Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Asceza n nici un caz nu trebuie sa fie privita separat de nvatatura de credinta pentru ca toti
Sfintii Parinti ai Bisericii Ortodoxe ne nvata ca fara constiinta dogmatica nici o nevointa nu
poate avea succes. Mistica ortodoxa, calauzindu-ne n lucrarea duhovniceasca, nvata ca este
foarte important ca omul sa se priceapa sa faca diferenta ntre lucrarea Sfntului Duh asupra
sufletului omenesc si lucrarea diavoleasca, cnd emotiile si sentimentele trupesti snt
considerate ca dobndirea harului divin. Unul dintre cele mai importante sfaturi este ca omul
sa nu-si provoace siesi stari de exaltare, sa nu caute vedenii sau chiar minuni, sa fuga de orice
imaginatie sau nchipuiri n timpul rugaciunii, cum ar fi viziuni, nfatisari mentale despre
Dumnezeu, ngeri sau sfinti.
n contradictie cu aceste nvataturi, mistica apuseana ne sugereaza ca, nchipuindu-ne diferite
scene biblice, trebuie sa meditam la ele. Ignatiu de Loyola, ntemeietorul ordinului iezuit,
socotit la romano-catolici ca sfnt, n celebra opera a lui "Exercitii spirituale", scrisa n anul
1522, ne ofera un sistem ntreg de diferite meditatii. Una din ele suna astfel: "Sa ne nchipuim
uriase limbi de foc si sufletele oamenilor care se chinuiesc acolo. Sa auzim plnsete si strigate
ale pacatosilor, care n acelasi timp hulesc pe Iisus Hristos si sfintii Lui. Sa simtim miros de
fum, pucioasa si putregai. Sa ne nchipuim ca noi nsine simtim arderea focului. Sa ne
amintim de suflete care se chinuiesc n iad si sa multumim Domnului ca nu ne-a lasat sa ne
savrsim viata aici." Acest exercitiu este recomandat cu o ora naintea mesei de seara.
Aceasta metoda de "rugaciune" exagerat de emotionanta de regula face ca n viata religioasa a
omului sa patrunda si cugetele trupesti, iar consecintele pot fi dintre cele mai nefaste. Sa dam
cteva exemple: Angela (anul mortii 1309) la romano-catolici considerata ca "fericita", prin
metodele ei de rugaciune, a ajuns sa vada pe Hristos cam prea simtitor. De exemplu,
interlocutorul mistic al ei i spunea: "Am fost eu cu apostolii si m-au vazut ei cu ochii lor
trupesti, dar nu m-au simtit asa cum ma simti tu." Angela considera ca att de tare patimeste si
chiar traieste personal patimile lui Hristos, nct, dupa cum credea ea, nici Pre Sfnta
Nascatoare de Dumnezeu Maria, care a stat lnga crucea Mntuitorului, n-ar fi putut sa le
descrie att de clar ca Angela.
Despre astfel de metode de meditatie ne lamureste un mare mistic ortodox, Sfntul Simeon
Noul Teolog, el descrie asa: "El (cel care mediteaza n. n.) ridica spre cer minile, ochii si
gndurile si-si nchipuie n mintea sa sfaturi dumnezeiesti, harul ceresc, cetele ngerilor si ale
sfintilor, ntr-un cuvnt, aduna n minte tot ce auzise din Sfnta Scriptura, priveste la toate
acestea n timpul rugaciunii si astfel si agita sufletul spre dorinta de cele divine, spre
dragoste, uneori chiar varsa lacrimi si plnge. Si astfel, ncetul cu ncetul, inima lui ncepe sa
se mndreasca, el crede ca tot ceea ce face el este rodul harului Sfntului Duh care se pogoara
spre mngierea lui si se roaga lui Dumnezeu ca tot timpul vietii lui sa-l nvredniceasca sa
lucreze astfel. Aceasta este semnul nselarii diavolesti."
Unele stari spirituale la "sfinti" romano-catolici snt att de sensibile, ca ne fac sa ne ndoim
serios de curatia lor. Iata un exemplu foarte caracteristic pentru Tereza de Avilla: "deseori
Hristos mi spune: De acum Eu snt al tau si tu a mea. Aceste mngieri ale Dumnezeului meu
ma fac sa ma rusinez nespus. n ele simt si durere si desfatare, totodata. Aceasta este o rana
prea dulce (). Eu am vazut un nger care tinea n mna o sulita lunga de aur cu vrf de fier
pe care ardea o mica limba de foc. Acest nger, din cnd n cnd mi nfigea sulita n inima si
n alte organe ale trupului meu. Iar cnd o tragea napoi, atunci mi se parea ca mi se scoate
afara tot launtrul meu. Durerea din cauza acestor rani era att de puternica, nct eu gemeam,
dar si desfatarea era att de mare, nct nu puteam sa-mi doresc sa nceteze vreodata aceasta
stare. Cu ct mai adnc mi intra n mine sulita, cu att mai mult crestea durerea, dar si
desfatarea devenea mai puternica, mai dulce."
Un teolog rus, D. Merejkovski comenteaza astfel aceste stari spirituale ale Terezei: "Daca o
femeie stricata cu o mare experienta n viata trupeasca n acel moment ar fi vazut-o pe Tereza,
ea foarte bine ar fi nteles-o ce simte, doar ca s-ar fi mirat nevaznd pe lnga Tereza nici-un
barbat."
Nici nu este de mirat ca Tereza tot timpul avea probleme cu duhovnicii ei -"Pentru duhovnici
nu e cu putinta sa nteleaga toate acestea"- spunea adeseori ea. Aici ar merita sa mentionam ca
Papa Paul VI a ridicat pe Tereza la unul din cele mai nalte ranguri de sfintenie cu titlul de
"Doctorita Bisericii."
n metodele de asceza si rugaciune sus amintite se vede cel mai clar toata minciuna
catolicismului. Rugaciunea ortodoxa totdeauna este asezata n partea de sus a inimii, n niciun caz mai jos. Prin multa experienta s-a dovedit ca daca rugaciunea se aseaza undeva n alt
loc aceasta de fiecare data este rezultat al nselarii duhovnicesti. Erotomania catolica se pare
ca este rezultatul asezarii rugaciunii n partea de jos a inimii care din cauza apropierii de
pntece provoaca stari de ncalzire si ardere trupeasca.
Sa mai citam cteva pasaje din marturisirile Angelei ca sa ne dam seama mai bine de
"misticismul" romano-catolic: "Cnd ma apropii de ostie ea mi da un sentiment de mare
mngiere. Dar tot corpul meu ncepe sa se cutremure foarte tare, asa ca cu mare greutate
reusesc sa ma mpartasesc." "Si strigam eu fara nici-o rusine: Dragostea mea, eu nca nu Team cunoscut! De ce ma lasi asa pe mine? Si nu puteam sa mai zic altceva ca tipatul ma
mpiedica sa rostesc altceva. S-a ntmplat pe cnd intram n biserica sfntului Francisc si
cnd am simtit ca Dumnezeu s-a departat de mine; stnd asezata jos, strigam n prezenta
tuturor oamenilor nct cunoscutii mei care venisera cu mine, rusinndu-se, s-au departat de
mine. Dar eu din cauza dulcetii Lui, si din faptul ca m-a parasit pe mine tipam asa si vroiam
sa mor. Toate legaturile trupului meu se desprindeau atunci" .
"Fericita" Angela si-a dorit sa-L vada pe Mntuitorul trupeste, si -"Am vazut pe Hristos
aplecndu-si capul n minile mele. Si atunci El mi-a descoperit gtul si minile Sale, iar gtul
lui avea o frumusete de nespus."
Este de mentionat aici ca Angela vedea n Sfnta Cruce patul de nunta(!). nsusi Hristos i face
marturisiri: "Eu nu n gluma m-am ndragostit de tine" . Un teolog rus, Lev Karsavin, care
toata viata sa a studiat teologia apuseana din Evul Mediu, n lucrarile sale nu poate sa
ocoleasca manifestarile trupesti care se petrec n timpul asa zisei "iubiri mistice" a catolicilor
fata de Dumnezeu; el arata ca aceasta "iubire mistica" de regula este nsotita de exacerbarea
simtirilor trupesti. El trage concluzia ca, "catolicismul este o religie carnala, chiar foarte
carnala" si de aceea mistica apuseana introduce n relatiile cu Dumnezeu un simtamnt cu
totul trupesc, o nselare spirituala profunda. Ni se atrage atentia si asupra faptului ca, dupa
vedeniile sale, si Mathilda si Gertruda si Angela snt att de convinse de mntuirea lor, ca nici
nu mai considera necesara spovedania nainte de moarte.
Noi, ortodocsii, adeseori vorbim despre un teribil duh de mndrie care a contribuit la
proclamarea dogmei infailibilitatii papale. Dar acest exemplu nu este deloc singular cnd
mndria domneste n teologia si mistica apuseana. Noi putem vedea ca tocmai ascetii romanocatolici ncep deodata sa se simta ca dumnezei ntrupati.
Despre acest fel de "asceza" ne lamureste Sfntul Ignatie Briancianinov n cartea "Despre
nselare": "Semnul de obste al starilor duhovnicesti este adnca smerenie si smerita cugetare,
unita cu gndul omului ca este mai prejos dect toti (), iar "parerea" sta n socotinta ca
nsusirile bune, daruite de Dumnezeu, le are omul de la sine, si n nascocirea pentru sine a
unor nsusiri bune care nu snt de fapt.() Cei tinuti de "parere", snt dedati, n cea mai mare
parte, patimii dulcetii, chiar daca se falesc cu cele mai nalte stari duhovnicesti,
nemaipomenite n adevarata nevointa ortodoxa; unii dintre ei se nfrneaza de la nrobirea
grosolana fata de patima dulcetii, dar asta numai pentru ca n ei precumpaneste pacatul
pacatelor-trufia."
PS Mitropolit Antonie al Ardealului, n cartea sa "Traditie si libertate n spiritualitatea
ortodoxa", ne da informatii pretioase despre monahismul apusean: " Calatorind prin Occident,
n anii mei de studii, am avut prilejul sa cunosc multe din aceste ordine (monahale catolice n.
n.). Cel mai mult m-a impresionat ntlnirea cu asa-zisele ordine contemplative, n care
vietuitorii snt laustrati pe viata, fie barbati, fie femei. Am vorbit maicilor vizitandine din
Chartres (Franta), maicilor carmelite din Assisi (Italia), calugaritelor din Valsainte (Elvetia) si
multor altora fie prin grile masive de fier, dublate si de perdele, e adevarat, usor transparente,
fie prin usile nchise, si am luat parte la slujbe n biserici n care nu calcase niciodata picior de
mirean. Izolare totala, potrivit Regulii respective. n Belgia am vizitat o manastire trapista,
Rochefort, n care, n afara de staret, am vorbit cu ceilalti prin semne. Asa si vorbeau si ei,
desigur cu mai multa ndemnare dect mine. Regula interzice cuvintele rostite.
() Nu ma pot totusi retine sa nu spun ca ntlnirea cu aceste stiluri de viata m-a socat putin.
Mi s-au parut oarecum artificiale, ntr-o anumita masura chiar inumane, n sensul cel mai
simplu al cuvntului.
() Regula devenise scop n sine. Ajunsese la o gimnastica a formelor care, cu ct erau
socotite mai bine executate, ca n atletism, cu att erau mai mntuitoare, cnd n realitate erau
forme goale.
Mntuirea sufletelor ajunsese a fi conditionata doar de respectarea formala si exterioara a
rnduielilor cu privire la somn, la slujbe, la mncare, la mbracaminte, la numarul
genuflexiunilor, la ascultare. Dincolo de acestea, se parea ca fusesera uitate procesele
interioare, transformarea inimii, arderea ei n cautarea luminii si a sensurilor. De acestea - s-a
zis atunci - nu se mai ocupa nimeni. Continutul nu mai interesa. Interesa doar Regula. Doar
respectarea exacta a capitolelor si articolelor Regulei asigura mntuire.
Cei implicati ntr-o astfel de viata si-au dat subit seama ca, n fapt, Regula nu asigura nimic.
Deforma personalitatea si atta tot. O golea de continut si de omenie si de Dumnezeu."
Toate cele spuse pna acum ne clarifica foarte bine ca este cu neputinta sa existe vreo
identitate bisericeasca acolo unde nu este identitate ntru sfintenie si adevar. Fara dreapta
credinta nimeni nu poate sa pretinda ca este partas harului Sfntului Duh cobort la
Cincizecime.
Mitropolitul Antonie Blum al Surojului (Patriarhia rusa) n scrisoarea adresata Sanctitatii Sale
Patriarh Alexie II spune urmatoarele: "A sosit timpul cnd trebuie sa constientizam ca Roma
doreste exclusiv sa nimiceasca Ortodoxia. Toate ntlnirile teologice interconfesionale si
"apropierile" reciproce semnate doar pe hrtii nu ne duc nicaieri. Pentru ca dincolo de ele sta
dorinta ferma a Vaticanului sa nghita Biserica Ortodoxa."
n loc de ncheiere a acestui articol sa citam cuvintele Sfintei Scripturi: "Copii, este ceasul de
pe urma, si precum ati auzit ca vine antihrist, iar acum multi antihristi s-au aratat; de aici
cunoastem noi ca este ceasul de pe urma. Dintre noi au iesit, dar nu erau de-ai nostri, caci dear fi fost de-ai nostri, ar fi ramas cu noi; ci ca sa se arate ca nu snt toti de-ai nostri, de aceea
au iesit." (I Ioan 2; 18, 19)
--------------------------------------------------------------------------------
Bibliografie:
Sfntul Ignatie Briancianinov - Despre nselare.
.P.S. Mitropolit Antonie Plamadeala - Traditie si libertate n spiritualitatea ortodoxa.
Diacon Andrei Kuraev - Vzov ecumenisma.