Sunteți pe pagina 1din 5

Remediile secundare de igien oral.

Este bine cunoscut

c numai nlturarea mecanic a depunerilor dentare i resturilor

alimentare cu ajutorul periuei i pastei de dini este insuficent pentru o igien oral perfect, iar
utilizarea remediilor secundare de igien dentar va fi puin eficient dac nu se va petrece dup
nlturarea mecanic a depunerilor dentare, resturilor alimentare, mucusului din spatiile
interdentare, de pe suprafetele dentare, gingii, limb.
Remediile secundare lichide de igien dentar trebuie s corespund unor anumitor
cerine:
1. S fie absolut inofensive ct pentru dini i mucoasa cavitii bucale, att i pentru
organism n ntregime;
2. S posede aciune antiseptic suficient;
3. S posede gust i miros plcut.
Clasificarea remediilor secundare lichide:
1. Elexirele- forme concentrate de soluii, care se utilizeaz numai dup diluare;
2. Gargarele orale cea mai rspndit form, nu necesit diluare i pot fi utilizate n
orice condiii;
3. Apele de gur n funcie de concentraia substanei active, pot fi folosite prin cltire
viguroas sau prin interemediul duurilor orale;
4. Aerozoluri sau deodorante remedii pur igienice, ce nu au n componena sa careva
suplimente curativ-profilactice i sunt prevzute numai pentru ameliorarea respiraiei orale,
nltur pentru un timp mirosul neplcut din cavitatea bucal, dar nu i cauza acesteea;
5. Soluiile - se prepar nemijlocit nainte de utilizare, n condiii casnice, posed
proprieti astrigente;
6. Infuziile din ierburi medicinale n soluii alcoolice se utilizeaz de obicei diluate, dar n
unele cazuri cnd e necesar de a obine un efect de cauterizare a esuturilor de granulaie din
pungile parodontale se utilizeaz nediluate.
Elexirele. n rezultatul utilizrii vom obine efect antiinflamator, anticarios, bactericid, de
curire i mprosptare; ele sporesc

regenerarea mucoasei orale a cavitii bucale, inhib

cristalizarea srurilor puin solubile de calciu, reduc gingivoragiile, retabilesc stratul superficial
al mucoasei orale.
Componena elexirelor: alcool pn la 30%, extracte vegetale, uleiuri eterice, mentol
alimentar, sorbit alimentar, aromatizani, colorani alimentari, ap distilat .a. Deosebim:
1. Elexire igienice, posed proprieti aromatizante, asigurnd un confort n cavitatea
bucal. Limoni, Flora, Svejesti, Miatni, Rozovia voda.

2. Elexire curativ-profilactice la rndul lor pot fi:


-antiinflamatorii: cu coninut de azulen, propolis, eucalipt, uleiuri eterice;
-cu vitamine: vit. B12, asid ascorbic;
-cu coninut de fluoruri: fluorura de sodiu, fluoristatul, fluorura de staniu.
Elexirul Xident conine fluorura de sodiu, previne formarea depunerilor i a tartrului
dentar.

Are

aciune

antiinflamatorie,

anticarioas

de

dezinfecie.

Elexirele Lesnoi, Paradontax, Salvithimol conin suplimente de complexe vegetale- infuzii


de salvie, mueel, ehinaee. Elexirul Plax conine triclozan i fluorur de sodiu. Utilizarea
rergulat contribuie la nlturarea efcient a depunerilor dentare i reducerea intensitii cariei
dentare. Elexirul Sensitive conine fluorura de staniu, are aciune anticarioas pronunat i
contribuie la reducerea sensibilitii dentare. Elexirele Elam, Osinca, Vesna, Fitodent,
Microdent conin substane biologic active, vitamine, micro- i macroelemente, carotioide,
clorofil, aminoacizi. Influeneaz procesele metablice, trofice i reparative. Au efect profilactic
n afeciunile parodoniului, sunt indicate persoanelor purttoare de construcii protetice i
aparate ortodontice. Oral-B-Sensitive i Oral-B-Fluoride sunt indicate n terapia de
remineralizare n caria dentar, stadiul de macul alb. Toate elexirele curativ profilactice se
utilizeaz o dat-dou ori pe zi, dup periajul dentar, n proporie de 15-20 pic la un pahar de ap.
Gargrile orale. n prezent exist dou tipuri de gargri orale: 1. cele ce conin alcool - n
acest caz componentele acestei forme medicamentoase sunt: apa, alcoolul - concentraia lui
variaz ntre 5-27%, sorbitol, clorur cetilpiridium, poloximer, acid benzoic, aromatizani,
colorani.

Alcoolul

servete

calitate

de

conservant,

care

previne

dezvoltarea

microorganismelor n soluie pe perioadele de utilizare i pstrare, iar clorura cetilpiridinium are


aciune antimicrobian pronunat.
2. cele ce nu conin alcool, ultimele capt o rspndire tot mai larg, deoarece pot fi folosite de
copii, adolesceni i persoane ce nu consum alcool. Componentele de baz sunt apa distilat,
sorbitolul, extractele naturale din plante medicinale, uleiuri eterice, acid ascorbic, citrat de
sodiu. Pentru utilizare este necesar o cantitate de 10-15 ml pentru o priz.
Apele de gur comercializate pot fi:
I.

cosmetice;

II.

terapeutice

Apele de gur cosmetice sunt reprezentate de soluii care produc mprosptarea respiraiei
orale i dau senzaia de curenie. Prin cltirea cu asemenea soluii, se realizeaz ndeprtarea
resturilor alimentare, a microorganismelor cavitii orale, sau se poate combate halitoza oral.
Apele de gur terapeutice sunt indicate n profilaxia cariei dentare, la controlul plcii dentare,
precum i al gingivitei. Se pot folosi n dou contexte: n cabinetul stomatologic i la domiciliu.

n cabinetul stomatologic apele de gur antiseptice se folosesc n cazul efecturii radiografiilor


dentare i obligatoriu, n cazul tuturor procedurilor care genereaz cantiti mari de aerozoli,
bacteremii, sau pe durata sau la sfritul detartrajului. Cltirea cavitii orale reprezint o aciune
indispensabil igienizrii corecte. Cltiturile orale:
-ajut la ndeprtarea plcii i a celorlalte depozite dentare moi, desprinse, pe durata
periajului, de la nivelul dinilor sau al gingiei periate;
-realizeaz ndeprtarea celulelor epiteliale descuamate, elimin particulele abrazive ale pudrelor
i pastelor de dini folosite pentru periere, i realizeaz inclusiv un masaj minim al gingiei.
Apele de gur la domiciliul pacientului pot fi administrate ntr-o diversitate de scopuri:
-cnd se ncearc doar ndeprtarea resturilor alimentare, dar nu i a plcii bacteriene, se
poate efectua cu ap simpl sau cu orice ap de gur;
-postchirurgical, cnd timp de cteva zile, nu se recomand periajul zonei operate. n acest
scop se recomand utilizarea apelor de gur cu clorhexidin, cu care pacientul i cltete gura de
2-3 ori pe zi;
-nainte, pe durata, dar mai ales dup detartraj i planare radicular. n ziua respectiv, pe
durata efecturii detartrajului, cltituri cu soluii saline izotone, iar dup efectuarea lui multiple
cltituri, din dou n dou ore, cu soluii saline hipertone, ce vor favoriza reducerea tumefaciei
inflamatorii i traumatice, a sngerrii, i n plus ajut la curirea esuturilor, la stimularea
circulaiei sanguine i, implicit la vindecarea lor;
Postdetartraj, se recomand pacientului i cltirea cu ape de gur cu fluor, obligatorie n cazul
persoanelor care prezint sensibilitate dentinar sau suprafee dentinare expuse.
-ca parte a terapiei aplicate, n caz de gingivo-stomatit ulcero-necrotic. Clititurile se pot
realiza cu soluii hipertone sau cu clorhexedin 0,2%. n asemenea cazuri prin cltiturile propuse
se obine curirea mucoaselor afectate, se reduce sensibilitatea dureroas, ct i timpul de
vindecare.
-apele de gur fluorate sunt recomandate n principal n prevenirea cariei dentare. Asemenea
produse se recomand persoanelor tinere, pe durata perioadelor de risc cariogen maxim. Ele mai
sunt recomandate pacienilor care prezint multiple zone de demineralizare, celor cu suprafee
radiculare expuse, celor care prezint reconstituiri protetice retentive sau aparate ortodontice
fixe, celor cu xerostomie, gravidelor, sau celor care prezint hipersensibilitate dentinar.
n aceste cazuri se pot recomanda:
1. soluia de fluorur de sodiu 0,05%. Aceasta se recomand o dat pe zi, seara la culcare,
dup periaj, cnd individul i cltete gura cu cca 10 ml soluie, timp de 60 sec.
2. soluia de fluorur de sodiu acidulat 0,044%. Este recomandat pacienilor care prezint
carii agresive. Doza recomandat este 10 ml, de cltit o dat pe zi.

3. soluia de fluorur de sodiu 0,2%. Se recomand pentru cltituri o dat pe sptmn, cu


5 ml soluie, pentru copii de coala primar, sau 10 ml, pentru adolesceni, cu care individul i
cltete gura timp de un minut.
Dup modul de preparare, apele de gur pot fi:
1. ape de gur preprate extemporaneu
2. ape de gur prefabricate
Apele de gur preparate extemporaneu cuprind soluiile saline. Ele acioneaz prin
diferena de presiune osmotic creat, care determin atragerea apei din interiorul celulelor,
mecanism prin care se obine reducerea edemului inflamator i a aceluia posttraumatic. Att
soluiile izotone, ct i cele hipertone stimuleaz, n plus, circulaia sanguin i secreia salivar,
realiznd de asemenea i curirea esuturilor.
n funcie de concentraie soluiile saline pot fi:
a. soluie cu clorur de sodiu- izotonic 0,9%;
b. soluie cu clorur de sodiu hiperton;
c. soluie cu bicarbonat de sodiu, este recomandat ori de cte ori se dorete reducerea
aciditii orale, ca n cazul tratrii candidozelor.
Apele de gur prefabricate. O ap de gur ideal trebuie s prezinte o serie de caracteristici:
-s nu fie toxic;
-s prezinte substantivitate;
-s prezinte specificitate bacterian, char dac are un spectru antimicrobian larg;
-s nu induc rezisten microbian.
De regul, asemenea produse comercializate conin:
-ingrediente comune;
-substane active, care susin indicaia principal.
Ingredientele comune sunt reprezentate n mod obinuit de:
-ap o mare parte din volum;
-alcool; de cele mai dese ori, ele conin alcoolul etilic. Datorit consumului mare de
alcool, n ultimul timp, asemenea ape de gur, sunt mai puin recomandate, datorit efectului
cancerigen dovedit;
-aromatizani;
-colorani;
-ageni de ndulcire.
Ingredientele active confer produsului i indicaia respectiv. Ele pot fi:

1.

Substanele oxidante sunt reprezentate de peroxidul de hidrogen, perboratul de sodiu i

peroxidul de uree. Asemenea produse se recomand pe perioade scurte de timp, deoarece pot
genera efecte secundare nedorite.
2.

Substane astringente sunt reprezentate de clorura de zinc, acetat de zinc, acid acetic sau

acid citric. Ele sunt recomandate n principal naintea amprentrilor, deoarece produc constricia
esuturilor. Fiind soluii apoase la pH-uri acide, produc ns prin utilizarea frecvent,
demineralizri dentare sau iritaii la nivelul esuturilor moi.
3.

Substane calmante - au la baz fenolul sau uleiurile eseniale.

4.

Agenii de tamponare - sunt reprezentai de perboratul de sodiu sau bicarbonatul de sodiu.

5.

Ageni desensibilizani, reprezentai de nitratul de potasiu, fluorura de sodiu etc.

6.

Ageni remineralizani (fluorura de sodiu de diferite concentraii, aminofluorura etc.).

7.

Substanele antimicrobiene prezente determin o reducere a numrului i a activitii

microorganismelor orale. Substanele utilizate sunt biguanide, bispiridine, halogeni, compui


fenolici, compui cuaternari de amoniu, extracte vegetale.
Aerozolurile i deodorantele orale. Din cauza pericolului pe care l prezint flacoanele ce
conin freon, pentru mediul ambiant, aerozolurile ce au n componena sa freon nu se mai produc
i sunt interzise pentru import n multe ri. Ele au fost nlocuite cu flaconae cu capace sub
form de buton cu supap sub presiune, iar refluarea substanei are loc din contul pomprii
aerului n flacon i getul de soluie iese sub presiune. Componena acestor aerozoluri este una
simpl: ap, conservant, agent de colorare, substana aromatizant, ultima se afl ntr-o
concentraie mai mare deoarece asigur efectul deodorant. Aerozolurile mprospteaz respiraia
oral, dar nu ofer efect terapeutic sau profilactic.
Balsamurile i tonicurile substane medicamentoase sub form de emulsie, se
utilizeaz pentru aplicri pe gingii n caz de gingivite sau afeciuni inflamatorii ale parodoniului.
Ingredientele sunt reprezentate de extractul de salvie, hrean, ulei eteric de trandafir, ulei de
Manuca, argint, siliciu, fluorit etc. Raportul ingredientelor este determinat de indicaia
terapeutic, condiiile de producere i cerere.

S-ar putea să vă placă și

  • Tema
    Tema
    Document26 pagini
    Tema
    Mihaela Caruntu
    Încă nu există evaluări
  • Tumorile SNC
    Tumorile SNC
    Document52 pagini
    Tumorile SNC
    Mihaela Caruntu
    Încă nu există evaluări
  • E.M. N 13
    E.M. N 13
    Document4 pagini
    E.M. N 13
    Mihaela Caruntu
    Încă nu există evaluări
  • 4 Examinarea
    4 Examinarea
    Document7 pagini
    4 Examinarea
    Roman Zagadailov
    Încă nu există evaluări
  • Lucrarea Practica N 6
    Lucrarea Practica N 6
    Document11 pagini
    Lucrarea Practica N 6
    Mihaela Caruntu
    Încă nu există evaluări
  • De la Everand
    Încă nu există evaluări
  • De la Everand
    Încă nu există evaluări