Spiroiu Misu Scoala Mircea Voda, Calarasi OLIMPIADA clasa a VIII-a

Simbolul credinei - esena nvturii cretine

A purcede=a proveni, a lua nastere, a izvori; Apostoleasca Biserica=(aici-lectie)Biserica ce are toate invataturile si lucrarile sfinte primite direct de la Sf. Apostoli; Atottiitorul=purtatorul de grija, le tine pe toate; Intrupat=a luat trup, fiinta; Pogorat=coborat; Sinoade ecumenice (adunri sau soboare)-adunarile episcopilor Bisericii cretine care au avut scopul de a combate ereziile si de a formula adevrata nvtur de credin a Bisericii si norme morale; Soborniceasca Biserica=(aici-lectie) Biserica ce ii cuprinde pe toti oamenii de aceeasi credinta; Crez (simbolul credintei) (credolat.-eu cred)=marturisire de credinta; Erezie=invatatura de credinta gresita, contrara invataturii Bisericii, ratacire de la adevar; De o fiinta=a fi de aceeasi fiinta, a avea aceeasi natura; De-a lungul istoriei 7 sin. ec. - I sin. ec. - Niceea (325)-art.1-7; II sin. ec. - Constantinopol ( 381)-art.8-12. n acest simbol se cuprinde pe scurt adevrata credin a bisericii dintotdeauna i de pretutindeni despre: 1. nvtura despre Dumnezeu Tatl (art. 1); 2. nvtura despre Dumnezeu Fiul i activitatea Sa mntuitoare (art. 2-7); 3. nvtura despre Dumnezeu Sfntul Duh (art. 8). 4. nvtura despre Biseric (art. 9). 5. nvtura despre Botez-Sfintele Taine (art. 10). 6. nvtura despre judecata universal i viaa venic (art 11-12). In Biserica Ortodoxa Crezul se rosteste: La Sf. Taina a Botezului (nasi) pentru a marturisi credinta pe care o primeste si o va urma cel botezat; La Sf. Liturghie, marturisind prin aceasta credinta celor care participa la viata Bisericii; La slujbele Bisericii si in rugaciunile particulare ale credinciosilor. In 589, la Sinodul de la Toledo, Biserica din Apus, a hotarat ca in articolul: [cred] intru Duhul Sfantcare de la Tatal purcede sa se adauge si de la Fiul, rezultand: si intru Duhul Sfantcare de la Tatal si de la Fiul purcede. Acest adaos se numeste FILIOQUE (si de la Fiul), fiind una din principalele neintelegeri care a provocat schisma (despartirea, ruptura) dintre Biserica Ortodoxa si cea Romano-Catolica. Sf. Simeon Noul Teolog face urmatoarea analogie: Tatal=casa, Fiul=usa, Sf. Duh=cheia. Daca cheia nu descuie, usa nu se deschide. Daca usa nu se deschide, nu intra nimeni in Casa Tatalui: Nimeni nu vine de la Tatal, decat prin Mine. = rolul Sf. Duh

Simbolul credinei-Invatatura despre Sfanta Treime

Lucrarea Sfintei Treimi = Tatal lucreaza prin Fiul (impreuna cu El) in Sfantul Duh (desavarsita).

Dumnezeu Tatal (Creatorul, Proniatorul) (art. 1)

- prima Persoana a Sfintei Treimi; - numit Tata = El naste dintotdeauna pe Fiul si El purcede dintotdeauna Duhul Sfant; = Asa ne-a invatat Domnul Hristos cand ne rugam sa spunem Tatal nostru; - numit Atottiitorul = le tine pe toate cu bunatatea si milostivirea Sa; - numit Facatorul (Creatorul) = a creat lumea vazuta si nevazuta (ingerii) din iubire si ii poarta de grija prin intelepicunea si milostivirea Sa nemarginita. Insusiri parintesti ale lui Dumnezeu: dragostea, bunatatea, dreptatea, iertarea, compasiunea; Datoriile noastre fata de Tatal ceresc: ascultare, respect, incredere, cinstire;

Dumnezeu Fiul (Cuvantul lui Dumnezeu / Dumnezeu Cuvantul) (Mantuitorul, Judecatorul) (art. 2-7)
- a doua Persoana a Sfintei Treimi; - este singurul Fiu, dupa fire, al lui Dumnezeu; - egal cu Tatal; - are fire dumnezeiasca si fire omeneasca; - Mantuitorul -a mantuit lumea din robia pacatului si a mortii; - este nascut din Tatal; - este vesnic; - este de o fiinta cu Tatal; - Judecatorul -va judeca lumea la sfarsitul lumii;

Dumnezeu Sfantul Duh (Datatorul de viata, Sfintitorul, Mangaietorul) (art. 8)

- a treia Persoana a Sfintei Treimi; - Dumnezeu adevarat ca si Tatal si Fiul; - Domn de viata facator=daruieste viata creatiei; - purcede din veci din Tatal; - a grait prin prooroci=a pregatit omenirea pentru primirea Matuitorului, vestindu-I nasterea;- S-a pogorat in chip de porumbel=Botezul Domnului Hristos (Iordan); - S-a aratat in chip de nor luminos=Schimbarea la Fata (Muntele Taborului); - S-a pogorat in chip de limbi de foc=Cinzecime (Pogorarea Sf. Duh) peste Sf. Apostoli;

Spiroiu Misu Scoala Mircea Voda, Calarasi OLIMPIADA clasa a VIII-a

- sterge pacatele pe care le marturisim preotului (Spovedanie), curatindu-ne sufletul; - rugaciunea Imparate Ceresc inchinata Persoanei Sf. Duh; Darurile Duhului Sfant (Galateni 5,22): dragostea, facerea de bine, bucuria, credinta, pacea, blandetea, indelunga rabdare, infranarea poftelor, bunatatea, curatia. Invataturi morale: Sa laudam si sa cinstim pe Dumnezeu Tatal, Dumnezeu Fiul, Dumnezeu Sfantul Duh prin rugaciune; Toate lucrarile Bisericii se fac in numele Sfintei Treimi; Sa ne marturisim adevarata credinta luminata (insuflata) de Dumnezeu prin Sfintii Parinti la sinoadele ecumenice; Sfanta Treime ne arata ca pentru a fi asemenea Ei, trebuie: - sa fim in comuniune cu toti oamenii; - sa ne iubim si sa ne slujim unii pe altii;

Temeiuri scripturistice Asa sa va rugati: Tatal nostru care esti in ceruri, sfinteasca-se numele Tau(Matei 6,9); Iar cand va veni Mangaietorul, pe Care Eu Il voi trimite voua de la Tatal, Duhul Adevarului, Care de la Tatal purcede, Acela va
marturisi despre Mine. (Ioan 15,26); De la El sunt toate. (Romani 11,36); Mangaietorul, Duhul Sfant, pe care-L va trimite Tatal, in numele Meu, Acela va va invata toate si va va aduce aminte despre toate cele ce v-am spus Eu. (Ioan 14,26);

Temeiuri patristice Dumnezeu nu constringe pe nimeni, dar daca Dumnezeu voieste si noi nu voim, mantuirea noastra este cu neputinta, pentru ca El
nu voieste sa sileasca pe nimeni. (Sf. Ioan Gura de Aur); Nadejdea mea este Tatal, scaparea mea este Fiul, acoperamantul meu este Duhul Sfant, Treime Sfanta, Slava Tie. (Rug. Sf. Ioanichie); Dumnezeu poate cate vrea, dar nu vrea cate poate, caci poate pierde lumea, dar nu vrea. (Sf. Ioan Damaschin);

Spiroiu Misu Scoala Mircea Voda, Calarasi OLIMPIADA clasa a VIII-a

Comuniunea oamenilor cu Dumnezeu in Biserica

Biserica=institutia sfanta, intemeiata de Domnul Hristos pentru mantuirea si sfintirea credinciosilor, adica a oamenilor care au aceeasi credinta si se impartasesc cu aceleasi Sfinte Taine. (nevazut-Jertfa pe Cruce) (vazut-Cinzecime, Pogorarea Sf. Duh-Sf. Apostoli); Membrii Bisericii=cler (diacon, preot, episcop-cei care au harul/savarsesc slujbele Bisericii); (pamant) =credinciosii (laici, mireni) crestinii botezati in numele Sf. Treimi ce marturisesc aceeasi credinta si se impartasesc cu aceleasi Sf. Taine; ntemeierea Bisericii: Mntuitorul a ntemeiat Biserica prin jertfa Sa pe Cruce (F. Ap. 20, 23) i a fcut-o vzut ca o comuniune i comunitate concret a oamenilor cu Dumnezeu la Cincizecime (Pogorarea Sf. Duh, Rusaliile) - (nevazut-Jertfa pe Cruce) (vazut-Cinzecime, Pogorarea Sf. Duh-Sf. Apostoli); -prima Biserica-in Ierusalim, la Cinzecime, cand in urma cuvantarii Sf. Ap. Petru s-au botezat ca la 3000 de suflete (F.A.2,41); Membrii Bisericii: Biserica lupttoare (Biserica de pe pamant ce lupt mpotriva pcatului) credincioii botezai n numele Sfintei Treimi, care mrturisesc aceeai credin, care se mprtesc cu aceleai Sfinte Taine i care stau sub conducerea vzut a aceleiai ierarhii bisericeti. Biserica triumftoare (Biserica din ceruri) au biruit pacatul drepi, ingeri, sfinti; nsuirile Bisericii (Crez-Art. 9 Intr-una, sfanta, soborniceasca si apostoleasca Biserica .): Denumirea nsuirii Textul scripturistic Unitatea Mt.16, 18 Efes. 4, 4-6 I Cor. 1,13 Sfinenia Efes. 5, 25-27 Sobornicitatea Mt. 28,19 Gal. 3,28 Apostolicitatea Efes. 2, 20 I Cor. 3,11 II Tes. 2,15

1. Biserica este una pentru c:

- unul este Dumnezeu; - unul este Iisus Hristos, Capul i ntemeietorul ei; - unul este Duhul Sfnt slluit n ea; - una este credina i nvtura Bisericii;

2. Biserica este sfnt pentru c:

- Sfnt este ntemeietorul i Capul ei, Hristos; - Sfnt este Duhul care slluiete n ea; - Sfnt este scopul urmrit de ea: sfinirea i mntuirea;

3. Biserica este soborniceasc pentru c:

- ea cuprinde pe credincioii din toate locurile, din toate timpurile; - este unitar, vie, activ, pe ntreg pmntul; - modul de conducere a Bisericii st pe temelia sinoadelor ecumenice; - sinoadele ecumenice sau soboarele a toat lumea sunt autoritatea cea mai nalt a obtii cretine.

4. Biserica

este

apostolic pentru c:

- este ntemeiat de Iisus Hristos pe temelia Sf. Apostoli; - a fost rspndit n lume i organizat de Sf. Apostoli; - pstreaz neschimbat nvtura dat de Mntuitorul prin Sfinii Apostoli, precum i darurile Sf. Duh primite de Sf. Apostoli.

Alte denumiri: Casa lui Dumnezeu, fratietate=marea familie crestina, Aleasa Doamna;

Temeiuri scripturistice Pe aceasta piatra voi zidi Biserica Mea si portile iadului nu o vor birui. (Matei 16,18)-intemeierea Bisericii; Domnul Hristos este: Piatra din capul unghiului. (Efeseni 2,20); Temeiuri patristice n afara Bisericii nu este mntuire i cine n-are Biserica de mam nu poate avea pe Dumnezeu de tat. (Sf. Ciprian);

Spiroiu Misu Scoala Mircea Voda, Calarasi OLIMPIADA clasa a VIII-a

Credinta in inviere si viata vesnica

Mantuirea=se dobandeste prin colaborarea omului cu harul lui Dumnezeu, prin credinta si fapte bune; (scopul final al omului in viata); (incepe cu Jertfa si Invierea Domnului); Harul=puterea sfintitoare a lui Dumnezeu care se da tuturor crestinilor prin Sf. Taine; Credinta=puterea sufletului omenesc de a crede in existenta, prezenta si lucrarea lui Dumnezeu in viata oamenilor; Faptele bune=faptele care izvorasc din credinta in Hristos si din dragostea fata de Dumnezeu si fata de semenii nostri; Judecata particulara Biserica Ortodox nva c dup moartea trupeasc, fiecare suflet se supune judecii particulare. nvtura despre judecata particular se ntemeiaz pe Revelaia divin. Cteva mrturii despre existena judecii particulare sunt: Luca 16,19-31 (Parabola bogatului nemilostiv i a sracului Lazr) Evrei 9,27 II Corinteni5,10 Dup cum reiese din cuvintele Domnului nostru Iisus Hristos (Ioan 5,22,27), Judectorul ne va fi nsui Mntuitorul Iisus Hristos. Aceast judecat este absolut dreapt, deoarece Judectorul cunoate nu numai faptele, ci i gndurile cele mai ascunse pe care leau avut n via cei ale cror suflete se nfieaz la judecat. Criteriul dup care se face judecata este strduina sau dezinteresul pe care Ie-a manifestat n via cel judecat, de a se apropia de Hristos, urmrindu-i pilda i de a intra n comuniune cu El. La judecata particular sufletul are martori, acuzatori i aprtori. Cel dinti martor e propria contiin a celui judecat. Omul drept va avea contiina linitit, iar cel pctos va fi mustrat continuu i aspru de contiina sa. Demonii sunt acuzatorii care urmresc s agraveze starea celui judecat, n timp ce ngerul pzitor, ali ngeri i sfini n frunte cu Maica Domnului sunt aprtorii celui judecat. Biserica de pe pmnt prin rugciunile ei, are un rol important la stabilirea soartei sufletului care se prezint la judecat. Dup judecata particular, drepii se bucur de comuniunea cu Hristos, iar pctoii sunt nefericii din cauza ndeprtrii de Dumnezeu n via. Judecata particular nu este definitiv, ea are un caracter temporar, provizoriu, pn la a doua venire a Domnului. Semnele celei de-a doua venire a Domnului (Parusia Domnului) Cu toate c timpul celei de a doua veniri a Mntuitorului nu a fost precizat, totui, din cele spuse de Mntuitorul Apostolilor Si n legtur cu a doua Sa venire i din cele ce se cuprind n unele epistole ale Sfntului Apostol Pavel i n Apocalipsa, rezult c a doua venire a Domnului (Parusia) va fi precedat de anumite semne, din mplinirea crora se poate deduce c ea nu este departe. Aceste semne sunt: SEMNELE CELEI DE-A DOUA VENIRI A DOMNULUI 1. Predicarea Evangheliei la toate neamurile. Matei 24,14 2. Convertirea ntregului popor evreu la cretinism. Romani 11,25-26 3. Venirea pe pmnt a lui Enoh i a lui Ilie, Apocalipsa 11,3-7 proorocii Vechiului Testament. 4. Apariia lui Antihrist. I loan2,18 II Tesaloniceni 2,3,8-9 5. Catastrofe mari n natur i rspndirea multor Matei 24,4 Marcu 13,7-13 Luca 21,9-19 vicii printre oameni. 6. Ivirea multor prooroci mincinoi i cderea Matei 24,11-12 multora de la credin. II Timotei 3,2-5 7. Artarea pe cer a semnului Sfintei Cruci. Matei 24,30 Ordinea n care se vor succeda aceste semne i evenimente descrise mai sus nu ne este cunoscut. nvierea cea de obste nvierea morilor nseamn revenirea la via a tuturor oamenilor care au trit pe pmnt i au decedat nainte de a doua venire a Domnului. nvtura Bisericii despre nvierea morilor - art. 11 din Simbolul credinei i ea este ntemeiat pe Sf. Scriptur i pe Sf. Tradiie. Temeiuri scripturistice ale nvierii morilor sunt: Ioan 5,25; 28-29 i I Corinteni 15,13,14,20-22. nvierea morilor va avea loc la a doua venire a Domnului i la sfritul lumii. Dup nvtura Bisericii, nvierea morilor este universal, cci vor nvia i cei drepi i cei pctoi. La nviere, trupurile vor pstra fiina pe care au avut-o, astfel nct se vor deosebi ntre ele, dar nu vor mai avea semnele bolilor de care au suferit. Trupurile nviate vor avea i unele nsuiri care le-au lipsit pe pmnt. Ele vor fi: - nestriccioase , pentru c nu vor mai avea nevoie de hran; - strlucitoare , datorit efectului sfineniei vieii de pe pmnt; - transfigurate, fiindc nu vor cunoate boala, suferina, nu vor mai avea nevoie de bunuri materiale;

Spiroiu Misu Scoala Mircea Voda, Calarasi OLIMPIADA clasa a VIII-a

- puternice si spirituale , adic vor fi supuse sufletului ntru toate; - nemuritoare , pentru c puterea morii va fi definitiv distrus odat cu nvierea general. Toate aceste nsuiri le vor avea numai trupurile drepilor, iar ale pctoilor vor avea numai nsuirea nestricciunii i a nemuririi. Cei care vor fi n via la a doua venire a Domnului, nu vor mai nvia, deoarece ei nici nu vor muri, ci vor trece numai ntr-o clip, din viaa actual ntr-o stare asemntoarea cu a celor nviai. Judecata universala (Judecata obsteasca, Judecata de Apoi) Judecata universal este propovduit att de Mntuitorul n parabole, ca de exemplu n parabola despre neghina semnat printre gru, parabola celor 10 fecioare, a talanilor etc, ct i de Sf. Apostoli (Faptele Apostolilor 17,31; Romani 14,10; I Petru 4, 5-6). Aceast judecat va avea loc la a doua venire a Domnului care va judeca pe toi oamenii care au trit pe pmnt, de la nceputul lumii i pn la sosirea Sa a doua. Momentul acestei judeci este cunoscut numai de Dumnezeu Tatl (Matei 24,42). Aceast judecat este necesar, deoarece la judecata particular a fost judecat doar sufletul, nu i trupul, pe de o parte, iar pe de alt parte, la judecata particular au fost judecate numai faptele bune/ rele din timpul vieii pmnteti, nu i urmrile lor. La judecata universal se vor supune i duhurile necurate (II Petru 2,4). Sfinii nu vor fi propriu-zis judecai (Ioan 5,24), prezena lor la judecat va fi formal, n schimb ei vor osndi pe pctoi i vor aprecia cu laud pe cei ce au fcut binele. Judecata universal va avea loc dup o procedur cu totul special: Domnul va veni pe norii cerului cu mrire, nsoit de ngeri. Cu acest alai se va cobor pe pmnt unde va fi aezat scaunul de judecat (Matei 25,31). La porunca Lui, ngerii vor aduna n faa judecii pe toi oamenii, vii i adormii, dar i pe ngerii ri. Dreptul Judector, fiind atottiutor, nu va avea nevoie s fac o cercetare amnunit a fiecruia, dar va da fiecruia putere s-i vad trecutul su i pe al celorlali. Judecata de apoi (universal) va avea urmtoarele caracteristici: 1. va fi universal, pentru c se vor supune judecii toi oamenii, din toate locurile i toate timpurile; 2. va fi solemn, deoarece Judectorul, Domnul nostru lisus Hristos, se va nfia n faa tuturor; 3. va fi public, adic se va face n faa tuturor; 4. va fi definitiv si venic, pentru c mpotriva ei cel judecat nu va putea face apel; 5. va fi suprem, pentru c ea va fi fcut de Judectorul Suprem; 6. va fi dreapt pentru c drept este Judectorul; 7. va fi nfricotoare pentru toi, deoarece ngerilor li se va face o descoperire a planului lui Dumnezeu la lume, ateptat de ei cu fric i cu cutremur, pentru cei drepi, va fi nfricotoare pentru c nimeni nu este sigur c va putea da un rspuns bun", iar pentru cei pctoi pentru c sunt deplin contieni de soarta ce-i ateapt.

Temeiuri scripturistice Dupa invierea si judecata obsteasca a oamenilor va fi: Cer nou si pamant nou. (II Petru 3,13); Viata vesnica va fi de neinchipuit: Ceea ce ochiul n-a vazut si urechile nu au auzit si la inima omului nu s-a suit, acelea le-a gatit
Dumnezeu celor ce-L iubesc pe El. (I Corinteni 2,9); Fiecare va primi plata dupa lucrul sau. (II Corinteni 5,10); In casa Tatalui Meu, multe locasuri sunt. (Ioan 14,2);

Temeiuri patristice Caci invierea nu este altceva decat asezarea cu adevarat in starea de inceput. (Sf. Grigorie de Nyssa); Dupa inviere, timpul nu se va mai numara in zile si nopti, ci va fi o singura zi vesnica, in care lumina lui Dumnezeu va straluci
peste cei drepti. (Sf. Ioan Damaschin);

Spiroiu Misu Scoala Mircea Voda, Calarasi OLIMPIADA clasa a VIII-a

Pilda viei si a mladiei-viaa n Hristos (Ioan 15, 1-6) = Biserica cretin

De acum nu mai traiesc eu, ci Hristos traieste in mine. (Galateni 2,20) Ce folos, fratii mei, daca zice cineva ca are credinta, iar fapte nu are. (Iacov 2,14) Caci precum trupul fara suflet mort este, astfel si credinta fara de fapte, moarta este. (Iacov 2,26) Orice pom care nu face roada buna, se taie si se arunca in foc. (Matei 7, 16-18) Pilda (parabola)=exemplu (comparaie) prezentat sub form de scurt istorioar cu nvturi moral-religioase; Eu sunt via cea adevrat i Tatl Meu este lucrtorul. Orice mldi care nu aduce road ntru Mine, El o taie; i orice mldi care aduce road, El o curete, ca mai mult road s aduc. Acum voi suntei curai, pentru cuvntul pe care vi l-am spus. Rmnei n Mine i Eu n voi. Precum mldia nu poate s aduc road de la sine, dac nu rmne n vi, tot aa nici voi, dac nu rmnei n Mine. Eu sunt via, voi suntei mldiele. Cel ce rmne ntru Mine i Eu n el, acela aduce road mult, cci fr Mine nu putei face nimic. Dac cineva nu rmne n Mine se arunc afar ca mldia i se usuc; i le adun i le arunc n foc i ard. (Ioan 15, 1-6)

Simbolurile pildei:

Via=Domnul Iisus Hristos; Lucrtorul=Dumnezeu Tatl;

Mladia bun=omul credincios, asculttor; Mladia rea=omul necredincios, neasculttor;

Rostit dupa Cina cea de Tain; Se refera la Biserica cretin-ct timp rmne cineva legat sufletete de Mntuitorul (temelia Bisericii) el e una cu ceilalti cretini-ca
mldia in vi, iar cnd pierde legtura, pierde pe Hristos (Biserica) ca i via tiat;

Legtura cu via prin Hristos.

Semnificaia versetelor scripturistice: Eu sunt via cea adevrat Domnul Hristos este Izvorul din care bem toi. Tatl Meu este lucrtorul.- Cel care poart grij de vie, Proniatorul (Purttor de grij) lumii. Orice mldi care nu aduce road ntru Mine, El o taie; i orice mldi care aduce road, El o curete, ca mai mult road s aduc. aducem roade vrednice de mpria Cerurilor de trim alturi/n Hristos, via care ne d seva. Acum voi suntei curai, pentru cuvntul pe care vi l-am spus. cei care ascult i mplinesc Cuvntul/Voia Domnului sunt pregtii pentru a l primi pe Domnul Hristos. Rmnei n Mine i Eu n voi.- prin comuniunea euharistic Sfnta mprtanie/ Sfnta Euharistie, prin primirea harului Sfintelor Taine. Eu sunt via, voi suntei mldiele- Domnul Hristos este Izvorul, noi ne adpm sufletele de/din El. Cel ce rmne ntru Mine i Eu n el, acela aduce road mult, cci fr Mine nu putei face nimic- prin comuniunea euharistic Sfnta mprtanie/ Sfnta Euharistie, prin primirea harului Sfintelor Taine. nvturi morale: mprtirea cu Trupul i Sngele Domnului (comuniunea euharistic); s avem o credin vie, activ care s se arate prin fapte bune; s avem iubire de Dumnezeu i de aproapele; s pzim poruncile Domnului (prin fapte bune);

Spiroiu Misu Scoala Mircea Voda, Calarasi OLIMPIADA clasa a VIII-a

Pilda semntorului primire i mplinire a cuvntului lui Dumnezeu (Luca 8, 5-15)

Tine cu tarie invatatura si nu o parasi, pazeste-o caci ea este viata ta! (Pildele lui Solomon) Pilda (parabola)=exemplu (comparaie) prezentat sub form de scurt istorioar cu nvturi moral-religioase; Ieit-a semntorul s semene smna sa. i semnnd el, una a czut lng drum i a fost clcat cu picioarele i psrile cerului au mncat-o. i alta a czut pe piatr, i, rsrind, s-a uscat, pentru c nu avea umezeal. i alta a czut ntre spini i spinii, crescnd cu ea, au nbuit-o. i alta a czut pe pmntul cel bun i, crescnd, a fcut rod nsutit. Acestea zicnd, striga: Cine are urechi de auzit s aud. i ucenicii Lui l ntrebau: Ce nseamn pilda aceasta? El a zis: Vou v este dat s cunoatei tainele mpriei lui Dumnezeu, iar celorlali n pilde, ca, vznd, s nu vad i, auzind, s nu neleag. Iar pilda aceasta nseamn: Smna este cuvntul lui Dumnezeu. Iar cea de lng drum sunt cei care aud, apoi vine diavolul i ia cuvntul din inima lor, ca nu cumva, creznd, s se mntuiasc. Iar cea de pe piatr sunt aceia care, auzind cuvntul l primesc cu bucurie, dar acetia nu au rdcin; ei cred pn la o vreme, iar la vreme de ncercare se leapd. Cea czut ntre spini sunt cei ce aud cuvntul, dar umblnd cu grijile i cu bogia i cu plcerile vieii, se nbu i nu rodesc. Iar cea de pe pmnt bun sunt cei ce, cu inim curat i bun, aud cuvntul, l pstreaz i rodesc ntru rbdare. (Luca 8, 5-15)

Simbolurile pildei:

Semntorul Dumnezeu; Smna Cuvntul lui Dumnezeu; Psrile (care au mncat seminele) ngerii ri; Locurile (n care au czut seminele) oamenii.

locul de lng drum oamenii (indifereni, dezinteresai); locul pietros oamenii (superficiali); locul dintre spini oamenii (copleii de griji); pmntul bun oamenii (buni).

Aplicare in ziua de azi: - Semntorul nvtorul (profesorii, prinii); - Smna nvturile primite n coal, acas; - Pmntul categorii de elevi/oameni.

una a czut lng drum i a fost clcat cu picioarele i psrile cerului au mncat-o.- cea de lng drum sunt cei care aud, apoi vine diavolul i ia cuvntul din inima lor, ca nu cumva, creznd, s se mntuiasc smna aruncat pe drum nearat, simbolizeaz inima nearat, adic oamenii uuratici i grbii ce umbl mereu dup afacerile mrunte ale vieii, nu se opresc s cugete la nelesul nvturilor auzite n Biseric. Vorba le intr pe o ureche, le iese pe alta, ei rmn cu sufletul gol ca nainte. E ca i cum ai semna gru n mijlocul drumului . . . alta a czut pe piatr, i, rsrind, s-a uscat, pentru c nu avea umezeal cea de pe piatr sunt aceia care, auzind cuvntul l primesc cu bucurie, dar acetia nu au rdcin; ei cred pn la o vreme, iar la vreme de ncercare se leapd. oamenii cu inima mpietrit, cei care uit repede. nvtura auzit de ei se prinde o clip, iar la ispit, se leapd de Cuvntul Evangheliei. alta a czut ntre spini i spinii, crescnd cu ea, au nbuit-o. Cea czut ntre spini sunt cei ce aud cuvntul, dar umblnd cu grijile i cu bogia i cu plcerile vieii, se nbu i nu rodesc. sunt ca sfaturile spuse unui om cu prea multe griji/plceri/preocupri. nti le primete cu bucurie, dar goana dup avere i alte ambiii le nnbu cu totul, dup cum ghimpii nu las s creasc pomul rsrit la umbra spinului. alta a czut pe pmntul cel bun i, crescnd, a fcut rod nsutit Iar cea de pe pmnt bun sunt cei ce, cu inim curat i bun, aud cuvntul, l pstreaz i rodesc ntru rbdare. cuvntul auzit de oameni detepi

Spiroiu Misu Scoala Mircea Voda, Calarasi OLIMPIADA clasa a VIII-a

Pilda neghinei - ndelunga rbdare i dreptatea lui Dumnezeu (Matei 13, 24-30; 36-43 )
Dupa roadele lor ii veti cunoaste. (Matei 7, 16) Pilda (parabola)=exemplu (comparaie) prezentat sub form de scurt istorioar cu nvturi moral-religioase;

i cu inima bun. Dup cum smna aceea d rdcini multe, care ptrund bine n pmnt i hrnesc bine planta, fcnd-o s rodeasc, tot aa i vorba auzit de un om cu minte, se nrdcineaz n sufletul lui i-I arat calea spre fapta bun. nvturi morale: nvturile lui Dumnezeu nu rodesc la fel n sufletele tuturor oamenilor! Sa ascultam invatatura lui Dumnezeu! S pstrm invatatura lui Dumnezeu! S aplicm in viata noastr invatatura lui Dumnezeu! Nu tot ce semeni, rsare! Smna bun face roade ntru rbdare! S primim smna/cuvntul, s l inem minte, s ne gndim mereu la el i cu rbdare s l ducem la mplinire!

Asemenea este mpria cerurilor omului care a semnat smn bun n arina sa. Dar pe cnd oamenii dormeau, a venit vrjmaul lui, a semnat neghin printre gru i s-a dus. Iar dac a crescut paiul i a fcut rod, atunci s-a artat i neghina. Venind slugile stpnului casei, i-au zis: Doamne, n-ai semnat tu, oare, smn bun n arina ta? De unde dar are neghin? Iar el le-a rspuns: Un om vrjma a fcut aceasta. Slugile i-au zis: Voieti deci s ne ducem i s-o plivim? El ns a zis: Nu, ca nu cumva, plivind neghina, s smulgei odat cu ea i grul. Lsai s creasc mpreun i grul i neghina, pn la seceri, i la vremea seceriului voi zice secertorilor: Plivii nti neghina i legai-o n snopi ca s-o ardem, iar grul adunai-l n jitnia mea Dup aceea, lsnd mulimile, a venit n cas, iar ucenicii Lui s-au apropiat de El, zicnd: Lmurete-ne nou pilda cu neghina din arin. El, rspunznd, le-a zis: Cel ce seamn smna cea bun este Fiul Omului. arina este lumea; smna cea bun sunt fiii mpriei; iar neghina sunt fiii celui ru. Dumanul care a semnat-o este diavolul; seceriul este sfritul lumii, iar secertorii sunt ngerii. i, dup cum se alege neghina i se arde n foc, aa va fi la sfritul veacului. Trimite-va Fiul Omului pe ngerii Si, vor culege din mpria Lui toate smintelile i pe cei ce fac frdelegea, i-i vor arunca pe ei n cuptorul cu foc; acolo va fi plngerea i scrnirea dinilor. Atunci cei drepi vor strluci ca soarele n mpria Tatlui lor. Cel ce are urechi de auzit s aud. (Matei 13, 24-30; 36-43 )

Simbolurile pildei:
- Semntorul - Fiul Omului; - arina lumea; - Smna bun fii mpriei, (Evanghelia); - Vrajmaul - diavolul; - Neghina fii celui ru; - Seceriul - sfritul lumii; - Secertorii ngerii; - Cuptorul de foc iadul; - Hambarele - mpria cerurilor;

- Ce semine arunc cel ru ntre oameni? ...Ura, necredina, dezndejdea, minciuna. - Cnd seamn diavolul ? ...cnd dorm oamenii. - Oare este vorba de somnul obinuit ? ...despre neatenia omului, dezinteresul fa de suflet. - Cum ajung oamenii n sufletul crora prinde rdcini smna cea rea? ...Mincinoi, beivi, hoi - neghina (planta) este o smn mic i rotund de culoare neagr, dac dup seceri neghina nu este separat de gru, pinea va avea un gust amar i poate fi chiar otrvitoare. De aceea, agricultorii plivesc neghina, dar i pentru c planta duntoare se nmulete mult mai repede.

nvturi morale: S ne pregtim pentru Judecata de Apoi! Fiecare om va fi rspltit n funcie de faptele sale! Dumnezeu este indelung-rabdator cu noi pacatosii, asteptand pocainta noastra; La sfarsitul lumii Dumnezeu va judeca pe toti oamenii cu dreptate, rasplatindu-i sau pedepsindu-i, dupa faptele lor; Datoria noastra - pregatirea sufletelor (si sa le aparam de ispitele si pacatele neghinei diavolului);

Spiroiu Misu Scoala Mircea Voda, Calarasi OLIMPIADA clasa a VIII-a

Domnul Hristos ne nva c nu trebuie s lum seama numai la smna curat, pentru c mai sunt i alii care seamn rul; S nu ne grbim cu judecata i cu osnda; S nu ne temem c pcatul va rmne nepedepsit;

Biserica, loca de nchinare

Biserica este cerul pe pmnt, n care locuiete i se preumbl Dumnezeu Care este n Cer... (Sf. Gherman, Patr. Constantinopolului)

n anul 313 mpratul Constantin cel Mare a dat libertate cretinismului. Atunci cretinii au ieit din catacombe, din muni, din peteri i din pduri i i-au zidit locauri de rugciune (biserici).
Corabie/Arca-Noe(potop) (forma)=Biserica strabate marea vietii pentru a duce in Imparatia Cerurilor pe credinciosi. Cruce (forma)=Domnul Hristos Si-a intemeiat Biserica prin jertfa Sa pe cruce. Turla=deget ridicat catre cer-locasul este Casa Tatalui Ceresc. Crucea (turla)=iubirea sfanta a lui Hristos care a impacat cerul cu pamantul. Biserica/Sf.Altar/Rasarit=lumina adusa de Hristos in lume prin venirea Sa. Pronaosul (lumea dinaintea Intruparii Domnului-Vechiul Testament)=prima incapere/se savarsesc unele slujbe/ pastreaza cristelnita (vas botez). Naosul=stau credinciosii la slujbe/in mijlocul lui-policandru mare (=lumina divina ce se pogoara din cer peste credinciosi). Catapeteasma (iconostasul)=istoria mantuirii neamului omenesc. Sf. Altar (imparatia lui Dumnezeu/ Biserica triumfatoare)=cea mai importanta parte din Biserica. Se svrete Sf. Liturghie de preot n timpul creia primim Sf. mprtanie Trupul i Sngele Domnului Hristos. Proscomidiarul (mormantul Domnului)=se afl n Sf. Altar, n stnga, este locul in care sunt pregatite painea si vinul care vor fi sfintite de preot in timpul Sf. Liturghii si transformate de Duhul Sfant in Trupul si Sangele Domnului Hristos. la Proscomidiar se afl: Sf. Potir, Sf. Disc, Stelua i Linguria. Sfnta Mas = obiectul cel mai sfnt din biseric. n timpul Sf. Liturghii, pinea i vinul puse pe Sf. Mas se prefac, la rugciunea preotului i a ntregii biserici n Trupul i Sngele Domnului; Sf. Antimis=bucata de panza dreptunghiulara pe care e pictata Icoana Asezarii in mormant a Mantuitorului. In partea de susparticica din moastele unui sfant. Fara Sf. Antimis nu se poate savarsi Sf. Liturghie. Sf. Evanghelie=carte de slujba, cuprinde fragmente din Biblie (4 Evanghelii: Matei, Marcu, Luca, Ioan)-viata si invatatura Mantuitorului. La fiecare Sf. Liturghie se citete din aceast carte. Sf. Cruce=infatiseaza Rastignirea Domnului, aminteste de Jertfa Sa mantuitoare. Sf. Chivot=obiect in forma de bisericuta. Aici se pastreaza Sf. Impartasanie necesara pt copii/bolnavi/btrni. Sfesnicele (cu lumanari)=lumina lui Hristos care lumineaza tuturor. (1,2,3,7 brate). Crucea Rastignirii=cruce mare, din lemn, pe care e pictata Rastignirea Domnului. (Se scoate din Sf. Altar n Sptmna Patimilor) Sf. Potir=Vasul din care se impartasesc credinciosii cu Trupul si Sangele Domnului. Sf. Disc=se pregatesc pe el darurile de paine pentru Sf. Liturghie.

Spiroiu Misu Scoala Mircea Voda, Calarasi OLIMPIADA clasa a VIII-a

Icoana fereastr spre cer

Ceea ce cuvntul povestirii prezint auzului, aceea i picture, prin imitare, arat fr cuvinte. (Sf. Vasile cel Mare) Icoana (icon(greaca)=chip, infatisare) (imago(latina)=chip, reprezentare) este o reprezentare a lumii spirituale, nevazute, insa existenta (lumea duhovniceasca) cu ajutorul elementelor materiale, lumesti. Icoana=un mijloc de intalnire a omului cu Dumnezeu; Realitatea intruparii Mantuitorului in chip de om: care pentru noi oamenii si pentru a noastra mantuires-a facut Om (Crez); Icoana=un loc in care Hristos (sfintii) se afla prezenti in chip tainic (ascuns/nevazut), cand se roaga crestinul icoanei, se inchina lui Hristos Insusi; (mama privind fotografia fiului ei nu confunda fotografia cu fiul); - daca respectam poza unui cunoscut, cu atat mai mult trebuie sa respectam Insusi Chipul Fiului lui Dumnezeu care a luat trup pt mantuirea noastra (Domnul a purtat trup cat a stat pe pamant, S-a suit cu el la cer si o sa judece lumea tot cu El); Icoana nu este un portret, pt ca portretul infatiseaza aspectul pamantesc al omului, pe cand icoana infatiseaza si starea lui launtrica; - Icoana=obiect de veneratie (Dumnezeu adorare); Cinstirea sfintilor prin sf. icoane se rasfrange in ultima instanta tot la cinstirea lui Dumnezeu intrupat; Icoana = chipul (reprezentarea) pentru ochii nostri a unei fiinte existente in mod real (Sf. Treime, Domnul Hristos, Maica Domnului, Sfintii); Icoana = treapta/scara pe care ne ridicam cu intreaga fiinta spirituala, prin credinta catre Dumnezeu; Nu talentul executantului, nici materia dau utilitatea icoanei, ci unirea rugaciunii celui cinstit in icoana cu evlavia rugaciunii celui ce se roaga; Icoanele ortodoxe nu sunt sfinte, ci sfintite, crestinul nu se inchina lemnului/materiei, ci lui Dumnezeu; Icoanele se picteaza dupa un canon iconografic; Cinstirea Sf. Icoane are putere de dogma, de adevar neschimbabil si obligatoriu. Ea a fost hotarata la Sinodul al VII-a ecumenic (Niceea 787/842-843); cinstirea icoanei trece la original si cel ce se inchina icoanei, se inchina persoanei pictate; Icoana si Evanghelia sunt in stransa legatura, se sprijina si se clarifica in mod reciproc., colaborand la raspandirea invataturii crestine. Icoana=Evanghelie in culori. Evanghelia=Icoana verbala a lui Hristos. Functia icoanei Explicatia Functia harica prin sfintire capata putere harica, mijlocitoare intre om si cer; Functia latreutica insoteste cultul divin; Functia educativ-religioasa (pedagogica) suport de cunoastere si educare a omului in sensul cunoasterii Sf. Scripturi; (Biblie in imagini); Functia estetica impodobeste biserica si casa omului.

In VT erau interzise imaginile religioase Porunca a II-a (Decalog) Sa nu-ti faci chip cioplit si niciun fel de asemanare a niciunui lucru, sa nu te inchini lor, nici sa le slujesti! (Iesire 20,4-5) pt ca Dumnezeu se revelase poporului evreu numai prin cuvinte si sunete Fata Sa fiind nevazuta si evreii erau inconjurati de popoare idolatre. (dar Solomon impodobeste cu heruvimi templul din Ierusalim).

10

Spiroiu Misu Scoala Mircea Voda, Calarasi OLIMPIADA clasa a VIII-a

In NT Dumnezeu S-a facut vazut ochilor nostri S-a aratat in Trup (I Timotei 3,16), S-a descoperit in Persoana Fiului Sau: Si Cuvantul trup S-a facut si S-a salasluit intre noi (Ioan 1,14), deci ce este vazut ochilor trupesti, poate fi reprezentat in icoane. Insusi Dumnezeu doreste cinstirea Sf. Icoane, a inzestrat multe din ele cu darul facerii de minuni: Gherontisa=care a imbatranit pe loc, Prodromita=care s-a pictat singura. Prima icoana-Sf.Ev.Luca-Fecioara Maria. Prima icoana nefacuta de mana omeneasca-mahrama pe care s-a imprimat chipul Domnului Hristos, stergarul cu care S-a sters in drumul Sau spre cruce, care a apartinut Sf. Veronica. Temeiuri pentru cinstirea icoanelor temeiul existentei chipului divin din om; temeiul Intruparii Fiului lui Dumnezeu; temeiul eshatologic (faptul ca icoana indica o transcendenta/ trecere dincolo);

Alte denumiri: Punct de intalnire intre istorie si eternitate, Teologie in imagini, Biblia nestiutotilor de carte, Fereastra spre ceruri, Refugiu al privirii pentru orice inima indurerata Fereastra spre absolutPunct de intalnire intre materie si spirit ;

Temeiuri scripturistice Sa facem om dupa Chipul si Asemanarea Noastra (Facere 1, 26-27) Intruparea Domnului nostru Iisus Hristos care S-a facut om si este intruparea Tatalui. (Evrei 1,2-3) Cel ce Ma vede pe Mine, vede pe Cel ce M-a trimis pe Mine. (Ioan 12,45)

Temeiuri patristice Eu nu ma inchin materiei ci ma inchin Creatorului materiei, care S-a facut pentru mine materie si a primit sa locuiasca in
materie, si a savarsit prin materie mantuirea mea. (Sf. Ioan Damaschin) Daca nu te inchini icoanei, nu te inchini nici Fiului lui Dumnezeu care este icoana cea vie a nevazutului Dumnezeu. (Sf. Ioan Damaschin) Ceea ce cuvantul povestirii prezinta auzului, aceea si picture, prin imitare, arata fara cuvinte. (Sf. Vasile cel Mare) Simbolul este o punte ce leaga doua maluri, vizibilul si invizibilul, pamantescul cu cerescul, empiricul cu idealul, unindu-le pe unul in altul. (Paul Evdokimov) Cinstirea care se da chipului trece la prototip si cel ce se inchina icoanei, se inchina fiintei celei inchipuite pe ea. (Hotarare sinod VII ec.) nvturi morale: Sa ne rugam cu credinta si evlavie Sf. Icoane (persoanelor sfinte reprezentate) pt ca ne vor ajuta pe drumul mantuirii; Sa cinstim si sa respectam persoanele reprezentate in icoane; Sa ne inchinam, sa sarutam, Sf. Icoane cu evlavie si credinta; Sa impodobim Sf. Icoane cu flori; Sa impodobim casele/locurile cu chipuri dragi Domnului/noua; Asezam icoana pe pieptul celui adormit in Domnul-unirea aceluia cu Dumnezeu;

Iubirea lui Hristos fa de oameni - model al misiunii Bisericii n lume

1. Modaliti prin care Hristos i-a manifestat dragostea fa de oameni: a . ntruparea Sa (In 3.16) b. Jertfa Sa pe Cruce pentru mntuirea neamului omenesc. c. Ascultarea, rbdarea, smerenia. d. Propovduirea Cuvntului lui Dumnezeu. e. Rugciunea Sa pentru neamul omenesc. f. Minuni. 2. Misiunea Bisericii n lume: a. definire misiune = vocaie apostolic fundamental a Bisericii. b. Lucrri: Transmite Evanghelia lui Hristos. Slujete aproapelui aflat n suferin. Sfinete pe credincioi prin Sfntele Taine, Conduce pe credincioi prin ndemnuri ierurgii. spirituale spre fericire venic. c. Clasificare: Misiune intern (membrii bisericii); Misiune extern (necretini);

11

Spiroiu Misu Scoala Mircea Voda, Calarasi OLIMPIADA clasa a VIII-a

3. Temeiurile misiunii Bisericii lui Hristos: a . Trimiterea la apostolat (Mt. 28, 19-20). b. Splarea picioarelor Apostolilor (Ioan 13, 15). c. Pilda samarineanului milostiv d. Hristos se identific cu fiecare dintre noi (Mt. 25, 40-45). 4. Forme concrete prin care Biserica i manifest dragostea fa de semeni: a. Fapte de caritate. b. Aezminte sociale (aziluri, orfelinate, cantine). c. Activiti culturale. d. Asisten social i religioas n spitale, penitenciare i aa mai departe.

12