Senecena aparatului renal

1 Incontineta urinara la varsta a III-a

Reprezinta pierderea involuntara de urina.
Cauze:
La barbati:
- afectiunile prostatei - adenomul de prostate;
- afectiunile uretrei- manifestate sub forma de stricturi sau infectii;
- complicatii dupa hernia inghinala.
La femei :
-

nasteri repetate;
graviditatea;
boli infectioase genitale;
infectii si malformatii uretrale.

Cauze frecvente la ambele sexe :

-

atitudine corporala incorecta;

stresul;
obezitatea;
factori ereditari;
tesut conjunctiv slab;
fumatul;
efortul fizic intens;
ortostatism prelungit;

Obiectivele recuperarii :
1
2
3
4
5

reeducarea respiratiei;
corectarea posturii prin alinierea coloanei vertebrale si a pelvisului;
tonifierea musculaturii pervi-perineale;
ameliorarea coordonarii musculare;
relaxarea generala si segmentara.

Metode de recuperare
Balneo-fizio- terapia cu urmatoarele mijloace :
a ape minerale;
b namoluri;
c climatul;
d electroterapia;
e kinetoterapia si masajul.
Kinetoterapia utilizeaza reeducarea pelvi-perineala, gimnastica abdominala
si gimnastica respiratorie.
Indicatii
- tulburari ale staticii pelvine retroversia uterina;
- sterilitate ovariana;
- incontenenta urinara;
Reeducarea pelvi-perineala se adreseaza muschilor fesieri, adductori ai
coapsei, m. piramidali si opturatori.
Gimnastica abdominala se bazeaza pe antagonismul dintre musculatura
abdominala si cea pelvi-perineala.
- contractia muschilor abdominali cresc presiunea intraabdominala si
impinge viscerele spre planseul pelvin care se contracta reflex opunanduse acestor impingeri.
- Gimnastica ritmica;
- Gimnastica cu taburet;
- Gimnastica in apa;
- Masajul;
- Gimnastica respiratorie este importanta prin efectele de relaxare fizica si
psihica generala, dar si prin intermediul presiunii intraabdominale,
actionand asupra afectiunilor genito-urinare.
Masajul are la baza legaturi existente intre organele profunde si tegument.
Se pun in actiune reflexele viscero-cutanate si cutaneo-viscerale. Se poate folosi fie
masajul regional, fie masajul direct sau local avand ca efect activarea circulatiei

sistemice, cresterea tonusului musculaturii abdominale, cresterea elasticitatii pielii

si prin efectul masajului reflex activitatea organelor pelvine.
2 Infeciile urinare
Sunt bolile cele mai frecvent ntlnite la persoanele vrstnice (20% dintre femei
i 10% dintre brbai, dup 65 ani). Adeseori sunt latente, asimptomatice. Golirea
incomplet a vezicii se poate datora unei vezici neurologice, unui prolaps vezical la
femeie, unei hipertrofii de prostat la brbat. Imobilizarea la pat, deteriorarea
psihic i incontinena urinar contribuie la apariia acestei boli. Escherichia coli
este cel mai des germen ntlnit n infeciile urinare la vrstnici. Dintre ceilali
germeni proteus, Klebsiella, Enterobacter, Pseudomonas i Enterococul. Ca
simptome apar rareori arsuri vezicale, de obicei apare febr, dureri lombare,
alterarea strii generale. Urocultura, cu prezena a peste 100 000 germeni pe mm,
n urina matinal, certific infecia urinar. Purttorii de sonde, prezint aproape
obligatoriu infecie urinar, de obicei polimicrobian. Tratamentul se bazeaz pe
antibioterapie cu spectru larg i cu difuziune la toate nivelele aparatului urinar
expuse infeciei: vezic, prostat, rinichi. Antibioticele se administreaz obligatoriu
dup antibiogram.
Tratamentul se face n general trei sptmni, se repet urocultura cu
antibiogram i eventual se reia tratamentul. ntotdeauna trebuiesc nlturate
obstacolele care ntrein infecia.
Incontinena urinar
Este una din marele probleme ale asistenei geriatrice, alturi de incontinena
anal, de imobilizare, escare i demen. Este foarte frecvent ntlnit i crete cu
naintarea n vrst. De obicei la bolnavii aflai la domiciliu, incontinena urinar
se ntlnete n 10 - 15% din cazuri, n timp ce la bolnavii spitalizai se ntlnete n
30 - 40% din cazuri. La domiciliu este i mai greu de stabilit deoarece btrnul sau
familia, ascund aceast suferin din pudoare. Examenul prostatei la brbat i
examenul ginecologic la femei este obligatoriu. Incontinena de urin poate fi:
- de stress, sau de efort, prin pierderea involuntar, dup un efort de tuse, rs,
strnut etc. Este mai frecvent la femei i prognosticul este benign.
- tranzitorie, apare ca reacie fie la o afeciune acut (infecie urmar,
pneumonie, febr, stri confuzionale, accidente vasculare cerebrale), fie la o
schimbare psihologic (spitalizare, pierderea independenei etc). Repausul

prelungit la pat o favorizeaz. Alteori apare datorit faptului c unii btrni, nu

reuesc s amne declanarea voluntar a mic-iunii pn ce ajung la toalet.
- incontinena definitiv, este de obicei neurogen i rareori cauzat de un
adenom de prostat sau de o retenie de urin cu miciuni prin "prea plin". Alteori
poate apare n tabes, diabet cu neuropatie, boal Parkinson etc.
Tratamentul este srac: psihoterapie, suprimarea obstacolului, exerciii fizice,
tratamentul infeciei, reeducare. Medicaia este de asemenea srac i puin
eficace: parasimpaticolitice (Beladona, Atropin) pentru inhibarea reflexului de
miciune, cateterizarea vezicii etc. Btrnii cu incontinen stabil dup o boal
cerebrovasculr, supravieuiesc 1 - 2 ani.
3 Prostata la btrni.
Adenomul de prostat afecteaz aproape totalitatea bolnavilor vrstnici.
Diagnosticul se pune ns de obicei tardiv, medicul fiind consultat n stadii
avansate. Miciunile frecvente (polakiuria, disuria, nicturia), sunt semnele
principale. Anxietatea este prezent n special n caz de retenie de urin. Lentoarea
jetului este semnificativ. Singurul tratament corect este cura chirurgical, pe care
muli pacieni o evit. Complicaiile cele mai frecvente sunt: infecia urinar,
retenia de urin i incontinena urinar. Exist i tratement conservator.