In dictionare, cuvntul violenta trimite la ceea ce se efectueaza cu o "forta intens",

brutala si adesea distructiva, la abuzul de forta pentru a constrnge pe cineva la ceva.

agresiuni active fizice directe: lovirea unui coleg;
agresiuni active fizice indirecte: lovirea unui substituit al victimei;
agresiuni active verbale directe: injura, ameninta;
active verbale indirecte: calomnia;
agresiuni pasive fizice directe: impiedicarea producerii unui comportament al victimei;
fizice indirecte: refuzul de a realiza o sarcina, de a da curs unei rugaminti;
agresiuni pasive verbale directe: refuzul de a vorbi;
agresiuni pasive verbale indirecte: negativism.
Desi,pare imposibil formele de violenta se manifesta si in scoala!acestea se pot manifesta
asupra elevilor si chiar asupra profesorilor.violenta poate fi de 2 tipuri:*VIOLENTA
VERBALA-se manifesta prin insulte,jigniri la adresa elevului/profesorului*VIOLENTA
FIZICA-care poate avea repercusiuni grave.aceasta se manifesta prin lovituri,imbranciri
etc.In cazul acestui tip de violenta elevii pot fi exmatriculati,li se poate scadea nota la
purtare sau pot fi doar avertizati.Profesorii pot cadea victime din cauza unei note
proaste,etc.sau pot fi ei insusi agresori,iar in acest moment isi pot pierde slujba.violenta
in scoala nu este binevenita,dar din pacate exista!Cum nici fapta rea nu ramane
nepedepsita,cei care o practica isi asuma responsabilitatea si platesc in functie de gradul
de gravitate!

Consideram ca este importanta identificarea factorilor si contextelor scolare care

favorizeaza si sustin manifestarea unor astfel de comportamente, in vederea elaborarii
unei strategii de prevenire si de corectare/completare prin activitatea scolii a influentei
negative a altor contexte (familie, mass-media, societate in ansamblu).
Sub eticheta violenta descoperim o diversitate de forme de conduita (Ilie Bologa), care
descriu , sub aspectul intensitatii , o linie continua: la intensitatea cea mai mica , violenta
presupune :
confruntarea vizuala ,
poreclirea ,
tachinarea,
ironizarea,
imitarea in scop denigrator ;
refuzul de a acorda ajutor ,
bruscarea ,
lovirea cu diverse obiecte,
palmuirea
impingerea ,
injunghierea (forme de intensitate crescuta ale violentei)impuscarea (forme de intensitate
crescuta ale violentei).

Stanislav Tomkievich spunea urmatoarele violenta institionala este un abuz ca si

actiune directa agresiva cu consecinte negative asupra dezvoltarii unui copil sau ca si
tacere si ignoranta in fata actelor de violenta Cu alte cuvinte nu este suficient ca o
agresiune sa se petreaca explicit si sa fim martorii acesteia astfel incat sa avem
confirmarea agresiunii si impactul evident flagelant asupra victimei ci si dezinteresul si
neimplicarea celor din jur precum si constituirea de conditii pentru ca violenta sa se
intample se numeste la fel de mult abuz si agresiune, violenta. Complicitate
Tacerea legitimeaza ar spune el in cateva cuvinte, a fost intemnitat in lagarele naziste,
a fost martorul violentei mortifere si a descoperit viata acolo unde aparent nu era decat
moarte. A devenit un mare psihiatru si in prezent este o referinta in domeniul psihiatriei
institutionale si asistentei terapeutice a tinerilor.
Deci, sunt conditii pentru ca in scoli violenta sa fie escaladata si sa devina un rau fata
de care toata lumea este desensibilizata si pe noi ne intereseaza unde apare deficitul de
autoritate, lipsa de control si de siguranta, unde apare de exemplu nevoia de violenta si ce
energii se descarca astfel. Orice organizatie are o viata si o poti compara cu un organism
astfel incat toate sistemele trebuie sa functioneze in corelatie cu altele. In scoala, nivelul
de decizie trebuie sa fie coerent si sa instituie o cultura in scoala compatibila cu nivelul
profesoral, cu expectatiile copiilor si parintilor, cu misiunea pentru care este mandatata,
cu rolul de mentor si formator pentru generatia tanara.
Daca actul de educatie presupune o anumita disponibilitate din partea copiilor, unii zic
educabilitate insa e cam perimata aceasta notiune in contextul nostru, disponibilitate de a
invata si asimila cunoastere ca si cadrul in care se desfasoara invatarea trebuie sa fie
adecvate scopului si obiectivelor pe care si le propune invatarea. Trebuie sa reunosc ca nu
stiu pentru cine scriu acest comentariu, pentru mine, pentru parinti, pentru copii, pentru
educatori, cred ca pentru toata lumea. Este important sa intelegem faptul ca devine o
problema momentul in care violenta in scoala devine o obisnuinta , momentul in care
in nesiguranta copiii isi vor pune in aplicare tot felul de mecanisme de aparare vor
devenii neglijenti, defensivi, vor cauta mijloace de protectie, vor fi complici sau vor
devenii dusmanii altora, vor contribui la construirea unei culturi in scoala bazate pe frica.
Vor deveni ei agresori daca nu au devenit deja. Urmarim adesea in media televizuala
scene de agresiune din partea elevilor sppre profesori, gesturi violente, voci ridicate,
molestari fizice si intimidari. A. Bandura a dezvoltat teoria invatarii sociale si sustine
ipoteza agresivitatii si violentei ca fiind comportamente invatate prin recompensa sau
prin pedeapsa. E important de inteles ce se intampla in conditiile date astfel incat violenta
sa fie manifesta. Pentru ca si tacerea este uneori semn de conflict.
Violentele sunt mai mult sau mai putin evidente adica sunt cele de ordin infractional care
sunt cele de extrema impuscare, violenta fizica pana la cele subtile de umilire, molestare,
dispret, absenta, etc.
Violentele in scoala au crescut mult in ultimii 25 de ani si sunt atat dinspre profesori spre
copii, copii-copii, cat si copii-profesori. Ne spune Freud ca agresivitatea e innascuta si ca
suntem predispusi la violenta ( ca manifestare exterioara a agresivitatii) dar nu trebuie sa
uitam faptul ca sunt multi factori determinanti. Varsta cea mai predispusa la violenta din
partea elevilor este de 15 ani, violenta creste intre 13 si 17 ani.
Una din cauzele violentei este frustrarea care se exprima prin actul de agresiune pe fondul
unor transformari (adolescentii se shimba fizic si trebuie sa faca fata si schimbarilor
afective, de perceptie, adaptarii la noua identitate) sau ale unor obiective cu caracter de
beneficiu primar sau secundar. De exemplu fetele tind sa se bata pentru un baiat sau

pentur a demonstra loialitate. Vedem deci cum multi factori concura la escaladarea
violentei.
Unii profesori pot fi mai mult sau mai putin victime ale violentei copiilor si sunt
interesante studiile franceze care au subliniat vulnerabilitatea la violenta a profesorilor cu
comportament accentuat, la limita adica. Profesorii foarte binevoitori precum si profesorii
violenti si agresivi, intransigenti, sunt in aceeasi masura predispusi la a fi agresati de catre
elevi.
Nu trebui neglijat faptul ca in scoala toti au importanta , elevi, profesori, manageri,a
dministratori, etc. O cultura a violentei nu va naste de cat violenta. O cultura a
competitiei bazate pe valori ca fair-play-ul, respectarea unor reguli, va conduce la
comunicare si interactiuni mult mai socializate. Convergenta si interesul tuturor va naste
un mediu coerent si oportun pentru copii. Nu vrem sa ne ferim, violenta este o
infractiune, ar trebui sa fie atenti la ea si elevii si profesorii. Adesea relatia profesor elev
este o relatie de putere, profesorul dicteaza, elevul executa, iata o premiza pentru
escaladarea violentei. In al doilea rand copiii vin cu o violenta necontrolata sau
neelaborata inca de acasa, la scoala se pot exprima adesea violente reprimate,
comportamente in oglinda, fata de mediul familial, dragi parinti aveti grija violenta naste
violenta. Scoala nu este un loc unde va depuneti copiii si capitulati din rolul de parinte.
Sunteti beneficiarii unui serviciu de educatie aveti dreptul la un punct de vedere, nu va
abandonati copiii in mainile profesorilor ci colaborati cu ei. In aceeasi masura daca
incercati sa transferati responsabilitatea comportamentului copilului numai in seama
scolii veti neglija rolul dumneavoastra in educatia lui si importanta pe care o aveti in
viata copilului dvs. care are nevoie de sprijinul parintilor lui.
In al treilea rand, nu este neaparat nevoie ca un copil violent sa fie considerat rau ci
cu o anumita incontinenta a structurii valorice, poate sa fie un copil la randul lui abuzat,
poate sa fie un copil cu multiple probleme de personalitate in functie de varsta. Apoi
exista o anumita labilitate emotionala alaturi de alti factori de personalitate care nu il
ajuta, nivelul de inteligenta care il poate ajuta sau nu pe adolescent sa gaseasca mai multe
strategii in afara violentei de a-si rezolva problemele, consumul de alcool si drogrui care
favorizeaza violenta. Apropo, exista si copiii a caror violenta se indreapta catre ei insisi,
autoagresiune, autoflagelare. Unii cauta exact acele situatii care il pun in pericol sau il
ameninta. Incercati sa vedeti ce se intampla cu ei, castigatile increderea si vorbiti cu ei, e
posibil sa se simta vinovati de ceva, sa aiba o imagine de sine foarte scazuta, sa fie
abuzati emotional, sa se simta inferiori altora, care e cauza ?
Violenta in scoala este si strans legata de nivelul de dezvoltare al copilului,
adolescentului. Acestia din urma, contrar convingerilor comune, au o mare nevoie de
repere sau de respect hai sa-i spunem valorizare. Respectul in randul tinerilor poate fi
castigat prin multiple mijloace dar daca scoala nu ofera decat supape de violenta intre ei,
nu ofera mijloace mai socializate de cunostere, o comunicare agreabila, confruntari,
competitii, sport, mai ales sportul care atrage mii de tineri si care are beneficii majore
asupra dezvoltarii, dar unde sa mearga ei ? Nu exista conditii prea multe de sport, fosta
preocupare pentru sanatatea maselor , o chestie care nu era rea deloc pentru ca aveai
acces la bazine de inot, la sali de sport, la activitati sportive de echipa, acum toate sunt
prohibitive ca pret si de fapt si foarte rare.
Violenta in scoala este legata si de impactul media. In studiile realizate pana acum un
efect al violentei televizuale este desensibilizarea precum si imitarea. Ea devine un act
curent de normalitate pentru ca televiziunea este ubicua, adica este peste tot, creeaza
iluzia de reality show si toti au impresia ca asta e lumea in care traiesc. Si as ajunge la un

alt subiect, copiii se identifica cu personaje de diferite facturi, si violenta poate sa fie
incercarea de imitatie sau chiar mai mult identificarea cu un personaj violent, uneori eroic
pentru ca si asta e un aspect important. Daca in scoala respectul se castiga prin violenta as
zice ca de fapt toata societatea romanesca se oglindeste intr-o evidenta experienta a
violentei institutionala intr-o scoala, la nivelul ei micro. Invatatul, cunoasterea nu mai
reprezinta nici un deziderat, profesorii nu mai sunt figuri carismatice care sa atraga copiii
in disciplinele lor, cadrul scolar e inca rigid si neadecvat pentru nevoile lor psihologice
Scoala este un loc al dezvoltarii personale nu doar al ingurgitarii de informatie !
In ultimul timp multi adolescenti si tineri sunt din ce in ce mai dezamagiti de scoala si are
loc o mutatie de la polul pregatirii universitare sau scolar-profesionala ca succes social in
directia castigului cat mai rapid al unei competente castigate ca sa asigure venituri
importante si scurtarea duratei de scolarizare care duce la abandon, esec scolar. Din acest
punct de vedere avem de a face cu un esec al sistemului de invatamant alaturi de al
intregii societati care in tranzitie impune exigenta adaptarii rapide si a supravietuirii.
Tinerii isi schimba valorile forta. Conjunctura economica a adus confuzie in randul lor.
Criza societatii conduce la criza adolescentilor. Scoala nu mai aduce nici o garantie a
integrarii profesionale ulterioare. Atitudinile se schimba, liberalizarea pietii si a
ocupatiilor stimuleaza independenta financiara si initiativa economica. Aceasta este o
forma moderna si atragatoare de castig social si prestigiu.
Din punct de vedere media tot mai multi cercetatori considera ca a fost exagerat
continutul agresiv al informatiei televizuale care invita tinerii la violenta dar si ca foarte
multe emisiuni violente sunt urmarite de persoane violente. In media exista de multe ori
prezentata o anumita agresivitate pro-sociala, violenta eroilor , a figurilor emblematice
care se comporta cum se comporta pentru o cauza nobila.
Referindu-ne la importanta factorului scolar F.Dubet (cit de I Bologa-Lia) spune ca dpdv
al atitudiniilor indiferenta profesorilor este cea mai importanta manifestare a dispretului
fata de elevi.Sunt numerosi elevi care sufera ca urmare a acestor judecati negative ale
profesorului, pentru ca ele vin sa intareasca propriul lor sentiment de indoiala, de
descurajare , de lipsa de increderea in fortele proprii.Acest dispret , o data interiorizat ,
poate antrena un ansamblu de consecinte in plan comportamental: lipsa de comunicare,
pasivitate la lectie, indiferanta sau, perturbarea lectiilor, dezvoltarea unor atitudini ostile ,
provocatoare. In Romania , intr-un studiu experimental , efectuat de C.Havarneanu
(cit.Bologa Lia) realizat pe elevi de liceu a descoperit ca cele mai frecvente forme de
agresivitate a profesorilor fata de elevi , asa cum sunt percepute de acestia din urma, sunt,
in ordine descrescatoare: folosirea tonului ridicat, evaluarea neobiectiva, intimidarea
elevilor, adresarea de injurii/ jigniri, amenintarea,lovirea, nervozitate permanenta, ironia,
absenta raspunsului la solicitari.
Atentie domnilor profesori ! Atentie parinti ! aceste comportamente sunt la fel de toxice
la scoala cat si acasa.
Violenta in scoala are multiple cauze si implicatii dar de multe ori este expresia unei
societati, violenta exista in afara scolii, pe strada, in mijloace de transport, etc si merita
depus tot efortul pentru a se promova conduite si conditii potrivite in mediul de invatare

astfel incat sa avem cu adevarat un invatamant care sa tina cont de nevoile adolescentilor
si tinerilor si sa dezvolte personalitati implinite.