12. Motaave pentru automobile tractoare ‘compresrul Sj dup care int fn motor. in trbina Ty aera poate avea 0 ‘selene mare de tembperatur, Datorits pierderilor in graput turbocompresor Bi din schimbacorul de eildurR, presiuneasorului la epirea din turbina Ty va fi rai mic decdt a iegirea din compresorul Sy “Temperstura serait objinutd permite ptcsiuni mati de supraalimentare, muta Aacescia find impos numai de soiciile tmecanice ale motoul 36.3, Corectarea caractersitclor motoarelor supraalimentate Peeformanfele _si___economicitatea rmotoarelr depind. de condifile exterioee de accia se impune oraporare la conditile standard Se raportearA la condtile standard turnttoarele reat Bi Fig, 321, Schema de Mean se princi a rirs Pa = K-Pw ‘aerlu prin destinder. In care: K este factonul de corlati, K,Inewal MAS. Kyi cazal MAC, Li MAC. “cu supralimentare cu antrenare-mecanicd a compresorul este necesar ea raprtul de mai os 8 ie eupeins in imitele ebitulut de, combusibil defnit pentru: motoarele cu aspiraie normals (60.15 man cilndree) espesiv: 50s_& 2 aaa Pe (2) l2)@) une: p= presunea medi ambians py -Presnes a colectru de mise 4 temperatra edd aban 7, emperara din eoectorl dads fn K: Vg-elindresa ttl nf G2 consul de combust 75 Volun . Economie ecologic. Sure eneretce alternative _133 ‘Cocca decors poste calcula cu unnoare ela: Kg = (100 / pf x (7/290) 69) 20 utonen fort chive Ke PANOO, 6.10) 0,064100-p)+0,17(T-298) pestis absolut aru amis in K; _P-presone attnosferich absolut in kPa La MAC. eu supraalimentre cu turbocampresor mu se apie nici ‘© corecte, dar condi de Incereare se vor india in buletinl de tncecare- 3.7. Problemelefortril prin torhosupraalimentare, prin ‘supraalimentare mint si combinatt Gregerea presivnil la admisie fa motorul supaalimentat duce ta ‘majorarea cu 30 ~ 40% a presiunit maxime pe cicl fig. 3.22) Valoarea ‘maxima admisS pentru aeste presuni este daa de constactia metorula Mirirea puter duce la cresteea solicit lagirelorarborlui coi, care de asemenea, este limita, Datriétemperatrior ma inal, cu cere asrul 3r8 T meorulsupraalimentat, eres temperature gazelor de evacuate. Ase, pe Hingl solicitarea Iecanied, apare si una termich Materalele folosite pentru. supape, pisoane si urbind_ limiteara temperatura maxim a gazelor, 14 ‘Micgoratearegimuli terme pate objine prin riciea acrulii t admis, Treceea print-un radiator aet- gl fe “| mmr er, pasat fn faa raiatral de apa, °° Ee sigur reducerea tempera aeruli ups compresor de la 393 K. La 323, , |} alle Ja. 0. temperaturd a mediului“Yhgpigo0 i900 22002500 Aa atubiant de 298 K. Aceast cine are, fa urmare, 0 scldere remarcabilt temperaturi motoruli (fe. 3.23) me vt ‘ig. 3.22, Varga presunit ‘maxime in elindrii motoarelor 797-05 cu aspirajie natural gi 798-05 turbosupraainente,1 ar poner aT i) a i : i : dl 3 a ‘ 22a ee arborele cu came al motorlul M.A. ‘cu reprecentarea intersect Fig, 3.23, Diminuarea temperatrit uno ese ‘ale motorulal, turborupraciimenta prin crea aerulu Reducerea solicit termice a motor se poate objine si prin mires ‘ebitlu de ae O pace din aer tec pin cilingra fra st ia parte fa ardere. Pentru ‘ced ete nevole de efotrea unghiului de fncrucigare a supapelor. Spilarea aceasta determin o Imbundifie a raidamenula umpleri, desarece se ede catitaten de gaze ase rams filing ‘cies prin mivrea inlersectiri supapelor este valabild ny numa entra supape gi seaunele Tor, ci i pentru pstoane. Tn cazul acesta se ‘impune praccarea nor adigcitur fm eapol pistoanelor. Pentry a evita fseese adit, Fama MA.N. a ulizat o cama curidicarea de forma clei fin figura 3.24. Aceasts cama are dezavantajul cl turati mai micgoreaza cfectul de sae gi contribu la parti vibratilorarcurior de supap. Peniru a rezolvaaceast problemf, Ia motoarele cu cam de arderesfevied central M.A. practic pugs in piston, Racirea fundulu pistonul prin sopire eu jeturi de ulet reduce temperatura capului eu 40'~ 60 AK, in schimb ageniul de race preia 0 energie de 185 KAW, Folosieaturbosuflantlor perfecjionate asigu ereierea_eu 18 — 30 % a putert si ca 20-~ 43% a cuplului motor pe untatea de cilindros, precum si redueotea eu 12-15 % @ consumalul specific de combust CCercettile proprii cfecuate pe mtoarele de constructie romineasci au permis <4 se pund in evidenfavantajelesupraalimentri forate (reser puteri si epluli,randamentuiefetv gia eoeficientula exces do at, precum fi reducoreaconsumului specific de combustibil[8). Volum I. Economie ecologic. Suse energeticealtemative 135, Fig. 3. 25. Motori Saviem 597 supraalimentat eu turbocompresor si cu ‘compresor Roots. 1- radiator deaer; 2~ radiator de ule: 3 ~ circuit de ‘sp: 4~ radiator de apd; §~ conduct; 6 ~ conductd; 7 supapa ‘Principal 8 ~chilasd: 9 compresor Roots 10 ~ admisia tn compresora Roots: 11 ~colecor de admisie: 12 — cuplajunisens 13 cutee de transmisi: 14 — generator; 15~ regulator; 6~ supap ‘comandatt eleevie: 17~ starter: 18 conducts de combust: 19 supapa unisens 20 jctorealibrat. Deoarece motoarele de astomobile fanefionesrA ftr-un domeniy do tara larg, este neces oteplare a presi de suprasimentare, penta ‘se asigurapresiun selene Ia trai, fir ase depts valorile maxime Ia ‘ural rideae, Pena aceasta se poate flosio supapd care asigur, une? piri din gazele de evacuate, posibiltatea de acco turbina16 Morea per anonoble sl rotonis olumal lit: Bonomi stecolose Sure energetic obernative _131 *» 5 Bfectul supraalimentarii combinate poate fi obtinut, in domeniul i oe doldidenuothivaneyieemeines eaten Lsleala isttse Z Z StinisesUn cic dimeasiona pent o suc rae, orate Je ben} Iueru poate avea ample oxsilorpresunit I pa supapet de in) > ise mic, eet ce-iscamnd cl re dimimeacd anplerea.clindrl M. (fe 327, \ 1 Sean) ‘ at aa 33: Gareteristicetrbocompeteoruli 124 \ 1200 1000 PUR a ene ge i neh pea otc ins sipeale on Yeon 1204 tm F'n Fig. 3.27. Caracteistcle externe ‘le motoarelor D 2566 MK 912565 "ME: 1 ~putereasfectvs 2-—momentulefectv; }~ consul specifi de combusubi Pentru obpinerea_unci ceutbe a) motoruui Ia sarcind ‘maxima Similar eu a unui motor cu aspirate nara’ gia ‘mentineisupraalimentii) 1a sarcini gi trait mic, crceatri firmei,Saviem au introdus pe lings wrbocompresor gi un compresor volumetic de tip Roots (fig. 2.25. ‘Aspectele tortie le functondiil Se pot urmai in figura 3.26. La ‘apoarte de trnsitee sub 1,15 (n/m) compresorl nu. supraalimenteaza Raportl maxim de tansimetere Inte motor st compresor este 2. Li sacind ‘maxim varatia presi) urmdreste curba “ela 755 din sarcind curba “ake, iat Ia 25% curba, “beh. Penn sacind maxi presione. aii urmdzestecutba p, eae asigurao variaie mai bund a momentuli cit cea dati de curbs “x” (objinutd la funcionarea numa cu turbocompreso) Testirileefectuate pe motorl 597-05 cu supraimentre mist au demonstrat cl prin aces proceden se pot objine cresteri mai de pute (42,8 % 5 de cuplu (37,3 %) fh de motoral eu aspiraye natural (puerea snereseut de la 92 KW ia 2900 mun 161 RWla 2700 min a a cull de | 337 Nm ta 1500 min Ia $39, New a 1800. mr, ct faa gi de eel lurbosupezaimentat(eresterea de putre este de la 114 KV la 2800 min Ie 161 A 14.2700 min". respeciv 29 %) [8.9 ‘381. Caracterstica normali a compresorulul Parametrii prinipali ce caracterizeazfanetonarea_ unui compres Ja un anumitregim de Iueru sunt: gradul de comprimare 3 $i -andamentul compresorlul Max ‘Se numestecaracteristca normal sau de debit relia cre exprims variatia marimilor sim in functo de parameti de stare a medivlut mbiant ip T,) de ebitl de aera compresorulus turajia compresorlui (Gulf) m: FIs F(Po-Tasm,n,) 1D (Caracteristea normals ridc experimental: Tn figura 3.28 eso yeprerentata caracterstica normal a unui ‘ompresor centrifugal. Se const ch pe maura ce debi de act refulat ‘cade, turatia compresoruluirimindnd constant, curbele ating un maxim, upd ‘care deserese ajungindu-se la un punct pests care funcionarea turbocompresoruui devine stabil. ‘Locul geometric al puncelor de funciona insabilé Ia diverse ‘ura se numeste nie de pomp} Pe linia m, = consiant exist un singur punct co caractrizeat regimol de luctu al compresorului ce se poate deplasa la stinga sau la reaptafuntie de revstenfele aerodinamice exstente fn aval de compres. Linia AB ce uneste punctele repimurilor de luru se numeste lini de luera sau carateristica de exploatare a compeesoruti. Se urmirest ca accast Tinie 4 teace prin punctcle de andament maxim, Dezavnjl prinipal at ‘ces carseteristici este acela ea este valabila numa pentru parametit de stare ai moduli ambiant in care a fost ica De aceea, functionarea unui compresor tn diferite cenit de mediu ‘este determinatd de o multitude de earactristici, ‘Acest inconvenient este eliminat prin exprimarea perormanfelor compresoruli eu sutoral parametrilr obfinyi pe baza teri similtuini,