumulat
cunostiinte si am vazut cum se lucreaza cu adevarat in cadrul unui laborator condus de
oameni cu experienta si cu mult profesionalism.
Pe decursul practicii am intrat in contact cu laboratoarele foarte bine utilate cu
aparatura de ultima generatie ,unele dintre ele fiindu-mi cunoscute de la facultate.
In cursul acestui stagiu de practica am fost foarte bucuroasa ca am putut sa-mi pun
in practica abilitatile obtinute in facultate si asta mi-a dat curaj ca intr-o viitoare
angajare voi putea sa lucrez fara nicio problema.

10