Facultatea de Teologie Ortodoxa si Stiintele Educatiei din Targoviste

Specializarea: Pedagogia invatamantului primar si prescolar

Anul: III

Metodica predarii educatiei fizice

TEMA

HANDBALUL IN SCOALA, PREMISA A

REALIZARII CONTINUITATII DINTRE OBIECTIVELE
SI CONTINUTURILE EDUCATIEI FIZICE

Student : Stan Mihaela

Profesor : Lect.Dr. Ancua Prvan

Handbalul in scoala, premisa a realizarii

continuitatii dintre obiectivele si continuturile
educatiei fizice.

Continuitatea activitatii de educatie fizica isi gaseste expresia in cele mai multe
obiective cadru stabilite in curriculum-ul national si, in concordanta cu acestea in
continuturile disciplinei. Din aceasta relatie, rezulta ca un rol important il
constituie stabilirea continuturilor lectiilor aflate incat sa se realizeze de la o
etapa la alta- exersarea continua a deprinderilor si calitatilor motrice.
In concordanta cu aceasta cerinta, a fost intreprins un experiment constand in
demonstrarea efectelor pe care le produce utilizarea unor modele operationale, in
formarea si dezvoltarea deprinderilor motrice specific joculi de handbal, pe de o
parte, iar pe alta parte, asupra realizarii celorlalte obiective ale educatiei fizice.
IOPTEZELE investigatiei experimentale au fost:
Prin utilizarea unui ansamblu de modele operationale, intr-o ordine
crescatoare a solicitarilor fizice si psihice, se obtine un progres mai rapid in
ceea ce priveste formarea si dezvoltarea deprinderilor motrice specific unor
ramuri sportive si cresterea indicilor de mansifestare a calitatilor motrice.
Caracterul de joc pe care il prezinta cele mai multe modele optionale, face
activitatea de educatie fizica mai atractiva pentru elevi si ii antreneaza
motivat, in actiunile pe care le implica.
Ordonarea gradate a modelelor optionale si continuitatea lor in ceea ce
priveste formarea deprinderilor motrice stimuleaza cresterea capacitatii
vitale si de adaptare a organismului la efort, pe de o parte, iar pe de alta
parte, conduce la acumulari substantiale in ceea ce priveste greutatea si
inaltimea elevilor.
Varietatea modelelor operationale favorizeaza dezvoltarea fizica armonioasa
a subiectilor.

Subiecti si metode :
A. EXPERIMENTUL- a fost realizat in anii scolari 1999/2000 si 2000/2001,
la o scoala din Targoviste, la clasa a IV a.
Pentru activitatile de educatie fizica, au fost construite doua clase reunind
baietii din 4 clase mixte. Una din aceste clase a construit clasa de
experiment, definite in continuare grupa A, iar cealalta clasa a devenit
clasa de control, pe care o denumim grupa B.
Experimentul a constat in utilizarea la grupa A a unui set de modele
operationale in concordanta cu obiectivele fiecarei lectii.
Jocul de handbal se bazeaza pe imbinarea armonioasa a deprinderilor motrice
de baza, respective alergare, aruncare-prindere, saritura, pe de o parte, si a celor
specific simple, accesibile si atractive, pe de alta parte in acelasi timp, jocul se
desfasoara pe un fond de solicitari psihice intense care au un pronuntat rol
formativ-educativ.
Din aceste motive, este considerat fara reserve un important mijloc al educatiei
care contribuie la realizarea obiectivelor si a continutului acesteia.
Hndbalul poate fi practicat sub forma lui integral, prin jocuri la doua porti, cat
si sub forma unor structuri de exercitii care, o data insusite, vor putea fi aplicate
in joc, marind eficienta actiunilor de atac si de aparare. Se spune ca handbalul
este atletism cu mingea, deoarece pentru a fi jucat, el pretinde din partea acelor
ce il practica, sa alerge ,sa sara, si sa arunce.
In afara acestor caracteristici, trebuie sa amintim ca jocul de handbal este
accesibil, atractiv, spectaculos, atribute care stimuleaza interesul elevilor pentru
educatie fizica si sport.
Materialele folosite in vederea realizarii exeperimentului au apartinut in mare
parte bazei didactice a scolii.
In unele cazuri, cum ar fi masurarea capacitatii vitale, ne-am delpasat la
cabinetul de Medicina Sportiva din cadrul Spitalului Dambovita pentru
efectuarea spirometriei. P e langa dotarile aflate pe terenurile scolii, s-au utilizat
urmatoarele material didactice:

 Pentru realizarea activitatiilor: mingi de handbal, jaloane, mingi

medicinale, corzi, extensoare, banci de gimnastica, bastoane, gantere de 6
si de 8 kg, stafeta pentru sarit in inaltime si tinte gradate.
Pentru masuratori- cronometre, cantar, taliometru, ruleta, spirometru etc.
Pentru realizarea investigatiei experimentale au fost folosite urmatoarele metode:

Informarea si documentarea stiintifica;

Observatia;
Convorbiri, teste si masuratori;
Metoda grafica si prelucrarea statica;

B. PROBE UTILIZATE IN TESTAREA SUBIECTILOR la inceputul

experimentului, pe parcursul si finalul acestuia.
Pentru recunoasterea potentialului bio-psiho-motric al subiectilor cuprinsi in
experiment au fost alcatuite patru categorii de teste, cu precizarea ca inregistrarile
performantelor obtinute s-au facut la inceputul si la sfarsitul fiecarui an scolar, in
vederea determinarii progreselor inregistrate;
a) Testarea generala privind capacitatea motrica a elevilor.
Probele prevazute pentru testul general de verificare a capacitatii motrice eu fost:
Alergarea de durata; alergarea de viteza pe distanta de 25 de m;
aruncarea mingii de oina; detent ape vertical; saritura in lungime de pe
loc; tractiuni pe banca de gimnastica;
Valorile de referinta privind aprecierea progresului inregistrat de fiecare grupa
participant la experiment au fost pentru probele cuprinse in Sistemul national
calificativul suficinet/nota 5, iar pentru celelalte probe, performanta obtinuta la
inceputul fiecarui an scolar.
b) Testarea dezvoltarii fizice a elevilor pe parcursul ambelor cicluri- cuprinde
doua probe referitoare la:
Greutatea corporala- este un indicator al cresterii cantitative a corpului, care
experima gradul dezvoltarii fizice a subiectilor, de la o perioada la alta;

Inaltimea corpului statura sau talia este distanta dintre crestetul capului si talpi,
masurata in pozitie stand.
c) Testarea parametrilor fiziologici- a vizat cunoasterea starii functionale a
organismului, functie alaturi de care si alti parametrii- se stabileste evolutia
efortului subiectilor pe parcursul lectiei, in acest scop s-au aplicat testul
Ruffier si testul de masurare a capacitatii vitale (spirometria).
d) Testarea motrica specifica jocului de handbal.
Clasa a IV a
T1 deplasare, prindere-pasare, dribbling, aruncare la poarta de pe loc;
Din punct de vedere al demonstrarii insusirii elementelor tehnice proprii jocului de
handbal, pentru calasa a IV a, am considerat ca un circuit care sa cuprinda
deplasari specific- pasa cu o mana din deplasare, dribbling, aruncare la poarta de
pe loc este edificare. In aprecierea executiilor s-a tinut cont de corectitudinea
acestora, ele fiind evaluate cu calificativele suficient, bine si foarte bine, dupa cum
urmeaza:
-

Suficient: pasa cu o mana, deplasare, prindere cu doua maini, fara ca mingea

sa cada, aruncare spre spatial portii de pe loc;
Bine: pasa cu o mana, deplasare, prindere cu doua maini fara ca mingea sa
cada, dribbling simplu, trei impulsii, aruncare spre spatial portii de pe loc;
Foarte bine: pasa cu o mana, prindere cu doua maini fara ca mingea sa
cada, dribbling multiplu, cinci impulsii, aruncare de pe loc pe spatial portii.

REZULTATELE SI DISCUTII:
Pornind de la importantA pe care o detine educatia fizica in invatamantul primar si
gimnazial, ca instrument educative al formarii personalitatiii elevului, investigatia
efectuata a condus la confirmarea ipotezelor cercetarii. Progresul elevilor a fost
determinat periodic la ambele grupe, fiind in cele mai multe cazuri mai evident la
grupa A, ai carei subiecti si-au imbunatatit substantial rezultatele la toate testele
sustinute, comparative cu grupa B, la care rata de progress inregistrata este mult
mai mica.
Efectele introducerii modelelor poerationale asupra dezvoltarii capacitatilor fizice
ale elevilor reflecta in mai multe planuri:

a) Cresterea parametrilor capacitatii motrice:

Rezultatele obtinute demonstreaza eficienta experimentarii modelelor operationale
experientate atat prin rata de progres cat si prin punctajul superior inregistrat de
grupa A in raport cu grupa B:
Alergare de viteza pe distanta de 25 m (calitate motrica-viteza)
Grupa A

Grupa B

Initial:

112,4

128,4

Final:

114,19

123,23

Alergare de viteza pe distanta de 50 m (calitate motrica-viteza)

Grupa A

Grupa B

Initial:

204,7

208,6

Final:

193,8

203,6

In cee ace priveste calitatea motrica viteza, se poate constata ca valorile inregistrate
de grupa experiment A, fata de grupa martor B, la finalul experimentului, sunt net
superioare, acest lucru manifestandu-se constant si pe perioada desfasurarii
experimentului.

Saritura in lungime de pe loc ( forta exploziva a membrelor inferioare)

Grupa A

Grupa B

Initial:

34,56

35,04

Final:

37,20

36,48

Saritura in lungime de pe loc

Grupa A

Grupa B

Initial:

37,20

36,40

Final:

40,32

38,40

Alaturi de detenta pe vertical, saritura in lungime de pe loc este expresia fortei

membrelor inferioare, fiind o component importanta a fortei generale, care
contribuie in egala masura cu celelalte calitati motrice, la dezvoltarea capacitatii
motrice si prin aceasta la adaptarea cu usurinta la cerintele practicarii jocului de
handbal, inceputul experimentului demonstreaza, prin valorile foarte apropiate ale
mediilor aritmetice obtinute, ca ambele colective pleaca de la un nivel relative
egal.
Pe parcursul experimentului si la finalul acestuia se observa un progress vizibil al
grupei A.
In cee ace priveste detent ape vertical, la inceputul clasei a IV a, media aritmetica
este foarte apropiata la ambele colective. La sfarsitul experimentului, grupa A
realizeaza performante mai bune, confirmand rezultatele obtinute la testele descries
anterior.
Detenta pe verticala
Grupa A

Grup B

Initial:

462 cm

432 cm

Final:

482 cm

474 cm

Grupa A

Grupa B

Detent ape vertical

Initial:

484 cm

474 cm

Final:

544 cm

513 cm

Alergare de durata

Grupa A

Grupa B

Initial:

72,64

67,84

Final:

78,07

72,83

Alergare de rezistenta pe distanta de 800 de m

Grupa A

Grupa B

Initial:

86,16

96,96

Final:

79,2

84,24

Timpii medii inregistrati la inceputul experimentului, inceea ce priveste alergarea

de durata, proba specifica clasei a IV a, sunt apropiati si corespund unui nivel
foarte bun, avand in vedere ca, pentru calificativul suficient, baietii, din clasa a IV
a trebuie sa depuna un efort continuu de 2,30 min.
Aruncarea mingii de oina
Grupa A

Grupa B

Initial:

523

553

Final:

583

586

Testul specific fortei musculaturii bratelor la care grupa A a avut rezultate medii
mai mici decat grupa B, la inceputul experimentului, pe parcursul acestuia rata
mediei de progress a grupei A a fost mai buna, depasind grupa B la final.
b) Cu privire la cresterea parametrilor tehnico- tactici:
Amprenta cea mai evidenta a efectelor modelelor operationale asupra subiectilor
din grupa experimentala s-a manifestat prin indicatori tehnico-tactici ai modelului
de joc ai caror parametrii au crescut considerabil la grupa A. La aceste efecte,
contribuie in mare masura calitatea insusirii elementelor tehnice de baza.
c) Cresterea parametrilor fiziologici si de dezvoltare somatica.

Dupa cum au fost descries la inceputul lucrarii, testele care se adreseaza capacitatii
functionale sondeaza, in mod special, capacitatea respiratorie si cardiovasculara a
subiectilor in urma unor eforturi de intensitati diferite, in cele patru momente ale
experimentului.
Testul Ruffier
Grupa A

Grupa B

Initial:

241,3

269,76

Final:

218,08

235,2

Concluzii:
In urma concluziilor obtinute prin derularea experimentului, se pot desprinde
urmatoarele:
Aplicarea in practica a modelelor operationale deja elaborate si
experimentate;
Crearea, in continuare, a unor modele operationale cu un continut fizic
si tehnico-tactic complex pentru toate compartimentele modelelor
intermediare, avand ca scop imbunatatirea parametrilor modelului
final, corespunzator fiecarui ciclu de invatamant;
Sa se asigure o permanenta corespondenta intre aplicarea modelelor
operationale, insusirea cunostintelor de regulament si jocul propriu
zis.