UNIVERSITATEA POLITEHNICA BUCURESTI

Facultatea de Mecanica si Mecatronica

Biodisel
-combustibil alternativ-

Masterand:

Profesor:

Neagu Viorel-Alexandru

Ionel PS

BUCURESTI
2015

Biodiesel este numele dat pentru combustibilul creat prin conversie

chimica a grasimilor animale si uleiurilor vegetale. Uleiurile vegetale pure
pot reprezenta un carburant pentru motoarele Diesel, asa cum Rudolf
Diesel a demonstrat la targul din 1900 cand a folosit ulei de alune drept
combustibil. Cu toate acestea , uleiul vegetal are o vascozitate mare si nu
poate sa arda eficient la temperaturi normale in vehiculele moderne.
Conversia la Biodiesel are urmatoarele avantaje :
- se poate amesteca cu dieselul normal in orice proportii ;
- adaugarea de 1% biodiesel in dieselul cu un continut mic de sulf
realizeaza o lubrifiere mai buna ;
- se obtine din resurse regenerabile ;
- poate fi folosit in motoarele diesel moderne fara modificari sau cu
modificari foarte mici ;
- se reduc emisiile :
- dioxidul de sulf cu 100%
- dioxidul de carbon 10-50%
- dioxidul de azot 5-10%

REACTIA DE BAZA

Datorita motivelor mentionate mai sus, uleiul vegetal este transformat

in biodiesel. Componentele combustibile din ulei , numiti acizi grasi, au
diferite proprietati ce pot fi caracterizate prin numarul de atomi de hidrogen
si carbon, si legaturile dintre acestia, stau la baza biodieselului.
Reactia ce sta la baza formarii biodieselului este urmatoarea :

MEMORIU JUSTIFICATIV
In majoritatea tarilor se cauta metode de inlocuire a combustibilor
clasici (fosili) cu combustibili regenerabili, principalul fiind biodieselul.
Trebuie spus ca pentru industria din Romania productia de biodiesel
constituie un element de noutate. De altfel Directiva UE 2003/30/CE (mai
2003) promoveaza folosirea in transporturi a biocombustibililor si a altor
combustibili regenarabili.
Minimul proportiei de biocombustibili si alti combustibili regenerabili ce
trebuie introdusi pe piata de fiecare stat emmbru UE (in % din totalul
carburantilor petrolieri existenti pe piata la data respectiva):
- in 31 decembrie 2005-2%
- in 31 decembrie 2010-5,75%
- in 31 decembrie 2020-20%
Este clar ca aceste cerinte vor impulsiona productia de biodiesel si
afacerile legate de acest domeniu vor prospera.Avand o agricultura in plina
dezvoltare, promovand cultura de plante oleagenoase (cultura de rapita
este una foarte avantajoasa), Romania are sansa sa devina unul dintre cei
mai mari producatori de biocombustibili din Europa.
Astfel Romania, in perspectiva intrarii in UE si a reducerii importurilor
de produse energetice, trebuie sa dezvolte o noua categorie de
combustibili care se regenereaza an de an, spre deosebire de combustibilii
fosili care odata extrasi nu se mai regenereaza.
Pentru aceasta trebuie perfectionata o industrie de producere a
biobieselului si realizarea de studii privind procedeele industriale ce ar
putea fi folosite in Romania.

Productia sustenabila a biocombustibililor reprezinta o tematica

importanta.In consecinta Uniunea Europeana a stabilit anumite criterii de
sustenabilitate pentru productia de biocombustibii. Criteriile sunt pentru a
asigura un minim de contributie a biocombustibililor la reducerea emisiilor
de gaze ce contribuie la efectul de sera. Aceste criterii includ evaluarea
cultivarii de biomasa, productia combustibililor de trasport si solizi precum
si aplicatii in industria termica si electrica. Sunt luati in considerare factori
precum productia de grane, utilizarea fertilizatorilor, transportul, nesarul de
energie si combustibilul fosil ce poate fi inlocuit.
Biocombustibili trebuie sa fie capabili sa reduca emisiile de gaze ce
contribuie la efectul de sera, cu cel putin 35% pe parcursul intregului ciclu
de viata. (iar din 2017 cu 60%).
Producatorii de biocombustibili trebuie sa fie capabili sa dovedeasca
ca criteriile de sustenabilitate au fost atinse. In prezent, un sistem
international de certificare al biocombustibililor este in dezvoltare. In
mometul de fata, produsele alimentare si furajere
nu trebuie sa respecte aceste cerinte de acceptabilitate. Biocombustibilii au
o contributie importanta in rezolvarea problemelor provocate de schimbarile
climatice. In plus, contribuie semnificativ in securizarea unei rezerve de
energie in Europa, care in prezent este dependenta de combustibilii fosili
intr-o proportie de 98%.
Transportul rutier este responsabil de un sfert din totalul emisiilor de
CO2. De asemenea, folosirea biocombustibililor in cazul automobilelor
diesel este CO2 neutra. Acest lucru inseamna ca in mediul inconjurator
este eliberata o cantitate de CO2 egala cu cea care a fost absorbita in
momentul producerii masei. Echilibrul dioxidului de carbon difera in functie
de produsul vegetal, de procesul de productie si cultivare folosit, si de
originea combustibililor.
2. Istoricul producerii biodieselului in Romania
Combustibilul biodiesel se poate obine din uleiuri vegetale cum ar fi: uleiul
de rapi, ulei de arahide, ulei de floarea soarelui, ulei de soia etc. precum
i din uleiuri uzate alimentare i grasimi animale.

Rapia este cea mai convenabil plant pentru producerea de

Biodiesel. Seminele de rapi au un coninut de ulei de 40 pn la 45%.
Uleiul de rapi este obinut prin presarea seminelor de rapi i din punct
de vedere al compoziiei el conine acizi grai cu lanul de carbon de
diferite lungimi.
n Romnia rapita s-a cultivat pe suprafete mai mari nainte de primul
razboi mondial si ntre cele doua razboaie mondiale. Astfel, n anul 1913,
ea a ocupat 80,38 mii ha, iar n anul 1930 cca. 77,32 mii ha. Dupa 1948,
suprafeele au variat de la un an la altul, trecnd putin peste 20 mii ha doar
n anii 1953, 1955, 1956. n anul 1935 anuarul statistic al Romniei
mentioneaza 5,9 mii ha.
rile din Europa de Est, care se afla n procesul de integrare n
Comunitatea European, dispun de suprafee cu potenial agricol ridicat. n
conditiile unor producii medii agricole comparabile cu cele din Comunitatea
European, acest potenial ar putea fi folosit pentru producerea de culturi
cu un real potential energetic.
n aceast situaie se afla i Romnia, care n perspectiva integrarii n
UE si a diminuarii importului de produse energetice, trebuie s dezvolte o
noua categorie de combustibili, care se regenereaza an de an, spre
deosebire de combustibilii din hidrocarburi, ce, odata scosi din scoarta
Terrei, de la adncimi din ce n ce mai mari, nu se mai regenereaz.

Obinerea biodieselului
Compoziia chimic
n funcie de soi i condiiile de vegetaie, compoziia chimic a seminelor,
se caracterizeaz printr-un coninut de:
- 33-49% grsimi;
- 19-20% protein brut;
- 17-18% extractive neazotate.
La soiurile cultivate n ara noastr coninutul de ulei n semine este de
44,5-45,8%. n general coninutul de ulei la seminele de rapi sunt
cuprinse ntre 43-48%.
In uleiul de rapi se vor regsi aceste grsimi sub form de trigliceride ale
acizilor grai. Aceste trigliceride sunt folosite i transformate n reacia de
transesterificare prin care se obine biodieselul.

Esterul este ulterior separat din glicerol si utilizat ca biodiesel, glicerolul

fiind utilizat ca materie prima pentru producerea de chimicale fine. Desi
chimismul este simplu, pentru a face biodieselul viabil comercial procesul
trebuie sa opereze cat mai economic posibil, ceea ce inseamna viteza
mare de reactie, reactie completa si separare eficienta a produsului de
reactie.
Ca si catalizatori se pot utiliza fie catalizatori alcalini, fie acizi dar la nivel
industrial sunt preferati catalizatorii alcalini, precum hidroxidul de sodiu sau
potasiu (circa 0.2%) datorita vitezei mare de reactie.

VOLATILITATEA
Vaporizarea este procesul fizic de trecere a unei substane din starea
de agregare lichid n stare gazoas(de vapori) sub aciunea cldurii.
Volatilitatea combustibililor petrolieri este n funcie de mas molecular i
de natur diferitelor hidrocarburi compenente.
Arderea combustibilului se efectueaz n condiii optime numai n stare
gazoas, deci nainte de a arde combustibilul trebuie s se vaporizeze.
Caracteristicile de vaporizare ale combustibilului se apreciaz prin
compoziia fracionat i prin presiunea de vapori.
Compoziia fracionat este cantitatea de hidrocarburi care se
vaporizeaz la o anumit temperatura - se determina prin distilare
fracionat. Acest lucru este justificat de structura combustibililor lichizi,
care sunt amestecuri de hidrocarburi ce se vaporizeaz la temperaturi
diferite.
VOLATILITATEA
Volatilitatea se poate caracteriza prin:
compoziia fracionat,
presiunea de vapori Reid,
indicele de volatilitate,
raportul vapori-lichid,
indicele de manevrabilitate
Volatilitatea combustibilului influeneaz :
- uurin pornirii motorului,
- economicitatea (consum, putere),
- poluarea mediului (evaporare, scpri, ardere inc.)
- uzura organelor motorului,
- funcionarea stabil a motorului (cald, rece),
- mersul linitit sau violent,

- continuitatea curgerii (alimentre, tur, retur),

- pierderile prin evaporare (transport, transvazare)
- pericolul de incendiu