Sunteți pe pagina 1din 2

Normati

v
C140/7
9

Normati
Normativ
v
NEC140/8
012/99
6

A fost marca betonului, apoi a aparut clasa betonului. Diferenta de


concept este esentiala, dar redam pentru inceput un tabel
(orientativ) de echivalare, urmand sa completam cu explicatii
sumare.

B50

Bc 3,5

C 2,8/3,5

B75

Bc 5

C 4/5

Livrarile de beton sunt foarte diverse in ceea ce priveste


compozitia. Sunt atat de multe materiale implicate, fiecare cu o
variatie a calitatilor sale, si care in plus sunt amestecate incat este
imposibil de a da o nota ("marca") betonului dintr-o structura prin
luarea catorva probe pentru laboratorul de incercari.

B100

Bc 7,5

C 6/7,5

B150

Bc 10

C 8/10

B200

Bc 15

C12/15

B250

Bc 20

C 16/20

B300

Bc 22,5 C 18/22,5

[B330]

Bc 25

C 20/25

B400

Bc 30

C 25/30

B450

Bc 35

C 28/35

Care sunt elementele de variatie? Incepem o lista pe care nu o sa o


terminam:

compozitia chimica a cimentului


natura agregatelor
umiditatea agregatelor
curba granulometrica
umiditatea agregatelor
continutul de parti levigabile la suprafata agregatelor
puritatea apei
raportul apa/ciment (A/C)

C 30/37

temperatura agregatelor
...

B500

Bc 40

C 32/40

Toate elementele din lista de mai sus (si mai sunt!) contribuie la
C35/45
rezistenta betonului simplu. Noile norme propun o apreciere dubla
(incercari pe cuburi si incercari pe cilindri), dar oricum, acest fapt
B600
Bc 50
C 40/50
nu este in masura sa clarifice situatia. Singura clarificare este de
tip matematic si aici intervine Statistica si Teoria Probabilitatilor
care poate ajuta la obtinerea unor valori mai apropiate de adevar.
C 45/55
Un termen statistic specific este populatia. Pentru rezultate (cat
mai) corecte, populatia trebuie sa fie numeroasa. Dupa eliminarea
B700
Bc 60
C 50/60
"accidentelor" (valori neverosimile), urmeaza prelucrarea datelor
experimentale.
O proba recoltatata dintr-un beton reprezinta baza pentru obtinerea de date experimentale. Recoltarea de
probe la statia de betoane asigura verificarea clasei betonului livrat. Recoltarea de probe in-situ asigura
verificarea clasei betonului efectiv turnat. Trebuie amintit ca adaugarea de apa, deci modificarea raportului
A/C, sau adaugarea unor aditivi, duce la modificarea calitatii betonului intarit (in sens negativ sau pozitiv). O
confruntare (reala) intre probele la preparare si cele in-situ este necesara, dar necesita un efort din partea
celor implicati in actul de constructie a structurii de rezistenta.
Betonul simplu este materialul ideal pentru blocurile fundatiilor rigide (izolate sau continue) si pentru zidurile
de sprijin de greutate. De asemenea, este un material excelent pentru executarea de elemente secundare,
cum ar fi trotuarele de protectie, ca exemplu. In amestec cu anumiti coloranti, sau realizat cu ciment alb in
conditiile unei granulometrii mai fine, betonul simplu poate servi unor scopuri arhitecturale. In conditiile
aditivarii corespunzatoare si a unui studiu atent al curbei granulometrice, se poate obtine o compactitate
ridicata, deci o porozitate minima. In aceste conditii, sensibilitatea materialului la degradare atmosferica
(inghet-dezghet, factori chimici agresivi, etc.) scade si mai mult. Betonul simplu poate servi foarte multor
scopuri, o singura cerinta nu o poate satisface: sa i se predea eforturi de intindere!. Data fiind natura sa,
rezistenta lui la intindere este mult mai mica decat cea la compresiune -- practic neglijabila. Asa se face ca un
material compozit precum betonul simplu a devenit mai complex prin armare. Acesta este betonul armat si
face obiectul unui lung capitol in continuare.
Betonul ciclopian

Exista situatii in care o economie importanta de ciment


se poate face daca sunt inglobate in betonul simplu
materiale afine cu acestea, cum ar fi roci, pietre de rau
cu dimensiuni mari, sau caramida. Conditiile de
inglobare nu sunt foarte clare, dar cel putin trei
elemente trebuie urmarite:

materialul sa fie curat (chiar spalat!)


sa contina silice dar sa nu contina elemente
agresive pentru ciment
sa aiba rezistenta la compresiune de cca 5
N/mmp.

Materialele enumerate mai sus satisfac conditiile de


rezistenta, si pot fi folosite chiar si la procente de 50%
din volumul total.
Situatia este des intalnita in cazul fundatiilor continue,
unde latimea santului nu este data de o conditie de
rezistenta ci de gabaritul minim pentru sapare manuala.
O latime de 40cm este deja ipotetica, sapatorul
neputand sa faca miscarile necesare pentru evacuarea
pamantului, recurgand deseori la dimensiuni de cca
50cm sau mai mult. Sarcina transmisa la sol de catre
constructie poate fi, in aceste conditii, atat de redusa
incat nu este justificata o rezistenta la compresiune
ridicata pentru betonul simplu. Deci, este admisibila o
Beton ciclopian in Ecuador
scadere a rezistentei betonului prin introducerea de
--dupa G. Minke, 2001-material de umplutura.
Nu vrem sa declansam o discutie pe teme legislative sau
normative, si de aceea subliniem ca betonul ciclopian nu poate face obiectul unor investigatii de laborator
datorita compozitiei sale amorfe. Este o tehnica empirica deci nu poate fi calculata o clasa a betonului pe
baza unor masuratori reale (nu poate fi aplicata o tehnica statistica asupra unui set de date nul!). Cu toate
acestea, pentru constructii mici si in conditiile existentei de materiale locale convenabile, tehnica asigura atat
economie de ciment cat si recuperarea de materiale locale.
Atat din punct de vedere al calculului cat si din punct de vedere fizic, din cauza prezentei corpurilor de
dimensiuni mari, a existentei unor ecluziuni de aer, etc., nu se pune problema armarii betonului ciclopian. Nici
macar armarea dispersa (cu fibre, de ex.) nu are un efect semnificativ. El aduce o masa si un suport relativ
bun pentru structuri din beton armat sau mixte. Mai mult nu i se poate cere.
De asemenea sunt recomandabile turnarea in straturi (la intervale scurte de timp), compactarea, plasarea
rocilor, etc. catre mijlocul sectiunii si sporirea usoara a dozajului de ciment din betonul obisnuit care
inglobeaza rocile.
Termenul "ciclopian" deriva de la utilizarea de roci (blocuri) mari. Pare de necrezut, dar o forma a "betonului
ciclopian" este zidaria, mai precis zidaria din piatra. Deci, cine face beton ciclopian zideste fara geometrie
fixa.
Nu e rau deloc si merita acolo unde este posibil.

S-ar putea să vă placă și