COALA NAIONAL DE

STUDII POLITICE I ADMINISTRATIVE

FACULTATEA DE ADMINISTRAIE PUBLIC

Departamentul pentru nvmnt la Distan

ELEMENTE DE DREPT I
ADMINISTRAREA AFACERILOR
Suport de curs
Lect. univ. dr. Gheorghe Teodorof

BUCURETI
2010 - 2011

MOTO -

uri

A gndi binele este destul de uor, a-l nfptui ns este foarte greu, i ...
numai nfptuirea intereseaz.
Legea, ca s fie durabil, trebue s se ntemeeze pe realiti, pe care
viaa nsi sub toate aspectele ei le pune la dispoziie.
Aceasta nseamn c regula de drept este un produs al mediului social
unde ea urmeaz a fi aplicat i a principiilor permanente pe care raiunea
omeneasc le desprinde tot din realitile vieii, care este ntr'o continu
transformare i scurgere.
Al. Otetelianu

Factorul creator de unitate i motorul tuturor proceselor sociale este aciunea

neleas ca desfurare a voinei sociale.
Din legea echilibrului social, a solidaritii dintre pri i ntreg, n ciuda
diversitii prilor, decurge imperativul pentru orice adevrat reform,
social ori politic, de a fi integral, de a fi adic o reform n acelai timp i
economic i spiritual i moral-juridic i politico-administrativ.
Dimitrie Gusti

Realizat pe baza unor elemente de doctrin i

a legislaiei n vigoare la data de 30.04.2011
Lect. univ. dr. Gheorghe TEODOROF
1

OTETELIANU, Al., Despre legi statale i reguli legale convenionale, Extras din
Analele Facultii de Drept, Bucureti, No. 1-2, 1942, p. 13 i urm.
2
GUSTI, Dimitrie, Problema sociologiei. Sistem i metod, Academia Romn, Tomul
XXII, Imprimeria Naional, Bucureti, 1940, p. 7

CUPRINS
Informaii generale despre curs

....................

Modulul I. Dreptul Afacerilor. Elemente de baz.

..

4
7

Modulul II. Organizarea activitilor fr personalitate juridic. 21

Modulul III. Organizarea activitilor cu personalitate juridic. .. . 32
Modulul IV. Intreprinderile n spaiul comunitar.

..

Modulul V. Contracte comerciale n relaiile de afaceri.

Modulul VI. Parteneriatul public-privat (PPP).

..

...

44
56
67

Glosar ... 81
Bibliografie 86
Anexe

..

88 - 94

I. INFORMAII GENERALE
Date de identificare a cursului
Date de contact ale titularului de curs:
Nume: lect. univ. dr. TEODOROF Gheorghe
Birou: Str. Povernei, nr.6-8, sct.1, Bucureti
Tel.: 021.318.08.97
Consultaii:
Date de identificare curs i contact tutori:

Elemente de drept i administrarea afacerilor

Anul II, Semestrul IV
Tipul cursului Opional
Pagina web a cursului: http://www.cvapid.snspa.ro/moodle/mod/resource/view.
Tutore: drd. CREU Gabriela
Adresa e-mail tutori:
Condiionri i cunotine prerechizite
nscrierea la cursul de fa este condiionat de parcurgerea i
promovarea urmtoarelor discipline/cursuri: Teoria general a dreptului, Drept civil,
Drept penal, Management public, Drept comunitar, Informatic.
Descrierea cursului
Cursul prezint o vedere selectiv a metodelor i tehnicilor manageriale
care pot fi aplicate i n administrarea afacerilor, contribuind astfel la creterea
performanei personalului din domeniu. n vederea dezvoltrii abilitilor cursanilor
de aplicare n practic cursul prezint unele dintre aceste metode i tehnici: analiza
SWOT, graficul GANTT, PARETO, arborele decizional, metode de prognoz.
Temele i subiectele majore ale cursului reiau i dezvolt cunotine
acumulate la Teoria general a dreptului, Drept civil, Drept penal, Management
public i Drept comunitar.
Organizarea temelor n cadrul cursului
Temele cursului Elemente de drept i administrarea afacerilor sunt
prezentate n cinci module.
Gradul de nelegere, de utilitate i de aplicare n practica profesional
a cunotinelor pe care le regsii in fiecare modul vor fi sensibil mbuntite dac,
pe parcursul studierii suportului de curs, vei consulta sursele bibliografice
recomandate. In situaia in care nu vei reui s accesai anumite materiale
bibliografice, avei posibilitatea s contactai tutorele disciplinei.
Formatul i tipul activitilor implicate de curs
Avnd n vedere forma de nvmnt, respectiv nvmnt la distan ID,
cursul se desfoar n sesiuni tutoriale. Cursanii primesc suport de curs electronic i
tiprit, urmnd s aprofundeze cunotinele n domeniu prin studiu individual.
Studenii au deplina libertatea de a-i gestiona singuri, fr constrngeri,
modalitatea i timpul de parcurgere a cursului, nepresupunnd activiti obligatorii
sptmnale.
Pentru pregtire sunt organizate sesiuni de consultaii fa n fa, cu
caracter facultativ.
4

 Materiale bibliografice obligatorii

Suportul de curs conine, la ncheierea fiecrui modul, atat referinele
bibliografice obligatorii, cat si cele facultative. Sursele bibliografice au fost astfel
stabilite incat s ofere posibilitatea adncirii nivelului, n condiiile unui bun
management al timpului.
Lucrrile de baz din bibliografia obligatorie sunt lucrri de referin n
domeniu, prin pragmatismul lor contribuind la realizarea scopului i obiectivelor
cursului, reprezentnd un suport de baz pentru fiecare tem prezentat.
Lucrrile precizate au fost publicate la edituri de renume: Lumina Lex,
Economica i pot fi achiziionate din librrii. Ele pot fi accesate i consultate la
bibliotecile SNSPA -liber, sau la BCU i ASE - pe baz de permis de acces.
Materiale i instrumente necesare pentru curs
Expunerea a fost realizat pe baza unui suport de prezentare multimedia cu
videoproiectorul.
Cursanii trebuie s aib acces la un calculator cu soft liceniat i conexiune la
internet pentru a accesa clasa virtual a facultii, pentru a comunica cu tutorele i/
sau titularul cursului. De asemenea este necesar pentru vizualizarea unor aplicaii, de
regul grafice.
Calendar al cursului
Calendarul disciplinei este adus la cunotina studentului i cuprinde datele
celor dou ntlniri care vor fi anunate in timp util pe site-ul facultii.
Examenul final va fi susinut n sesiune, pe baz de test mixt - gril i 3
subiecte deschise.
Datele examenelor, susinute pe module sunt ferme, dar cursanii care nu pot
participa la examenul planificat pentru modulul din care fac parte, se pot prezenta pe
baza unei cereri aprobate la examenul susinut de cellalt modul. Cursanii care nu se
prezint n prima sesiune sau nu promoveaz examenul au posibilitatea s l repete n
sesiunile de restane sau/i reexaminri.
Datele n care sunt organizate consultaii sunt orientative i susceptibile de a fi
modificate.
Politica de evaluare i notare
Evaluarea final se va realiza prin examen scris desfurat in sesiunea de la
finalul semestrului, pe baza unui test mixt, gril i 3 subiecte deschise. La fiecare
rspuns gril punctajul este de 0.3, iar la subiectele deschise punctajul este de 1.00
per subiect.
Din partea cursanilor se ateapt n primul rnd implicare n activitile
cursului, expuneri, studiu individual, consultaii i proiecte n scopul realizrii
obiectivelor disciplinei.
La aceast disciplin nu sunt prevzute sarcini sau teste pariale care s
condiioneze intrarea n examenul final.
Studenii pot afla rezultatele finale prin afisaj electronic, sau de la tutore prin
email sau telefon.
Pentru a intra la examenul de mrire de not studenii trebuie s s completeze
o cerere. Modalitatea de notare este aceeai ca la examenul iniial. Nota iniial nu se
modific dect n cazul n care la mrire studentul obine o not superioar.
5

 Elemente de deontologie academic

- Studenii sunt anunai naintea nceperii examenului cu privire la necesitatea
respectrii unei atmosfere civilizate, de stimare a colegilor i de adoptare a unei
atitudini de competiie, concureniale. De asemenea, li se aduce la cunotin riscul de
a trebui s prseasc sala n cazul tulburrii atmosferei de examen sau a utilizrii
unor mijloace de fraud. Orice material elaborat de ctre studeni pe parcursul
activitilor va face dovada originalitii. Orice tentativ de fraud, sau fraud
depistat, va fi sancionat prin acordarea notei minime sau, n anumite condiii, prin
exmatriculare.
Studeni cu dizabiliti
n situaia apariiei unor studeni cu dizabiliti, acetia vor putea contacta
titularul cursului pentru a stabili modaliti optime, personalizate de desfurare a
activitilor de pregtire i de evaluare n cadrul facultii, putnd fi contactat la
telefon sau pe adresa de email.
Strategii de studiu recomandate
Strategii de parcurgere a modulelor din sillabus/curs, metode de abordare a
activitilor i sarcinilor pentru a obine performana maxim:
- nti, lecturarea rapid a cuprinsului i a ntregului suport de curs primit, cu
scopul formrii unei vederi de ansamblu a disciplinei, apoi, studierea fiecrui modul,
anterior participrii la consultaii i consemnarea elementelor care doresc s fie
clarificate sau dezvoltate.
Avnd n vedere caracteristicile invmantului la distan, se recomand
studenilor o planificare foarte riguroasa a secvenelor de studiu individual,
coroborat cu secvene de dialog, mediate de tutorii si respectiv titularul de
disciplin. Lectura fiecrei lecii si rezolvarea la timp a lucrrilor de evaluare
garanteaz nivele inalte de inelegere a coninutului tematic si totodat sporesc
sansele promovrii cu succes a acestei discipline.
Informaii suplimentare pe tema strategiilor i a tehnicilor de management al
timpului - Se recomand studierea lucrrii HINDLE Tim, Cum s gestionm
timpul, Editura RAO, Bucureti, 2000, cu axare pe urmtoarele elemente: analizarea
timpului - p. 6; analizarea scopurilor - p. 16; stabilirea prioritilor p. 18; analizarea
tiparelor de lucru - p. 6; folosirea planificatorilor de lucru - p. 24; scrierea si citirea p. 48; folosirea tehnologiei informaionale - p. 50.

MODULUL I.

DREPTUL AFACERILOR. ELEMENTE DE BAZ.

Scopul modulului: Familiarizarea studenilor cu aspecte privind: dreptul, comerul, afacerile i

elementele de baz reglementate.
Obiectivele modulului: La finalul acestui modul, cursanii trebuie:

S cunoasc noiunea, necesitatea i rolul afacerilor

S cunoasc i s nteleag elementele comerului

S cunoasc i s nteleag mutaiile de ordin juridic (de drept, dar i de fapt) ale Noului Cod
civil, aplicabil din anul 2011, n domeniul afacerilor.
1. Afacerea. Dreptul afacerilor.
n domeniul economic, relaiile dintre subiecte - supuse regulilor de drept privat, au nceput

s se separe.
n afara faptelor de comer, subiectele pot obine profit i din realizarea altor activiti,
reglementate de norme specifice, care adugndu-se dreptului comercial configureaz noua
ramur a dreptului afacerilor, ca ramur distinct a dreptului privat.
Din multele definiii al afacerii, regsite n doctrin,

rezult dou elemente specifice

comune: afacerea este o activitate uman care se bazeaz pe specul si care are ca scop
ctigul n bani sau un profit moral.
Ca principii proprii dreptului afacerilor sunt considerate: realizarea unui profit ca scop
al activitii, executarea obligaiilor cu diligen, publicitatea, celeritatea etc.
2. Actualitatea si importanta dreptului comercial
In tara noastra, evolutia dreptului comercial ca ramura distincta de drept a culminat in sec.
XIX cu aparitia Codului comercial roman adoptat in 1887, principalul izvor de drept comercial, care
a fost aplicat in mod permanent de la data adoptarii sale si pana in 1948, constituind reglementarea
de baza a activitatii comerciale si industriale.
Prin trecerea la asa-zisa economie de piata si prin necesitatea reglementarii legale a
noilorraporturi juridice aparute, Codul comercial a fost redescoperit, putandu-se vorbi chiar de o
adevarata renastere a dreptului comercial.
3. Notiunea, definitia si obiectul dreptului comercial
3.1 Autonomia dreptului comercial
Reglementarea actuala distincta din dreptul nostru confirma autonomia dreptului comercial
roman. Dreptul comercial este o parte a dreptului privat, impreuna cu dreptul civil.

Desi dreptul comercial contine reglementari speciale, nu este o lege exceptionala, deci nu
este de stricta interpretare si i se poate aplica interpretarea extensiva (gramaticala, logica, prin
analogie).
Prin natura lor, majoritatea legilor comerciale sunt supletive, normele imperative in domeniu
fiind limitate la anumite cazuri de exceptie, in special pentru protectia tertilor.
3.2 Conceptia obiectiva si subiectiva si definirea dreptului comercial
Dreptul comercial fiind un drept special, este necesar sa se delimiteze exact domeniul sau de
aplicare cu alte cuvinte obiectul dreptului comercial.
Potrivit conceptiei doctrinale clasice, exista doua sisteme care permit stabilirea sferei
aplicabilitatii dreptului comercial:
-

conceptia subiectiva (are in vedere persoana comeciantului) si

conceptia obiectiva (are in vedere natura operatiunii).

Codul comercial roman are la baza sistemul obiectiv, enumerand in art. 3 cca. 20 de
activitati distincte care sunt considerate fapte de comert, enumerarea lor nefiind insa limitativa.
Sistemul obiectiv este completat insa printr-un criteriu subiectiv, prin care sunt supuse
dreptului comercial, conform art. 4, si toate acele operatiuni pe care comerciantul le savarseste in
exercitiul comertului sau. In plus, prin art. 7 Cod comercial, este definita calitatea de comerciant si,
implicit, limitele aplicarii legii comerciale persoanelor care au calitatea de comerciant.
In consecinta, dreptul comercial poate fi definit ca un ansamblu de norme juridice de
drept privat, aplicabile raporturilor juridice generate de acte sau fapte juridice de comert si
la care participa persoane fizice sau juridice care au calitatea de comercianti.\
3.3 Corelarea cu alte ramuri de drept
Mai mult decat oricare alta ramura de drept, dreptul comercial nu poate fi izolat, existand
corelatii stranse cu multe alte ramuri, cum ar fi: dreptul civil, dreptul procesual civil, dreptul
comertului international si dreptul international privat, dreptul administrativ, dreptului financiar,
drept penal.
4. Faptele si actele de comert
4.1 Fapte de comert definite de Codul Comercial
Conform sistemului obiectiv toti cei care savarsesc operatiuni considerate ca fiind
comerciale (art. 3 C.com.) sunt supusi Codului comercial si deci legislatiei comerciale.
Faptele de comert reprezinta acte juridice, fapte juridice si operatiuni economice prin care se
realizeaza producerea de marfuri, executarea de lucrari sau prestarea de servicii sau o interpunere in
circulatia marfurilor, cu scopul de a obtine profit.

4.2. Categoriile de fapte de comert

In literatura noastra juridica s-a propus o clasificare a faptelor de comert in trei mari
categorii: obiective, subiective si unilaterale sau mixte.
Art. 3 din Codul comercial enumera astfel 20 de fapte de comert considerate ca obiective de
legiuitor: obiective, subiective si unilaterale (mixte).

4.3. Faptele de comert obiective si clasificarea acestora

Sunt fapte obiective de comert numai operatiile pe care legiuitorul le defineste in mod
expres in cuprinsul art. 3 si 6 C. com. Comercialitatea acestor fapte de comert prevazute expres de
legiuitor deriva din natura lor si pentru motive de ordine publica.
Intrucat in majoritatea lor faptele de comert obiective sunt astfel prevazute datorita
criteriului economic si a functiei economice a operatiunilor respective, reamintim in continuare si
clasificarea in trei grupe principale acceptata de majoritatea autorilor in materie comerciala:

operatiuni de interpunere in schimb sau circulatie;

operatiuni care privesc organizarea si desfasurarea activitatii de productie activitatea

intreprinderilor);

operatiunile conexe sau accesorii.

4.4. Faptele de comert subiective si prezumtia de comercialitate

In continuare prin art. 4 C. Com se precizeaza ca se socotesc afara de acestea (afara de cele
prevazute in art. 3 C. com. n.n.) ca fapte de comert celelalte contracte si obligatiuni ale unui
comerciant, daca nu sunt de natura civila sau daca contrariul nu rezulta din insusi actul. Pe langa
faptele considerate obiective, legiuitorul a conferit comercialitate si acelor acte care sunt savarsite
de comerciant, acestea numindu-se fapte de comert subiective.
Din coroborarea art. 7 C. com. cu art. 4 C. com. reiese ca faptele de comert subiective
reprezinta toate actele savarsite de comerciant, cu conditia ca acestea sa fie savarsite in nume
propriu si cu titlu profesional, obisnuit.
4.5. Faptele de comert unilaterale sau mixte si exceptiile de la aplicarea legii comerciale
Prin art. 56 C. com. legiuitorul stabileste ca regula generala regimul juridic comercial al
faptelor de comert unilaterale sau mixte, supunand legii comerciale raportul juridic generat de
ambele parti, chair daca pentru una dintre ele actul respectiv are caracter necomercial.

5. Comerciantii
5.1. Definitie
Avand la baza sistemul obiectiv, Codul comercial stabileste prin art. 7 cine sunt
comerciantii, mai precis cine are aceasta calitate, fara a da o definitie a comerciantului. Se face
deosebire intre persoanele fizice si societatile comerciale, persoanelor fizice fiindu-le necesare
indeplinirea anumitor conditii pentru a dobandi calitatea de comerciant, pe cand societatilor
comerciale, li se atribuie din start calitatea de comerciant, numai prin simpla lor existenta legala. Se
spune astfel ca persoanele fizice devin comercianti si societatile comerciale se nasc comercianti.
5.2. Principalele consecinte ale dobandirii calitatii de comerciant
Se aplica institutiile comerciale.
Comerciantii sunt supusi unor obligatii profesionale:
- inmatricularea in registrul comertului;
- in decursul realizarii comertului, sa-si inscrie in acest registru toate actele si faptele care
modifica inregistrarea initiala;
- inregistrarea elementelor de identificare (nume, firma, emblema), diverse mentiuni cu
privire la fondul de comert;
- tinerea registrelor proprii; exercitarea unui comert legal (Legea nr. 11/1991 art. 4 9defineste actele neloiale);
- sanctiunile pentru astfel de fapte nelegale sunt diverse: contraventionale, penale, daune
morale;
- pentru actele comerciantului, se aplica prezumtia de comercialitate din art. 4 C. com.;
comerciantii sunt supusi procedurii insolventei, adic reorganizarii si falimentului;
- calitatea de comerciant are consecinte chiar si dupa incetarea ei;
Calitatea de comerciant trebuie delimitata de alte profesiuni indeplinite de persoanele fizice.
Astfel, conform doctrinei si practicii judiciare, nu sunt considerati comercianti:
- meseriasii, daca se limiteaza strict la exercitiul meseriei lor si nu savarsesc fapte de comert;
- asociatii societatilor comerciale;
- cei care semneaza cambii, bilete la ordin, cec-uri;
- statul nu este comerciant, dar va fi supus legii comerciale cand se vor incheia acte comerciale;
- cei care practica profesiuni liberale nu sunt comercianti;
- auxiliarii comertului fac acte de comert pentru altii si nu sunt comercianti;
- agricultorii, asociatiile si fundatiile nu sunt comercianti.

10

Incompatibilitati. Calitatea de comerciant este incompatibila cu exercitarea altor profesii,

cum ar fi: functia de judecator, functionarii publici, profesiile liberale (avocatii, notarii publici,
medicii, arhitectii etc.), ofiterii, diplomatii.
Interdictii. Anumite activitati nu se pot exercita pe baza liberei initiative: prospectarea si
extractia carbunelui, a minereurilor feroase, nemetalifere, a sarii, a minereurilor de metale rare, a
titeiului si gazelor naturale, prelucrarea tutunului, fabricarea si comercializarea de echipament
militar, munitii si armament, droguri si narcotice, precum si activitatile care constituie monopol de
stat.
Obligatiile profesionale ale comerciantilor. Comerciantii au obligatia sa indeplineasca
anumite formalitati de publicitate, care se realizeaza, in principal, prin publicitatea in registral
comertului. Astfel, comerciantii au oligatia sa se inmatriculeze in registrul comertului si sa
inregistreze in acest registru mentiunile privind actele si faptele intervenite in cursul exercitarii si la
incetarea comertului (Legea nr. 26/1990). Alte obligatii ale comerciatilor sunt organizarea si
tinerea contabilitatii activitatii comerciale si exercitarea comertului in limitele concurentei licite.
Identificarea comerciantilor se realizeaza prin firma si sediu, asa cum persoanele fizice se
identifica prin nume si domiciliu. Un alt element de identificare, facultativ insa, este emblema.
6. Fondul de comert
Este un ansamblu de elemente din care unele incorporale, altele corporale, apartinand unui
comerciant, pe care acesta le reuneste in vederea exercitarii comertului.
Elementele incorporale sunt:
1) Clientela si vadul
2) Dreptul asupra contractului de locatie (sediul)
3) Numele si firma
4) Emblema
5) Marcile de fabrica, comert si servicii
6) Brevetele de inventii
7) Desenele si modelele industriale
8) Alte semne distinctive ale marfurilor (apelatii de origine etc.).
Cu privire la natura juridica a fondului de comert, fondul de comert este considerat de
doctrina ca un bun mobil, incorporal, de natura comerciala.
Fondul de comert poate face obiectul unui aport intr-o societate comerciala. De asemenea,
poate fi vandut, inchiriat, gajat etc.
Mijloacele de aparare a fondului de comert sunt:
- pe cale legislativa, prin reglementarile privind concurenta neloiala;
- pe cale conventionala, conform contractelor dintre parti;
- pe cale jurisdictionala, prin actiuni in justitie pentru concurenta neloiala.

11

7. Efectele de comer ( titlurile de credit )

Titlul de credit este un document constitutiv si constatator, negociabil, precis
determinat in cuprinsul sau, care permite titularului (posesorului legitim), sa-si exercite la
scadenta drepturile literale si autonome, mentionate in cuprinsul sau, incorporate in titlu, de
unde si denumirea de titlu de credit.
Pe scurt, efectul de comert este un titlu negociabil si literal care reprezinta o creanta a unei
sume de bani stipulata pe termen scurt si serveste la plata sa.
Modalitatea de recunoastere a unei obligatii de plata sub forma unui inscris simplu, cum ar fi
o chitanta, nu satisface exigentele comertului modern, in care celeritatea constituie o cerinta
primordiala. Un astfel de document prezinta principalul neajuns ca el constituie un titlu de creanta
opozabil exclusiv debitorului, iar transmiterea lui de catre creditor catre o alta persoana urmeaza
regulile greoaie ale cesiunii, reglementate de Codul civil; comertul impune, pentru o buna
mobilizare a creditelor, ca asemenea transmiteri sa se faca operativ, cu minimum de formalitati.
De asemenea, in cazul in care un astfel de inscris - sub forma unei simple dovezi consemneaza obligatia asumata de un asemenea semnatar de a restitui un anumit bun (depozitat sau
primit pentru transport), actul in cauza nu poate fi opus acestuia decat de persoana indicata de
predator, imprejurare care ar ingreuna considerabil transmiterea bunului respectiv pe timpul
depozitarii sau al transportului.
In literatura de specialitate, titlurile de credit mai sunt denumite efecte de comert,
instrumente negociabile, valori mobiliare sau titluri de valoare. Denumirea consacrata de Codul
comercial este acea de titluri de credit. 3
Titlurile de credit in materie comerciala au ca principala caracteristica faptul ca ele nu pot
exista decat sub forma scrisa, forma scrisa fiind de esenta acestor titluri.
Exista doua categorii esentiale de titluri de credit.
Prima categorie traditionala cuprinde acele titluri care se incadreaza in notiunea clasica de
titluri de credit, cambia, biletul la ordin, warantul, certificatul de depozit, negociabile.
Cea de-a doua categorie include: cecul, titlurile informatizate, biletul la purtator.
Definitie si clasificare
Titlul de credit este acel inscris care este necesar pentru a transfera sau a pretinde dreptul
literal si cel autonom inscris in el.
Continutul titlurilor de credit poate fi diferit:
- exista titluri ce reprezinta un drept real, un drept care se valorifica asupra unui bun
determinat ( scrisori de trasura, conosamentul, recipisa de depozit, adeverinta de gaj);

12

art.812 Codul comercial

- exista titluri ce dau dreptul la o prestatie din partea debitorului ( o suma de bani - titluri
de renta, bilete de loterie, bilete de banca, bonuri de tezaur, cambii, bilete la ordin, cec-uri; ordinele
in producte; un serviciu - documente de transport, marci postale, timbre):
- deosebim si titluri care dau posesorului anumite drepturi de reprezentare cu beneficiile
lor ( actiunile, certificatele de parti sociale).
Dupa modul in care circula, titlurile comerciale de valoare se impart in trei categorii:
titluri nominative, titluri la ordin si titluri la purtator.
a) Titlurile nominative. Sunt titluri nominative acele inscrisuri care individualizeaza pe
titularul dreptului prin aratarea numelui acestuia. Posesiunea titlului indeplineste numai functia de
legitimare a posesorului, care are fata de emitent un drept propriu.
Determinarea persoanei care este titulara dreptului, in chiar titlu, permite identificarea
fara nici un fel de dubii a celui indreptatit sa exercite in mod legitim dreptul care decurge din titlu.
Ele nu pot fi transmise decat cu cooperarea debitorului, in sensul ca el colaboreaza la inregistrarea
schimbarii titularului de drept, prin substituirea titlului retras cu un altul echivalent sau prin
mentinerea acelui titlu facandu-se modificari in ce priveste numele noului titular.
Forma de transmitere fiind aceea a cesiunii de creanta, titlurile de credit nominative sunt
lipsite astfel de trasatura lor esentiala: posibilitatea de a fi transmise pe calea girului.
Fac parte din aceasta categorie obligatiile nominative emise de societatile comerciale,
titlurile nominative emise de stat etc.
b) Titlurile la ordin. Sunt titluri la ordin acele inscrisuri care cuprind drepturi literale si
autonome care pot fi exercitate numai de o persoana determinata (primul beneficiar) sau de o alta
persoana careia i-au fost transmise aceste drepturi printr-o formalitate numita gir.
Dobanditorul exercita drepturile "la ordinul" beneficiarului.
Girul consta intr-o mentiune translativa de drepturi facuta de posesorul titlului, chiar in titlu
cu precizarea numelui dobanditorului. Fac parte din aceasta categorie: cambia, biletul la ordin,
cecul.
c) Titlurile la purtator. Sunt titluri la purtator inscrisurile care incorporeaza anumite
drepturi, fara sa determine persoana titularului drepturilor.
In consecinta, titularul drepturilor mentionate in inscris este posesorul legitim al inscrisului.
Transmiterea titlurilor la purtator se realizeaza prin simpla remitere materiala a inscrisurilor.
Un asemenea titlu este necesar sa cuprinda in continutul lui clauza ,,la purtator", astfel incat
vointa debitorului care subscrie sa rezulte in mod neechivoc.
Intra in aceasta categorie: titlurile datoriei publice, cecul la purtator, obligatii la
purtator emise de societatile comerciale, libretele la purtator emise de CEC.

13

CAMBIA, titlu de credit

Cambia este unul dintre titlurile de credit cu mare aplicabilitate in activitatea comerciala. In
ciuda faptului ca este folosita pe scara larga, Legea nr. 58/1934 nu da o definitie a cambiei. Ea
cuprinde insa anumite dispozitii privind cuprinsul cambiei pe baza carora se poate defini acest titlu
de credit
Cambia este un inscris prin care o persoana, denumita tragator sau emitent, da
dispozitie altei persoane, numita tras, sa plateasca la scadenta o suma de bani unei a treia
persoane, numita beneficiar, sau la ordinul acesteia.
Cambia se prezinta ca un titlu de credit ce cuprind un ordin neconditionat dat altuia de a
plati o suma determinata la scadenta.
Trasaturile cambiei ca titlu de credit
Fiind un titlu de credit, cambia intruneste toate trasaturile care caracterizeaza aceste
titluri. In consecinta si cambia este un document necesar intrucat dreptul pe care-l contine nu poate
fi exercitat de titular decat prin posesiunea materiala a inscrisului insusi.
Fiind un titlu de valoare, cambia are caracterele care sunt comune titlurilor comerciale de
valoare, dar, pe langa aceste caractere generale, cambia are si anumite caractere proprii.
Pe langa trasaturile comune oricaror titluri de credit, regulile cambiale mai prevad si altele,
specifice cambiei. Astfel:
- Cambia este un titlu de credit prin excelenta, fiind considerata modelul tuturor titlurilor
de credit, prin faptul ca intruneste trasaturile comune ale acestora si are un grad maxim de
eficacitate in perfecta concordanta cu functia ei economica. Confera posesorului legitim dreptul de a
primi suma de bani mentionata in cuprinsul sau. Plata dispusa de tragator devine exigibila dupa
scurgerea unui termen de la data emiterii cambiei. Datorita acestui fapt, prin cambie se realizeaza o
operatie de credit. Scadenta este unica pentru toate obligatiile cambiale rezultate din cambie.
- Obligatia cambiala poate avea ca obiect numai plata unei sume de bani, cu excluderea
oricarei alte prestatii.
- Obligatia cambiala constituie un act de comert, figurand intre actele obiectiv comerciale,
indiferent de natura raportului juridic care i-a dat nastere. Sunt comerciale toate operatiunile
cambiale precum si actiunile ce rezulta din ele.
- Cambia creeaza obligatii solidare.
- Cambia este un titlu executor, pentru capital si accesorii. Cu toate acestea legiuitorul a
impus instantei competente obligatia investirii titlului cu formula executorie.
Cambia este deci un titlu de credit la ordin, esential girabil, formal si complet, care
incorporeaza o obligatie abstracta si neconditionata de natura comerciala si autonoma de
plata a unei sume de bani de catre semnatarii tinuti in mod solidar la executarea obligatiei.

14

Functiile cambiei
Doctrina dreptului comercial considera ca trei sunt functiile cambiei:

functia de instrument de schimb valutar,

functia de instrument de credit si

functia de instrument de plata.

BILETUL LA ORDIN . Notiune

Biletul la ordin este cel mai simplu dintre efectele de comert. Biletul la ordin este un inscris
- titlu de credit - prin care o persoana numita emitent, se obliga sa plateasca o suma de bani, la
scadenta, altei persoane, numita beneficiar, sau la ordinul acesteia. Biletul la ordin serveste adesea
la pregatirea transmiterii usoare a creantei. Alte bilete la ordin sunt emise in folosul bancilor pentru
a deveni inscrisuri de mobilizare a creantelor comerciale negarantate sau bilete la ordin ce devin
scontabile de banci, prin intermediul facturilor protestabile care vor fi anexate la bilete, ca garantie
de catre emitent.
Acest titlu de credit este asemanator cambiei, fiind reglementat de aceeasi lege. 4
Ca regula generala, dispozitiile referitoare la cambie sunt aplicate si biletului la ordin, in
masura in care nu sunt incompatibile cu natura acestui titlu.
Trasatura esentiala a acestui titlu de credit, in antiteza cu cambia, este faptul ca inca din
faza crearii lui sunt implicate numai doua persoane: emitentul, care se obliga sa plateasca la
scadenta suma inscrisa in document, si beneficiarul, care devine astfel creditor pentru suma
respectiva.
Aceasta diferenta de structura are o serie de consecinte, dintre care cea mai importanta este
suprimarea procedurii privind acceptarea .
Emitentul, debitorul sau importatorul este persoana care emite inscrisul, obligandu-se sa
plateasca o suma de bani la scadenta.
Beneficiarul, creditorul sau exportatorul este cel catre care ori la ordinul caruia urmeaza
sa se faca plata unei sume de bani. Emiterea biletului la ordin este determinata de existenta intre
parti a unui raport juridic fundamental.
Caracterele biletului la ordin
Biletul la ordin este un titlu de credit la ordin, formal si complet, care incorporeaza o
obligatie abstracta, autonoma si neconditionata de plata a unei sume de bani de catre semnatarii sai,
care sunt tinuti solidar la executarea obligatiei.
Biletul la ordin se aseamana cu o recunoastere de datorie de catre debitor, fata de creditorul sau.

Legea nr.58/1934 asupra cambiei si biletului la ordin., in art. l04-107

15

CECUL . Definitie si sediu juridic. 5

In mod obisnuit cecul este considerat ca facand parte din categoria titlurilor de credit,
alaturi de cambie si de biletul la ordin.
In realitate, cecul are numai functia de instrument de plata, fiind lipsit de functia de
instrument de credit. Includerea lui in categoria instrumentelor de credit se explica prin aceea ca
unele principii care guverneaza cambia si biletul al ordin sunt aplicabile si cecului .
Cecul este un titlu de credit care cuprinde un ordin pe care o persoana - tragator - il
trage asupra unei banci, la care are fonduri de care poate dispune, careia ii ordona sa
plateasca o suma de bani unei terte persoane purtatoare a titlului beneficiar.
Persoanele care participa la acest act sunt aceleasi ca la cambie:
- tragatorul sau emitatorul titlului care dispune efectuarea unei plati;
- trasul sau banca care primeste ordinul de a plati o suma de bani determinata;
- beneficiarul care poate fi purtatorul cecului sau o persoana mentionata de tragator (cec
de plata) ori poate fi insusi tragatorul, care incaseaza la scadenta suma indicata in inscris (cec de
retragere).
Caracteristic cecului este proviziunea (acoperirea), respectiv disponibilul financiar din
care urmeaza sa se faca plata la scadenta si care se constituie fie dintr-un depozit bancar, fie dintrun credit bancar acordat de tras, tragatorului^4 .
Natura cecului
In mod obisnuit cecul este considerat ca facand parte din categoria titlurilor de credit,
alaturi de cambie si de biletul la ordin. In realitate, cecul are numai functia de instrument de plata,
fiind lipsit de functia de instrument de credit.
Cecul se deosebeste si de cambie, avand un regim diferit de aceasta :
- el este intotdeauna platit "la vedere";
- nu poate fi tras decat asupra unei banci;
- nu este un titlu de credit la vedere, ci un instrument de plata;
- nu este un act de comert obiectiv , ci poate fi un act de comert subiectiv.
Functiile cecului
Cecul are doua functii principale :
a) instrument de retragere de fonduri din soldul creditor al propriului cont
bancar;
b) instrument de plata cu moneda scripturala;

Cecul a fost reglementat initial prin Codul comercial din anul 1887 si, in prezent, prin Legea nr.59 /
1934, modificata prin Ordonanta Guvernului nr .11 din 4 august 1993.

16

Cecul este, prin excelenta, un instrument de plata (de compensatie si lichidare), care
creeaza unei persoane posibilitatea de a efectua plati printr-o banca unde are depuse fondurile,
evitand platile in numerar .
In calitate de instrument de plata, rolul sau este mult mai important decat al cambiei si
biletului la ordin.
8. Noutile Legii nr. 287 / 2009 privind Codul civil Cod civil ( aplicabil din anul 2011)
Transformrile profunde ale societii romneti i ale realitilor europene contemporane
reclam ocrotirea unor noi valori socio-morale, culturale, economice i tehnico-tiinifice, norma
fundamental de drept civil trebuind s rspund, n egal msur, unor exigene decurgnd din
angajamentele asumate de Romnia n cadrul procesului de integrare european i din noul statut al
rii noastre de stat membru la Uniunea European.

n acest context, trebuie evideniat importana Noului Cod civil pentru angajamentele
stabilite cu Comisia European n cadrul Mecanismului de cooperare i Verificare.

Corelnd dispoziii ce izvorsc din tradiia durabil a Codului civil din 1864, att cu
prevederi coninute de instrumente comunitare i internaionale, ct i cu actualul cadru legislativ
intern, filtrnd normele de baz n lumina soluiilor oferite constant de doctrin i jurispruden de-a
lungul anilor, Noul Cod civil rspunde necesitii de adaptare a actualei legislaii la exigenele
realitilor social-economice.
Referitor la mediul afacerilor, se constat c Noul Cod civil realizeaz trecerea de la
concepia actual dualist a dreptului romnesc, la concepia monoist, reglementndu-l substanial
i novator, dup cum se poate constata n continuare.
n Cartea a V-a, Despre obligaii se realizeaz o restructurare a materiei i o reformulare
a principiilor i conceptelor tradiionale n lumina tendinelor moderne n materie.
Noua reglementare propune o abordare unitar a raporturilor obligaionale.
Astfel, se renun la diviziunea tradiional n raporturi civile i raporturi comerciale i se
consacr diferenieri de regim juridic n funcie de calitatea de profesionist, respectiv nonprofesionist a celor implicai n raportul juridic obligaional.

www.cdep.ro, EXPUNERE DE MOTIVE la Proiectul de Lege privind Codul civil ( adoptat prin Legea
nr. 287 / 2009 privind Codul civil, publicat n Monitorul Oficial al Romniei, Partea I, nr. 511 din 24 iulie
2009. Noul Cod civil va fi aplicabil din anul 2011, de la o data ce va fi stabilit prin Legea de aplicare a
Codului civil, care urmeaz a fi adoptat de Parlament.)
7
Decizia Comisiei 2006/928CE din 13 decembrie 2006, JO L 354, 14.12.2006.

17

n materia rspunderii civile delictuale, se propune includerea unor soluii consacrate n

doctrin i jurispruden, cum ar fi: rspunderea pentru vtmarea unui interes, iar nu numai a unui
drept subiectiv, rspunderea n cazul nendeplinirii unei activiti impuse de lege sau de ordinul
superiorului, extinderea rspunderii comitentului pentru fapta prepusului, definirea pazei juridice
.a.
O noutate adus prin lege privete neexecutarea obligaiei de a face; astfel, fa de
reglementarea actual, creditorul nu mai este obligat s cear ncuviinarea instanei judectoreti
pentru a trece la executarea silit, fiind ns dator s-l ntiineze pe debitor prin cererea de punere
n ntrziere.
Capitolul al VII-lea grupeaz prevederile referitoare la contractul de societate i la
contractul de asociere n participaie i, cu titlu de noutate, stabilete posibilitatea ca societatea s
dobndeasc personalitate juridic.
Noul Cod Civil structureaz sistemului societilor / ntreprinderilor pe urmtoarele
principii:
1. societile pot fi simple (civile) - cele constituite prin contractul de societate, exclusiv
n condiiile Codului civil; Prevederile Noului Cod civil privind societatea simpl constituie i
dreptul comun cu privire la societile speciale. Societile simple pot fi cu sau fr personalitate
juridic, n funcie de voina asociailor i pot dobndi personalitate juridic prin nscrierea n
registrul comerului;
2. societile speciale sunt toate celelalte societi, altele dect cele simple, constituite
pentru exerciiul unor activiti economice sau diverse profesii, reglementate de legi speciale (
profesiile liberale )..
n ceea ce privete contractul de transport (Capitolul al VIII-lea), sunt detaliat reglementate:
noiunea, dovada, domeniu de aplicare, ncheierea contractului de transport, ambalajul, obligaiile
expeditorului la predarea bunurilor spre transport, suspendarea transportului i contraordinul,
mpiedicri la executarea transportului, dreptul de dispoziie ulterioar al expeditorului, dreptul de
refuz al transportatorului, obligaia de predare i informare care incumb transportatorului,
drepturile i obligaiile eseniale ale destinatarului, preul i alte cheltuieli, imposibilitatea predrii
bunurilor, rspunderea transportatorului, obligaiile eseniale ale transportatorului n transportul
de cltori i bagaje, rspunderea pentru cltori i bagaje.
Capitolul al IX-lea este rezervat contractului de mandat i trateaz natura i ntinderea
mandatului, obligaiile prilor ntre ele i, respectiv, fa de teri, precum i ncetarea mandatului.
Sunt reglementate, n mod distinct, contractele de comision, consignaie i expediie, ca variaiuni
ale mandatului.

18

Capitolul al XII-lea este consacrat contractului de depozit i trateaz depozitul obinuit,

depozitul necesar, depozitul hotelier, precum i sechestrul convenional.
Capitolul al XV-lea reglementeaz contractul de cont bancar curent.
Necesitatea unei reglementri a contractului de cont curent bancar se justific, pe de o parte,
prin particularitile pe care acesta le prezint fa de contractul de cont curent comercial, iar, pe de
alt parte, prin faptul c rspunde unei realiti caracterizat prin bancarizarea raporturilor
economice, fenomen specific unei economii de pia.
Sintetiznd, se poate spune c Noul Cod Civil l-a inclus pe cel commercial, prin
urmtoarele aspecte principale:
1. Codul civil introduce in dreptul civil roman institutia trustului (fiducia) - operatia juridica
prin care unul sau mai multi constituitori transfera drepturi catre unul sau mai multi fiduciari.
Calitatea de constituitor poate fi avuta de orice persoana fizica sau juridica, insa calitatea de fiduciar
a fost limitata la institutiile de credit, societatile de servicii de investitii financiare, societatile de
asigurare si de reasigurare.
2. Pentru prima oara in legislatia romaneasca noul Cod civil introduce reglementari generale
privind administrarea bunurilor altuia. Aceste reglementari se vor aplica in fiecare situatie in care
nu exista reglementari speciale.
3. La capitolul "obligatii" noul cod renunta la diviziunea traditionala in raporturi civile si
raporturi comerciale si se consacra diferentieri de regim juridic in functie de calitatea de
profesionist, respectiv non-profesionist a celor implicati in raportul juridic obligational.
4. Mecanismul incheierii contractelor este analizat prin prisma conceptelor consacrate de
oferta si acceptare, fiind insa avansate si alte solutii. Noua reglementare consacra solutia
irevocabilitatii ofertei de a contracta, care se bazeaza pe faptul ca, de cele mai multe ori, oferta
lansata destinatarului are in spate negocieri si discutii, in raport cu care orice razgandire din partea
ofertantului nu poate fi privita decat ca inexistenta.
5. In privinta viciilor de consimtamant, noutatile sunt semnificative. Numai "eroarea
esentiala" va deschide calea unei actiuni in anularea contractului.
6. Dispozitiile care privesc efectele contractului propun solutii noi: stramutarea riscului in
contractele translative de proprietate odata cu predarea bunului, reglementarea expresa a
impreviziunii si altele.
7. Atat in raporturile civile, cat si in cele comerciale a fost adoptata solutia acordarii unui
termen suplimentar debitorului, urmarindu-se obtinerea unei executari voluntare a obligatiei.

19

8. O noutate priveste "neexecutarea obligatiei de a face"; creditorul nu mai este obligat sa

ceara incuviintarea instantei pentru a trece la executarea silita.
9. O modificare importanta priveste momentul de la care incep sa curga dobanzile moratorii
in cazul obligatiilor banesti: daunele moratorii curg din ziua scadentei.
10. Codul civil reglementeaza si contractul de cont curent, contul bancar curent si alte
contracte bancare.
Teme de control:
1. Definii afacerea
2. Care sunt principiile dreptului afacerilor ?
3. Definii dreptul comercial
4. Ce sunt faptele de comer ?
5. Care sunt obligaiile profesionale ale comercianilor ?
6. Ce este fondul de comer ?
7. Care sunt elementele incorporale ale fondului de comer ?
8. Definii efectul de comer
9. Definii titlul de credit
10. Ce este Cambia ?
11. Ce este Biletul la ordin ?
12. Ce este Cecul ?
13. Care sunt elementele de noutate ale Noului Cod civil, privind mediul afacerilor ? ( aplicabil
din 2011)
14. Care sunt funciile Cecului ?
Bibliografie de referin
Obligatorie
1.

XXX, Noul Cod civil 2009, Legea nr. 287/2009 (M. Of. nr. 511 din 24 iulie 2009), art. 2580
2584; 2647 2662.

2.

CRISTEA Silvia Lucia, Dreptul afacerilor, Editura Universitar, Bucureti, 2008, Cap.X - p.
311 - 321.

20

MODULUL II.
ORGANIZAREA ACTIVITILOR FR PERSONALITATE JURIDIC
Scopul modulului: Familiarizarea studenilor cu noile aspecte doctrinare i juridice
privind organizarea activitilor fr personalitate juridic, n temeiul legii comune ( OUG nr. 44 /
2008 ca regul), precum i a celor organizate n temeiul unor legi speciale.
Obiectivele modulului: La finalul acestui modul, cursanii trebuie s poat cunoate i aplica
procedura nfiinrii i desfurrii activitilor unei:

Persoane fizice autorizat

ntreprinderi individual

ntreprinderi familial

Profesii liberale

2.1.

Activitile independente fr personalitate juridic organizate n temeiul

legii comune

( Persoanele fizice autorizate - PFA,

ntreprinderile individuale - I i ntreprinderile familiale - F).

Accesul la activitatea economic, procedura de nregistrare n registrul comerului i de
autorizare a funcionrii i regimul juridic al persoanelor fizice autorizate (PFA) s desfoare
activiti economice, precum i al ntreprinderilor individuale (I) i ntreprinderilor familiale (F)
este reglementat de O.U.G. nr. 44 / 2008. 8
Norma nu se aplic profesiilor liberale, acelor activiti economice a cror desfurare este
organizat i reglementat prin legi speciale,
n temeiul dreptului la liber iniiativ, al dreptului la liber asociere i al dreptului de
stabilire, orice persoan fizic, cetean romn sau cetean al unui alt stat membru al Uniunii
Europene ori al Spaiului Economic European, poate desfura activiti economice pe teritoriul
Romniei, n condiiile prevzute de lege.
Activitile economice pot fi desfurate n toate domeniile, meseriile, ocupaiile sau
profesiile pe care legea nu le interzice n mod expres pentru libera iniiativ.
Prevederile O.U.G. nr. nr. 44 / 2008 se aplic numai pentru activitile a cror desfurare
nu este reglementat exclusiv potrivit unei legi speciale ( deci nu i profesiilor liberale).
Persoanele fizice pot desfura activitile economice prevzute de Codul CAEN, dup cum
urmeaz:
8

Ordonana de Urgen a Guvernului nr. 44 din 16 aprilie 2008 privind desfurarea activitilor
economice de ctre persoanele fizice autorizate, ntreprinderile individuale i ntreprinderile familiale,
publicat n Monitorul Oficial al Romniei, Partea I, nr. 328 din 25 aprilie 2008 i actualizat pn la data de
24 aprilie 2009.

21

a) individual i independent, ca persoane fizice autorizate;

b) ca ntreprinztori titulari ai unei ntreprinderi individuale;
c) ca membri ai unei ntreprinderi familiale.
Orice activitate economic desfurat permanent, ocazional sau temporar n Romnia de
ctre persoanele fizice autorizate, ntreprinderile individuale i ntreprinderile familiale trebuie s
fie nregistrat i autorizat i s aib un sediu profesional pe teritoriul Romniei, n condiiile
prevzute de lege..
Autorizarea funcionrii, nu exonereaz persoanele fizice autorizate, ntreprinderile
individuale i ntreprinderile familiale de obligaia de a obine, nainte de nceperea activitii,
autorizaiile, avizele, licenele i altele asemenea, prevzute n legi speciale, pentru desfurarea
anumitor activiti economice.
2.1.1. nregistrarea i autorizarea funcionrii
Persoanele fizice prevzute de lege au obligaia s solicite nregistrarea n registrul
comerului i autorizarea funcionrii, nainte de nceperea activitii economice, ca persoane fizice
autorizate, denumite n continuare PFA, respectiv ntreprinztori persoane fizice titulari ai unei
ntreprinderi individuale.
Reprezentantul ntreprinderii familiale are obligaia s solicite nregistrarea n registrul
comerului i autorizarea funcionrii, nainte de nceperea activitii economice. n cazul n care
acesta nu formuleaz cererea n termen de 7 zile de la ncheierea acordului de constituire prevzut la
art. 29 alin. (1), oricare membru al ntreprinderii familiale poate s solicite nregistrarea n registrul
comerului i autorizarea funcionrii.
Condiii.
Pot desfura activiti economice n una dintre formele prevzute de lege persoanele fizice
care:
a) au mplinit vrsta de 18 ani, n cazul persoanelor fizice care solicit autorizarea pentru
desfurarea de activiti economice ca PFA i I i al reprezentantului ntreprinderii familiale,
respectiv vrsta de 16 ani, n cazul membrilor ntreprinderii familiale;
b) nu au svrit fapte sancionate de legile financiare, vamale i cele care privesc
disciplina financiar-fiscal, de natura celor care se nscriu n cazierul fiscal;
c) au un sediu profesional declarat
d) declar pe propria rspundere c ndeplinesc condiiile de funcionare prevzute de
legislaia specific n domeniul sanitar, sanitar-veterinar, proteciei mediului i al proteciei muncii.

22

PFA, ntreprinztorul persoan fizic titular al ntreprinderii individuale i ntreprinderea

familial au sediul profesional declarat prin cererea de nregistrare n registrul comerului i de
autorizare a funcionrii.
Pentru stabilirea sediului profesional este necesar ca PFA, titularul ntreprinderii individuale
sau oricare membru al ntreprinderii familiale, de la caz la caz, s dein un drept de folosin
asupra imobilului la adresa cruia acesta este declarat.
Cererea de nregistrare n registrul comerului i de autorizare a funcionrii se depune la
registrul comerului de pe lng tribunalul din judeul n care solicitantul i stabilete sediul
profesional.
Certificatul de nregistrare, coninnd codul unic de nregistrare, este documentul care atest
nregistrarea n registrul comerului, autorizarea funcionrii, precum i luarea n eviden de ctre
autoritatea fiscal competent.
Punctele de lucru se nregistreaz n registrul comerului, cu respectarea dispoziiilor privind
sediul profesional i cu aplicarea corespunztoare a dispoziiilor prezentului capitol.
Persoana fizic autorizat, titularul ntreprinderii individuale i reprezentantul
ntreprinderii familiale vor ine contabilitatea n partid simpl, potrivit reglementrilor privind
organizarea i conducerea evidenei contabile n partid simpl de ctre persoanele fizice care au
calitatea de contribuabil, n conformitate cu prevederile Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu
modificrile i completrile ulterioare.
2.1.2. Regimul juridic al PFA, al ntreprinztorilor titulari ai
ntreprinderilor individuale i al ntreprinderilor familiale.
A. Regimul juridic al PFA
n scopul exercitrii activitii pentru care a fost autorizat, PFA poate colabora cu alte
persoane fizice autorizate ca PFA, ntreprinztori persoane fizice titulari ai unor ntreprinderi
individuale sau reprezentani ai unor ntreprinderi familiale ori cu alte persoane fizice sau juridice,
pentru efectuarea unei activiti economice, fr ca aceasta s i schimbe statutul juridic dobndit
potrivit prezentei seciuni.
PFA nu poate angaja cu contract de munc tere persoane pentru desfurarea activitii
pentru care a fost autorizat i nici nu va fi considerat un angajat al unor tere persoane cu care
colaboreaz, chiar dac colaborarea este exclusiv.
Cu toate acestea, o persoan poate cumula calitatea de persoan fizic autorizat cu cea de
salariat al unei tere persoane care funcioneaz att n acelai domeniu, ct i ntr-un alt domeniu de
activitate economic dect cel pentru care PFA este autorizat.

23

PFA este asigurat n sistemul public de pensii i alte drepturi de asigurri sociale i are
dreptul de a fi asigurat n sistemul asigurrilor sociale de sntate i al asigurrilor pentru omaj, n
condiiile prevzute de lege.
PFA i desfoar activitatea folosind n principal fora de munc i aptitudinile sale
profesionale. Ea nu poate cumula i calitatea de ntreprinztor persoan fizic titular al unei
ntreprinderi individuale.
PFA poate cere ulterior schimbarea statutului juridic dobndit i autorizarea ca
ntreprinztor persoan fizic titular al unei ntreprinderi individuale,
PFA rspunde pentru obligaiile sale cu patrimoniul de afectaiune, dac acesta a fost
constituit, i, n completare, cu ntreg patrimoniul su, iar n caz de insolven, va fi supus
procedurii simplificate prevzute de Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenei, cu
modificrile ulterioare, dac are calitatea de comerciant, potrivit art. 7 din Codul comercial.
ncetarea activitii
PFA i nceteaz activitatea i este radiat din registrul comerului n urmtoarele cazuri:
a) prin deces;
b) prin voina acesteia;
c) n cazul unei cereri de radiere pgubitoare, n condiiile art. 25 din Legea nr. 26/1990,
republicat, cu modificrile i completrile ulterioare.
Cererea de radiere, nsoit de copia certificat pentru conformitate cu originalul a actelor
doveditoare, dup caz, se depune la oficiul registrului comerului de pe lng tribunalul unde i are
sediul profesional, de ctre orice persoan interesat.
B. Regimul juridic al ntreprinztorului persoan fizic titular al
ntreprinderii individuale ( I )
ntreprinderea individual nu dobndete personalitate juridic prin nregistrarea n registrul
comerului.
ntreprinztorul persoan fizic titular al ntreprinderii individuale este comerciant persoan
fizic de la data nregistrrii sale n registrul comerului.
Pentru organizarea i exploatarea ntreprinderii sale, ntreprinztorul persoan fizic, n
calitate de angajator persoan fizic, poate angaja tere persoane cu contract individual de
munc, nregistrat la inspectoratul teritorial de munc, potrivit legii, i poate colabora cu alte PFA,
cu ali ntreprinztori persoane fizice titulari ai unor ntreprinderi individuale sau reprezentani ai
unor ntreprinderi familiale ori cu alte persoane juridice, pentru efectuarea unei activiti
economice, fr ca aceasta s i schimbe statutul juridic dobndit potrivit prezentei seciuni.

24

ntreprinztorul persoan fizic titular al unei ntreprinderi individuale poate cumula i

calitatea de salariat al unei tere persoane care funcioneaz att n acelai domeniu, ct i ntr-un alt
domeniu de activitate economic dect cel n care i-a organizat ntreprinderea individual.
ntreprinztorul persoan fizic titular al unei ntreprinderi individuale este asigurat n
sistemul public de pensii i alte drepturi de asigurri sociale i are dreptul de a fi asigurat n sistemul
asigurrilor sociale de sntate i al asigurrilor pentru omaj, n condiiile prevzute de lege.
Persoana fizic titular a ntreprinderii individuale rspunde pentru obligaiile sale cu
patrimoniul de afectaiune, dac acesta a fost constituit, i, n completare, cu ntreg patrimoniul, iar
n caz de insolven, va fi supus procedurii simplificate prevzute de Legea nr. 85/2006, cu
modificrile ulterioare.
ntreprinztorul persoan fizic titular al unei ntreprinderi individuale i nceteaz
activitatea i este radiat din registrul comerului n urmtoarele cazuri:
a) prin deces;
b) prin voina acestuia;
c) n cazul unei cereri de radiere pgubitoare, n condiiile art. 25 din Legea nr. 26/1990,
republicat, cu modificrile i completrile ulterioare.
n caz de deces, motenitorii pot continua ntreprinderea, dac i manifest voina, printr-o
declaraie autentic, n termen de 6 luni de la data dezbaterii succesiunii. Cnd sunt mai muli
motenitori, acetia i vor desemna un reprezentant, n vederea continurii activitii economice ca
ntreprindere familial.
C. Regimul juridic al ntreprinderii familiale
ntreprinderea familial este constituit din 2 sau mai muli membri ai unei familii.
Membrii unei ntreprinderi familiale pot fi simultan PFA sau titulari ai unor ntreprinderi
individuale. De asemenea, acetia pot cumula i calitatea de salariat al unei tere persoane care
funcioneaz att n acelai domeniu, ct i ntr-un alt domeniu de activitate economic dect cel n
care i-au organizat ntreprinderea familial.
Membrii unei ntreprinderi familiale sunt asigurai n sistemul public de pensii i alte
drepturi de asigurri sociale i au dreptul de a fi asigurai n sistemul asigurrilor sociale de sntate
i al asigurrilor pentru omaj, n condiiile prevzute de lege.
ntreprinderea familial nu poate angaja tere persoane cu contract de munc.
ntreprinderea familial se constituie printr-un Acord de constituire, ncheiat de membrii
familiei n form scris, ca o condiie de validitate.
Acordul de constituire va conine: numele i prenumele membrilor, reprezentantul, data
ntocmirii, participarea fiecrui membru la ntreprindere, condiiile participrii, cotele procentuale

25

n care vor mpri veniturile nete ale ntreprinderii, raporturile dintre membrii ntreprinderii
familiale i condiiile de retragere, sub sanciunea nulitii absolute.
Reprezentantul desemnat prin acordul de constituire va gestiona interesele ntreprinderii
familiale n temeiul unei procuri speciale, sub forma unui nscris sub semntur privat. Procura
special se semneaz de ctre toi membrii ntreprinderii care au capacitate de exerciiu i
reprezentanii legali ai celor cu capacitate de exerciiu restrns.
n scopul exercitrii activitii pentru care a fost autorizat, ntreprinderea familial, prin
reprezentantul su, poate colabora cu alte persoane fizice autorizate ca PFA, ntreprinztori
persoane fizice titulari ai unor ntreprinderi individuale sau reprezentani ai unor ntreprinderi
familiale ori cu alte persoane fizice sau juridice, pentru efectuarea unei activiti economice, fr ca
aceasta s i schimbe statutul juridic dobndit potrivit prezentei seciuni.
ntreprinderea familial nu are patrimoniu propriu i nu dobndete personalitate
juridic prin nregistrarea n registrul comerului.
Prin acordul de constituire a ntreprinderii familiale, membrii acesteia pot stipula
constituirea unui patrimoniu de afectaiune.
n acest caz, prin acordul de constituire sau printr-un act adiional la acesta se vor stabili
cotele de participare a membrilor la constituirea patrimoniului de afectaiune. Dac membrii
ntreprinderii convin n unanimitate, cotele de participare pot fi diferite de cele prevzute pentru
participarea la veniturile nete sau pierderile ntreprinderii.
Membrii ntreprinderii familiale sunt comerciani persoane fizice de la data nregistrrii
acesteia n registrul comerului i rspund solidar i indivizibil pentru datoriile contractate de
reprezentant n exploatarea ntreprinderii cu patrimoniul de afectaiune, dac acesta a fost constituit,
i, n completare, cu ntreg patrimoniul, corespunztor cotelor de participare.
Deciziile privind gestiunea curent a ntreprinderii familiale se iau de ctre reprezentantul
desemnat.
Actele de dispoziie asupra bunurilor afectate activitii ntreprinderii familiale se vor lua cu
acceptul majoritii simple a membrilor ntreprinderii.
Actele prin care se dobndesc bunuri pentru activitatea ntreprinderii familiale se ncheie de
reprezentant fr autorizarea prealabil a membrilor, dac valoarea bunului cu privire la care se
ncheie actul nu depete 50% din valoarea bunurilor care au fost afectate ntreprinderii i a
sumelor de bani aflate la dispoziia ntreprinderii la data actului. Bunurile dobndite sunt
coproprietatea membrilor n cotele prevzute, dup caz.
ntreprinderea familial i nceteaz activitatea i este radiat din registrul comerului n
urmtoarele cazuri:
a) mai mult de jumtate dintre membrii acesteia au decedat;

26

b) mai mult de jumtate dintre membrii ntreprinderii cer ncetarea acesteia sau se retrag
din ntreprindere;
c) n cazul unei cereri de radiere pgubitoare, n condiiile art. 25 din Legea nr. 26/1990,
republicat, cu modificrile i completrile ulterioare.
Cererea de radiere, nsoit de copia certificat pentru conformitate cu originalul a actelor
doveditoare, dup caz, se depune la oficiul registrului comerului de pe lng tribunalul unde i are
sediul profesional, de ctre orice persoan interesat.
Birouri le de asisten i reprezentare a persoanelor fizice.
Pentru sprijinirea ntreprinztorilor, primriile pot s i constituie birouri de asisten i
reprezentare a persoanelor fizice.
Persoanele fizice pot opta s efectueze formalitile prevzute anterior i prin intermediul
birourilor de asisten i reprezentare.
Birourile de asisten i reprezentare pot s reprezinte persoana fizic solicitant n cadrul
procedurilor de obinere a autorizaiei i nregistrrii n registrul comerului, n temeiul unei cereri
de reprezentare.
Birourile de asisten i reprezentare au urmtoarele competene:
a) primesc i ordoneaz documentaia pentru nregistrare i autorizare;
b) remit cererea de nregistrare n registrul comerului i de autorizare a funcionrii,
nsoit de documentaia de susinere, la registrul comerului competent, efectueaz coresponden
cu acesta n scopul obinerii nregistrrii i autorizrii, precum i pentru primirea certificatului de
nregistrare i a celorlalte acte, n original;
c) remit solicitantului actele n original primite de la registrul comerului, prin scrisoare
recomandat cu confirmare de primire, n termen de 5 zile lucrtoare de la data primirii din partea
acestuia; actele se socotesc comunicate solicitantului la data la care acestea devin disponibile
destinatarului pe suport hrtie;
d) acord solicitanilor asisten privind operaiunea de nregistrare n registrul comerului
i de autorizare a funcionrii.
Pentru serviciile prestate primriile vor putea percepe taxe pe care le pot stabili autonom, n
temeiul principiului autonomiei locale.
Primriile vor pune la dispoziia publicului un formular standard al cererii de reprezentare.
Cererea de reprezentare, cererea de nregistrare n registrul comerului i de autorizare a funcionrii
i documentaia de susinere pot fi remise la registrul comerului competent n format electronic,
utiliznd Sistemul de autorizare i nregistrare online i/sau pe suport hrtie, prin pot, cu scrisoare
recomandat cu confirmare de primire cu coninut declarat, ori direct la registrul comerului.

27

n scopul liberului acces al cetenilor la servicii publice administrative de calitate, birourile

de asisten i reprezentare pot primi cereri de reprezentare i pot presta servicii de asisten,
indiferent de sediul profesional al solicitantului i de registrul comerului cruia i se adreseaz
acesta.
Persoanele prevzute la PFA, I i F sunt pltitoare de impozit pe venit n condiiile
prevzute de Codul fiscal.

2.1.3. Documentele necesare la nregistrare.

A. Documentaia de susinere a cererii de nregistrare n registrul
comerului i de autorizare a funcionrii PFA
1.1 Carte de identitate sau paaport - fotocopie certificat olograf de ctre titular privind
conformitatea cu originalul
1.2 Document care s ateste drepturile de folosin asupra sediului profesional, precum
contract de nchiriere, comodat, certificat de motenitor, contract de vnzare-cumprare, declaraie
de luare n spaiu sau orice alt act juridic care confer dreptul de folosin etc. - copie legalizat
1.3 Declaraie pe propria rspundere care s ateste ndeplinirea condiiilor legale de
funcionare prevzute de legislaia special din domeniul sanitar, sanitar-veterinar, proteciei
mediului i proteciei muncii
1.4 Fotocopii certificate olograf de pe documentele care atest pregtirea profesional,
dac aceasta este cerut, potrivit unor prevederi legale speciale
1.5 Fotocopii certificate olograf de pe documentele care atest experiena profesional,
dac este cazul
B. Documentaia de susinere a cererii de nregistrare n registrul comerului i de
autorizare a funcionrii ntreprinderii individuale ( I )
2.1. Carte de identitate sau paaport al titularului ntreprinderii individuale - fotocopie
certificat olograf de ctre titular privind conformitatea cu originalul
2.2. Document care s ateste drepturile de folosin asupra sediului profesional, precum
contract de nchiriere, comodat, certificat de motenitor, contract de vnzare-cumprare, declaraie
de luare n spaiu sau orice alt act juridic care confer dreptul de folosin etc. - copie legalizat
2.3. Declaraie pe propria rspundere care s ateste ndeplinirea condiiilor legale de
funcionare prevzute de legislaia special din domeniul sanitar, sanitar-veterinar, proteciei
mediului i proteciei muncii
2.4. Fotocopii certificate olograf de pe documentele care atest pregtirea profesional, dac
aceasta este cerut, potrivit unor prevederi legale speciale
9

28

Legea privind Codul fiscal, nr. 571/2003, cu modificrile i completrile ulterioare.

2.5. Fotocopii certificate olograf de pe documentele care atest experiena profesional, dac
este cazul
C. Documentaia de susinere a cererii de nregistrare n registrul comerului i
autorizare a funcionrii ntreprinderii familiale ( F )
3.1. Carte de identitate sau paaport al fiecrui membru - fotocopie certificat olograf de
ctre titular privind conformitatea cu originalul
3.2. Document care s ateste drepturile de folosin asupra sediului profesional, precum
contract de nchiriere, comodat, certificat de motenitor, contract de vnzare-cumprare, declaraie
de luare n spaiu sau orice alt act juridic care confer dreptul de folosin etc. - copie legalizat
3.3. Declaraie pe propria rspundere a reprezentantului, care s ateste ndeplinirea
condiiilor legale de funcionare prevzute de legislaia special din domeniul sanitar, sanitarveterinar, proteciei mediului i proteciei muncii
3.4. Fotocopii certificate olograf de pe documentele care atest pregtirea profesional,
dac aceasta este cerut, potrivit unor prevederi legale speciale
3.5. Fotocopii certificate olograf de pe documentele care atest experiena profesional,
dac este cazul
3.6. Acordul de constituire i procura special.
D. Documente care atest pregtirea sau experiena profesional
Pregtirea sau experiena profesional se atest, dup caz, cu documente cum sunt:
- diploma, certificatul sau adeverina, prin care se dovedete absolvirea unei instituii de
nvmnt, certificatul de calificare profesional sau de absolvire a unei forme de pregtire
profesional, organizat n condiiile legii, n vigoare la data eliberrii acestuia, certificatul de
competen profesional, cartea de meteugar, carnetul de munc al solicitantului, declaraie de
notorietate cu privire la abilitatea de a desfura activitatea pentru care se solicit autorizarea,
eliberat de primarul localitii respective n mod gratuit n cazul meseriilor tradiionale artizanale,
atestatul de recunoatere i/sau de echivalare pentru persoanele fizice care au dobndit calificarea n
strintate, atestatul de recunoatere a calificrii dobndite n strintate, n afara sistemului de
nvmnt, orice alte dovezi care s ateste experiena profesional.
Persoanele fizice autorizate vor putea face angajari

10

Potrivit unei ordonante de urgenta a Guvernului, persoanele fizice autorizate (PFA) vor avea
dreptul sa angajeze cu contract individual de munca terte persoane pentru desfasurarea activitatii
pentru care au fost autorizate.
10

2011,

Lacramioara Vidru, Persoanele fizice autorizate vor putea face angajari , articol, 16 Mai.

http://www.manager.ro/articole/ultima-ora/persoanele-fizice-autorizate-ar-putea-face-angajari-

8584.html

29

"Persoana fizica autorizata isi poate desfasura activitatea individual si independent sau poate
angaja, in calitate de angajator, terte persoane cu contract individual de munca, inregistrat la
inspectoratul teritorial de munca",
Acelasi act normativ mai stabileste ca persoana fizica nu va fi considerata un angajat al unor
terte persoane cu care colaboreaza, chiar daca colaborarea este exclusiva.
Oportunitatea acestor modificari este argumentata prin nevoia de a stimula mediul de afaceri
si de a accelera ritmulul de crestere economica, pentru ca astfel sa creasca veniturile la bugetul de
stat.
2.2. Activitile independente fr personalitate juridic organizate n
temeiul unor legi speciale ( profesiile liberarle)
Tot n categoria activitilor independente fr personalitate juridic se ncadreaz i
activitile desfurate n temeiul unor legi speciale, proprii fiecrei profesii.
Normele prevd condiiile de accedere a unei persoane fizice la acea profesie, precum i
condiiile desfurrii activitilor, respectiv drepturile i obligaiile practicantului, ncadrate ntr-un
Statul specific.
Aceste profesii se regsesc n diverse domenii de activitate: economic, juridic, sntate,
urbanism etc.
Exemplicativ, pot fi identificate ca profesii liberale:
Profesii liberale juridice
Avocati
Consilieri

Consilieri juridici

Consilieri proprietate intelectuala

Consilieri fiscali si financiari

Experti

Experti imobiliari

Experti contabili

Experti tehnici

Experti criminalisti

Notari publici

30

Notari publici

Executori

Executori judecatoresti

Executori bancari

Lichidatori judiciari

Alte profesii liberale

Contabili autorizati

Inspectori protectia muncii si PSI

Mediatori

Operatori autorizati ai A.E.G.R.M.

Recuperatori creante

Traducatori autorizati

Auditor financiar

Contabil

Consultant n plasament de valori mobiliare

Arhitect

Medic
Teme de control:

2. Care sunt formele de organizare a activitilor fr personalitate juridic ?

3. n ce condiii persoanele fizice pot desfura activitile economice prevzute de lege ?
4. n ce cazuri nceteaz activitatea PFA ?
5. n ce cazuri nceteaz activitatea ntreprinderii individuale ( I) ?
6. n ce cazuri nceteaz activitatea ntreprinderii familiale ( F) ?
7. Care din aceste forme poate angaja salariai ?
8. Ce document atest autorizarea funcionrii oricreia dintre forme ?
Bibliografie de referin
Obligatorie
1. XXX, Persoane fizice autorizate, ntreprinderi individuale i ntreprinderi familiale (i
alte acte), Editura Best Publishing, Bucureti, 2009
Opional
2. CRISTEA Silvia Lucia, Dreptul afacerilor, Editura Universitar, Bucureti, 2008, Cap.III
p.77- 108.

31

MODULUL III
ORGANIZAREA ACTIVITILOR CU PERSONALITATE JURIDIC
Scopul modulului: Aprofundarea cunotinelor studenilor, referitoare la coninutul i regimurile
Structurilor economice private, cu personalitate juridic.
Obiectivele modulului: La finalul acestui modul, cursanii trebuie:

S recunoasc ncadrarea unei anumite societi n tipologia studiat

S cunoasc i s neleag regimul GIE

S cunoasc i s neleag regimul sectorului cooperaiei

S cunoasc facilitile acordate studenilor care vor s nfiineze o afacere

1. SOCIETILE COMERCIALE.

11

Elemente generale.
In vederea efectuarii de acte de comert, persoanele fizice si persoanele juridice se pot asocia
si pot constitui societati comerciale, cu respectarea dispozitiilor prezentei legi.
Societatile comerciale cu sediul in Romania sunt persoane juridice romane.
Societatile comerciale se vor constitui in una dintre urmatoarele forme:
a) societate in nume colectiv;
b) societate in comandita simpla;
c) societate pe actiuni;
d) societate in comandita pe actiuni si
e) societate cu raspundere limitata.
Obligatiile sociale sunt garantate cu patrimoniul social.
Asociatii in societatea in nume colectiv si asociatii comanditati in societatea in comandita
simpla sau in comandita pe actiuni raspund nelimitat si solidar pentru obligatiile sociale.
Creditorii societatii se vor indrepta mai intai impotriva acesteia pentru obligatiile ei si,
numai daca societatea nu le plateste in termen de cel mult 15 zile de la data punerii in intarziere, se
vor putea indrepta impotriva acestor asociati.
Actionarii, asociatii comanditari, precum si asociatii in societatea cu raspundere limitata
raspund numai pana la concurenta capitalului social subscris.
Societatea comerciala va avea cel putin doi asociati, in afara de cazul cand legea prevede
altfel.
11

Legea societilor comerciale, nr. 31 din 16 noiembrie 1990, , republicat n M. Of. nr. 279 din 21
aprilie 2003 i actualizat pn la data de 17 aprilie 2009,

32

Constituirea societatilor comerciale

Actul constitutiv al societatii
Societatea in nume colectiv sau in comandita simpla se constituie prin contract de societate,
iar societatea pe actiuni, in comandita pe actiuni sau cu raspundere limitata se constituie prin
contract de societate si statut.
Societatea cu raspundere limitata se poate constitui si prin actul de vointa al unei singure
persoane. In acest caz se intocmeste numai statutul.
Contractul de societate si statutul pot fi incheiate sub forma unui inscris unic, denumit act
constitutiv.
Cand se incheie numai contract de societate sau numai statut, acestea pot fi denumite, de
asemenea, act constitutiv. In cuprinsul legii, denumirea act constitutiv desemneaza atat inscrisul
unic, cat si contractul de societate si/sau statutul societatii.
In cazurile in care contractul de societate si statutul constituie acte distincte, acesta din urma va
cuprinde datele de identificare a asociatilor si clauze reglementand organizarea, functionarea si
desfasurarea activitatii societatii.
Actul constitutiv se incheie sub semnatura privata, se semneaza de toti asociatii sau, in caz
de subscriptie publica, de fondatori.
Forma autentica a actului constitutiv este obligatorie atunci cand:
a) printre bunurile subscrise ca aport la capitalul social se afla un teren;
b) se constituie o societate in nume colectiv sau in comandita simpla;
c) societatea pe actiuni se constituie prin subscriptie publica.
Actul constitutiv dobandeste data certa si prin depunerea la oficiul registrului comertului.
Semnatarii actului constitutiv, precum si persoanele care au un rol determinant in
constituirea societatii sunt considerati fondatori.
Societatea pe actiuni se constituie prin subscriere integrala si simultana a capitalului social
de catre semnatarii actului constitutiv sau prin subscriptie publica.
Capitalul social al societatii pe actiuni sau al societatii in comandita pe actiuni nu poate fi
mai mic de 90.000 lei (echivalentul sumei de 25.000 euro).
Societatea in nume colectiv, societatea in comandita simpla si societatea cu raspundere
limitata sunt obligate sa verse integral la data constituirii capitalul social subscris.
Capitalul social al unei societati cu raspundere limitata nu poate fi mai mic de 200 lei si se
divide in parti sociale egale, care nu pot fi mai mici de 10 lei.
Partile sociale nu pot fi reprezentate prin titluri negociabile.
In societatea cu raspundere limitata, numarul asociatilor nu poate fi mai mare de 50.
In cazul in care, intr-o societate cu raspundere limitata, partile sociale sunt ale unei singure

33

persoane, aceasta, in calitate de asociat unic, are drepturile si obligatiile ce revin, potrivit prezentei
legi, adunarii generale a asociatilor.
Daca asociatul unic este administrator, are i si aceste obligatii.
O persoana fizica sau o persoana juridica nu poate fi asociat unic decat intr-o singura
societate cu raspundere limitata.
Aporturile in numerar sunt obligatorii la constituirea oricarei forme de societate.
Aporturile in natura trebuie sa fie evaluabile din punct de vedere economic.
Prestatiile in munca sau servicii nu pot constitui aport la formarea ori la majorarea
capitalului social.
Adunarea constitutiva are urmatoarele obligatii principale:
a) verifica existenta varsamintelor;
b) examineaza si valideaza raportul expertilor de evaluare a aporturilor in natura;
c) discuta si aproba actul constitutiv al societatii;
d) numeste primii membri ai consiliului de administratie, respectiv ai consiliului de supraveghere,
si primii cenzori sau, dupa caz, primul auditor financiar.
Inmatricularea societatii
In termen de 15 zile de la data incheierii actului constitutiv, fondatorii, primii administratori
sau, daca este cazul, primii membri ai directoratului si ai consiliului de supraveghere ori un
imputernicit al acestora vor cere inmatricularea societatii in registrul comertului in a carui raza
teritoriala isi va avea sediul societatea.
Cererea va fi insotita de:
a) actul constitutiv al societatii;
b) dovada efectuarii varsamintelor in conditiile actului constitutiv;
c) dovada sediului declarat si a disponibilitatii firmei;
d) in cazul aporturilor in natura subscrise si varsate la constituire, actele privind proprietatea, iar
in cazul in care printre ele figureaza si imobile, certificatul constatator al sarcinilor de care sunt
grevate;
e) actele constatatoare ale operatiunilor incheiate in contul societatii si aprobate de asociati;
f) alte acte sau avize prevazute de legi speciale in vederea constituirii.
Societatea comerciala este persoana juridica de la data inmatricularii in registrul
comertului.
Filialele sunt societati comerciale cu personalitate juridica si se infiinteaza in una dintre
formele de societate enumerate la art. 2 din lege si in conditiile prevazute pentru acea forma. Ele
vor avea regimul juridic al formei de societate in care s-au constituit.

34

Sucursalele sunt dezmembraminte fara personalitate juridica ale societatilor comerciale si se

inregistreaza, in registrul comertului din judetul in care vor functiona.
Daca sucursala este deschisa intr-o localitate din acelasi judet sau in aceeasi localitate cu
societatea, ea se va inregistra in acelasi registru al comertului, insa distinct, ca inregistrare separata.
Celelalte sedii secundare - agentii, puncte de lucru sau alte asemenea sedii - sunt
dezmembraminte fara personalitate juridica ale societatilor comerciale si se mentioneaza numai in
cadrul inmatricularii societatii in registrul comertului de la sediul principal.
Functionarea societatilor comerciale
In lipsa de stipulatie contrara, bunurile constituite ca aport in societate devin proprietatea
acesteia din momentul inmatricularii ei in registrul comertului.
Cota-parte din profit ce se plateste fiecarui asociat constituie dividend.
Dividendele se distribuie asociatilor, n condiiile legii, proportional cu cota de participare
la capitalul social varsat, daca prin actul constitutiv nu se prevede altfel.
Administratorii pot face toate operatiunile cerute pentru aducerea la indeplinire a obiectului
de activitate al societatii, afara de restrictiile aratate in actul constitutiv.
Obligatiile si raspunderea administratorilor sunt reglementate de dispozitiile referitoare la
mandat si de cele special prevazute in aceasta lege.
Persoanele care, potrivit art. 6 alin. (2) din lege sunt incompatibile, nu pot fi: fondatori,
administratori, directori, membri ai consiliului de supraveghere si ai directoratului, cenzori sau
auditori financiari, iar daca au fost alese, sunt decazute din drepturi.
In orice factura, oferta, comanda, tarif, prospect si alte documente intrebuintate in comert,
emanand de la o societate, trebuie sa se mentioneze: denumirea, forma juridica, sediul social,
numarul din registrul comertului si codul unic de inregistrare. Sunt exceptate bonurile fiscale emise
de aparatele de marcat electronice, care vor cuprinde elementele prevazute de legislatia din
domeniu.

Reforma Registrului Comertului ( 2011 )

Guvernul a aprobat, in sedinta de miercuri, 4 mai 2011, proiectul de Lege privind
registratorii comerciali si activitatea de inregistrare in registrul comertului, solicitand
Parlamentului ca acest act normativ sa fie aprobat in procedura de urgenta.

12

Prin aprobarea acestui proiect de lege se finalizeaza, din perspectiva legislativa, reforma
Registrului Comertului, demarata in decembrie 2009 prin urmtoarele reglementri :
12

http://e-juridic.manager.ro/articole/reforma-la-registrul-comertului:-nu-se-mai-publica-inmonitorul-oficial-actele-firmelor-6834.html

35

1. Restrangerea rolului judecatorului delegat.

Astfel, toate atributiile care tin de inregistrarea societatilor comerciale, divizarea/fuziunea
acestora si incetarea activitatii lor, precum si autorizarea persoanelor fizice vor reveni unei categorii
noi de persoane - registratorii comerciali.
2. Registratorii comerciali sunt functionari in cadrul Registrului Comertului avand statutul
de personal contractual, dar care sunt investiti cu putere de autoritate publica. Acestia se vor
substitui in tot ceea ce inseamna partea introductiva de atributii care ii revenea judecatorului-delegat
in legatura cu societatile comerciale si persoanele fizice autorizate, urmand ca orice nemultumire a
tertelor persoane in legatura cu inregistrarea unei societati comerciale sa fie solutionata de instanta
de judecata, in mod obisnuit, prin contestarea actului intocmit de registratorul comercial.
Registratorii comerciali vor avea toate drepturile si obligatiile pe care le au magistratii, fara sa fie
magistrati, ci doar persoane care exercita autoritatea publica de stat.
3. Renuntarea, in termen de 2 ani, la publicarea in Monitorul Oficial a actelor care tin
de infiintarea societatilor comerciale si modificarile aduse in cadrul acestora.
4. Crearea unei platforme electronice ( baza de date ) prin intermediul careia toate
persoanele interesate vor putea, la costuri minime, sa aiba acces la baza de date respectiva.
Orice mentiuni referitoare la o noua societate comerciala sau o noua persoana fizica
autorizata trebuie incluse obligatoriu in aceasta baza de date in termen de 3 zile de la momentul
inregistrarii.
5. Introducerea n aceasta baza de date, pentru prima data, a cazierulului asociatului,
actionarului sau administratorului, daca acesta a fost condamnat penal si pentru ce fapte.
6. Platforma electronica va include si informatii referitoare la societatile comerciale care
sunt inactive din punct de vedere fiscal, astfel incat o societate comerciala care doreste sa intre in
relatii de afaceri cu o alta societate comerciala va putea sa acceseze aceasta baza de date pentru a
vedea daca are, intr-adevar, un partener de afaceri viabil.
7. Simplificarea procedurilor in legatura cu fuziunea, divizarea si incetarea activitatii unei
societati comerciale, eliminand diferentele existente la ora actuala intre proceduri in functie de tipul
societatii comerciale.
Practic, prin aceasta simplificare sunt transpuse in legislatia romaneasca reglementarile
europene care prevad armonizarea procedurilor respective, iar societatile comerciale vor avea
posibilitatea de a se inregistra folosind semnatura electronica, nemaifiind necesara deplasarea la
sediul Registrului Comertului pentru a depune fizic documentele necesare.

36

2. GRUPURILE DE INTERES ECONOMIC. ( G.I.E. )

13

Definiie i condiii.
Grupurile de interes economic au fost definite de legea romn ncepnd din anul 2003.
Grupul de interes economic - G.I.E. reprezint o asociere ntre doua sau mai multe
persoane fizice sau juridice, constituit pe o perioada determinata, n scopul inlesnirii sau
dezvoltrii activitii economice a membrilor si, precum i al mbuntirii rezultatelor
activitii respective.
Grupul de interes economic este persoana juridic cu scop patrimonial, care poate avea
calitatea de comerciant sau necomerciant.
Numrul membrilor unui grup de interes economic nu poate fi mai mare de 20.
Activitatea grupului trebuie sa se raporteze la activitatea economic a membrilor si i sa
aib doar un caracter accesoriu fata de aceasta.
Grupul nu poate:
a) exercita, n mod direct sau indirect, o activitate de administrare ori de supraveghere a
activitii membrilor si sau a unei alte persoane juridice, n special n domeniile personalului,
finanelor i investiiilor;
b) sa detina aciuni, pri sociale sau de interes, n mod direct sau indirect, la una dintre
societile comerciale membre;
c) angaja mai mult de 500 de persoane;
d) fi folosit de ctre o societate comercial n scopul creditarii, n alte condiii dect cele
prevzute expres de Legea nr. 31/1990 privind societile comerciale, republicat, cu modificrile i
completrile ulterioare;
f) sa fie membru al altui grup de interes economic sau grup european de interes economic;
g) Grupul de interes economic nu poate emite aciuni, obligaiuni sau alte titluri negociabile.
Membrii grupului de interes economic rspund nelimitat pentru obligaiile grupului i
solidar, n lipsa unei stipulaii contrare cu terii co-contractani.
Constituirea grupului de interes economic
Grupul de interes economic se constituie prin contract semnat de toi membrii i ncheiat
n forma autentic, denumit act constitutiv, care stabilete modul de organizare a grupului i va
cuprinde toate elementele prevzute de lege.
Semnatarii actului constitutiv, precum i persoanele care au un rol determinant n
constituirea grupului sunt considerai fondatori.
Grupul de interes economic se poate constitui cu sau fr capital.
13

A se vedea TITLUL V din Legea nr. 161 din 19 aprilie 2003 privind unele msuri pentru
asigurarea transparenei n exercitarea demnitatilor publice, a funciilor publice i n mediul de afaceri,
prevenirea i sancionarea coruptiei, publicat n MONITORUL OFICIAL nr. 279 din 21 aprilie 2003

37

nmatricularea i publicitatea grupului de interes economic

n termen de 15 zile de la data autentificrii actului constitutiv, fondatorii sau administratorii
grupului ori un mputernicit al acestora vor cere nmatricularea grupului n registrul comerului n a
crui raza teritorial i va avea sediul grupul.
Cererea va fi nsoit de documentele prevzute de lege.
Funcionarea grupurilor de interes economic
Administratorii pot face toate operaiunile cerute pentru aducerea la ndeplinire a obiectului
de activitate al grupului, n afar de restriciile artate n actul constitutiv. Ei sunt obligai sa ia parte
la toate adunrile grupului, la consiliile administratorilor i la organele de conducere similare
acestora.
Administratorii care au dreptul de a reprezenta grupul nu l pot transmite dect dac aceasta
facultate li s-a acordat n mod expres.
Obligaiile i rspunderea administratorilor sunt cele prevzute de lege i de dispoziiile
referitoare la mandat.
Membrii sunt obligai nelimitat i solidar pentru operaiunile ndeplinite n numele grupului
de persoanele care l reprezint.
Dizolvarea, fuziunea i divizarea grupului de interes economic
Grupul de interes economic se dizolva prin:
a) expirarea timpului stabilit pentru durata grupului;
b) imposibilitatea realizrii obiectului de activitate al grupului sau realizarea acestuia;
c) declararea nulitii grupului;
d) hotrrea adunrii membrilor, adoptat cu votul unanim al acestora, cu excepia cazului
n care actul constitutiv dispune altfel;
e) hotrrea tribunalului, la cererea oricrui membru, pentru motive temeinice, precum
nenelegerile grave dintre membri, care impiedica funcionarea grupului, precum i la cererea
oricrei autoriti publice competente;
f) declararea falimentului grupului;
g) alte cauze prevzute de lege sau de actul constitutiv al grupului.
Fuziunea sau divizarea se hotrte de fiecare grup, n condiiile stabilite pentru
modificarea actului constitutiv al grupului.
Dac prin fuziune sau divizare se nfiineaz un nou grup, acesta se constituie n condiiile
prevzute de lege.
n baza hotrrii adunrii generale a membrilor fiecruia dintre grupurile care participa la
fuziune sau la divizare, administratorii acestora ntocmesc un proiect de fuziune sau de divizare,
care se depune la oficiul registrului comerului.

38

Lichidarea grupului de interes economic.

Pentru lichidarea i repartizarea patrimoniului grupului de interes economic, chiar dac n
actul constitutiv se prevd norme n acest scop, sunt obligatorii urmtoarele reguli:
a) pana la preluarea funciei de ctre lichidatori, administratorii continua mandatul lor;
b) actul de numire a lichidatorilor sau sentinta care i tine locul i orice act ulterior, care ar
aduce schimbri n persoana acestora, trebuie depuse, prin grija lichidatorilor, la oficiul registrului
comerului, pentru a fi nscrise de ndat.
Lichidatorii vor putea fi persoane fizice sau persoane juridice, autorizai, n condiiile legii.
Lichidatorii au aceeai rspundere ca i administratorii.
Lichidatorii sunt obligai sa inventarieze, sa primeasc i sa pstreze patrimoniul grupului,
registrele ce li s-au ncredinat de administratori i actele grupului. Radierea se poate face i din
oficiu.

3. SECTORUL COOPERAIEI
Sectorul cooperaiei din Romnia este organizat pe urmtoarele ramuri :
1. Cooperaia de credit
2. Cooperaia de consum
3. Cooperaia meteugreasc
3.1.

Cooperaia de credit

Ideile cooperatiste au patruns in Romania sub influenta lumii occidentale, inca din prima
jumatate a secolului al XIX-lea, cnd a fost introdusa si materializata n mediul rural, ideea
cooperatiei moderne, de ctre Ion Ionescu de la Brad (1818 - 1891), marcant reprezentant al
stiintelor agricole, economist, statistician, agronom.
In anul 1845 Costache Balcescu, economist si om politic, fratele mai mare al lui Nicolae
Balcescu, publica brosura "Proiect pentru o casa de pastrare si imprumutare", prima incercare
cunoscuta in tara noastra pentru infiintarea unei case de economii si credit.
Primele cooperative de credit din Romania au aparut in a doua jumatate a secolului al XIX lea, adoptand sistemele germane Raiffeisen si Schulze - Delizsch.
n prezent, sunt reglementate i funcioneaza urmtoarele structuri:

Cooperativa de credit - banc popular

Casa teritorial a cooperativelor de credit

Federala teritorial a cooperativelor de consum i de credit - FEDERALCOOP

39

Casa Cooperativelor de Credit - CREDITCOOP

Uniunea Naional a Cooperativelor de Consum i de Credit - CENTROCOOP

3.2. Cooperatia de consum
In prezent exista 1.513 organizatii ale cooperatiei de consum care acopera un numar de

2.688 comune, 13.000 sate, 230 orase si 28 statiuni balneo-climaterice, cu un numar de peste
1.350.000 membri cooperatori asociati, servind o populatie de aproximativ 11.800.000 locuitori din
asezarile in care functioneaza.
n cadrul cooperatiei de consum , functioneaza:
12.594 - unitati comerciale cu amanuntul ;
6.198 - unitati de alimentatie publica ;

473 - depozite de marfuri ;

770 - unitati de achizitii si prelucrare a produselor agroalimentare;

199 - unitati turistice ;

3.269 - unitati de prestari servicii, pentru populatie.

Cooperatia de consum asigura in prezent locuri de munca, pentru circa 27.000 de
oameni. Cooperativele de sunt asociate in 41 federale teritoriale ale cooperativelor de consum FEDERALCOOP.
Federalele teritoriale ale cooperativelor de consum sunt asociate in Uniunea Nationala a
Cooperativelor de Consum si de Credit - CENTROCOOP.
CENTROCOOP detine capital majoritar in urmatoarele societati comerciale coopertiste :
17 - societati de productie nealimentara;
11 - societati de productie alimentara ;
2 - societati de comert si turism;
1 - societate de informatica;
In cadrul cooperatiei de consum mai functioneaza un organ de presa - "GAZETA
COOPERATIEI", un Centru de Management, consultanta, pregatire si perfectionare a personalului CEPECOOP, un Institut de proiectare - COOPPROIECT, 8 scoli de cooperatie.
3.3. Cooperatia mestesugareasca
In prezent exista 1.041 organizatii ale cooperatiei mestesugaresti din care:
292 - cooperative;
228 - societati cooperative;
238 - societati cooperative pe actiuni;
283 - cooperative mici;
In cadrul sistemului functioneaza:

40

 1.600 - unitati de productie ;

6.000 - unitati de prestari servicii pentru populatie ;
1.100 - magazine de desfacere a marfurilor ;
Cooperatia mestesugareasca asigura in prezent locuri de munca, pentru circa 90.000 oameni
din care aproximativ 3000 de persoane cu diverse grade de invaliditate sau handicap.
Organizatiile cooperatiei mestesugaresti sunt asociate in 40 Asociatii teritoriale judetene si 2
Asociatii de profil de ramura in Municipiul Bucuresti.
Organul de reprezentare este Asociatia Nationala a Cooperatiei Mestesugaresti - UCECOM,
pe langa care functioneaza ca societati cu capital majoritar al cooperatiei mestesugaresti
urmatoarele:
un centru de creatie si productie de modele de confectii imbracaminte (SCA ELVEST);
o unitate de creatie si productie de modele noi de arta populara si artizanat (SCA
ROMARTIZANA);
un institut de cercetare, proiectare si executie (SCA ICPECOM);
o societate de aprovizionare si desfacere (SADCOM);
o societate de comert exterior (SCA ICECOOP);
o societate de publicitate si expozitii (SCA PUBLITER).
n cadrul cooperatiei mestesugaresti functioneaza un organ de presa - "Viata Cooperatiei
Mestesugaresti", un Centru de perfectionare a personalului - CEPECOM, 13 grupuri scolare de arte
si meserii "SPIRU HARET", Liga Nationala Sportiva "VOINTA" cuprinzand 6 cluburi si 28 de
asociatii sportive.
In cadrul Fundatiei tehnico-stiintifice si social-culturale a cooperatiei mestesugaresti
"ARTIFEX", functioneaza o Universitate de inalte studii cooperatiste, cu 3 facultati in care isi
desavarsesc pregatirea 2.364 studenti (Finante-Contabilitate, Mangement, Marketing si Economia
Serviciilor), precum si Institutul National de Studii si Cercetari Cooperatiste.

4. FACILITI FISCALE ACORDATE STUDENILOR

CARE DORESC SA NFIINEZE O AFACERE PROPRIE.
n scopul sprijinirii tinerilor, care au o anumit pregtire i care vor sa nfiineze o afacere
proprie, Guvernul a aprobat, printr-o hotrre, acordarea scutirea de la plat a unor taxe i tarife,
dup cum urmeaz:

14

14

Conform H.G. nr. 166 din 13 februarie 2003 privind acordarea unor faciliti fiscale studenilor

41

a) taxele i tarifele pentru operaiunile de nmatriculare efectuate de Oficiul Naional al

Registrului Comerului prin oficiile registrului comerului de pe lng tribunale, tarifele pentru
operaiunile efectuate de Biroul unic din cadrul oficiilor registrului comerului, precum i tarifele
pentru serviciile de asistenta prestate de oficiile registrului comerului la nregistrarea constituirii
comercianilor;
b) taxele i tarifele pentru autorizarea functionarii comercianilor, solicitate la constituire;
c) taxele i tarifele pentru obinerea de la administraia publica local a autorizaiei de
desfurare a unor activiti economice n mod independent;
d) taxele pentru publicarea, n extras, n Monitorul Oficial al Romniei, Partea a IV-a, a
ncheierii de nmatriculare pronunate de judectorul-delegat la Oficiul registrului comerului de pe
lng tribunal;
e) taxele de timbru pentru activitatea notarial, aferente actelor n cazul crora este
prevzut obligativitatea ncheierii acestora n forma autentic:
- cnd printre bunurile subscrise ca aport n natura la capitalul social se afla un teren;
- cnd forma juridic a societii comerciale implica rspunderea nelimitat a asociailor
sau a unora dintre ei pentru obligaiile sociale;
- cnd societatea comercial se constituie prin subscripie publica.
Aceste faciliti se acorda o singura data, pentru constituirea unei singure firme.
Pentru a beneficia de scutirile de la plata taxelor i tarifelor prevazute legal, studentul care
nfiineaz o societate comercial trebuie sa ndeplineasc urmtoarele condiii:
a) urmeaz cursurile unei forme de nvmnt superior de lung sau de scurta durata la o
instituie de nvmnt superior acreditata;
b) este cel puin n anul II de studiu i a promovat toate obligaiile prevzute de senatul
universitatii;
c) nu a depit varsta de 30 de ani.
Elemente procedurale.
Cererea de nregistrare i autorizare a functionarii comerciantului va cuprinde, n mod
obligatoriu, i actul doveditor emis de instituia de nvmnt superior acreditata, din care sa
rezulte ca studentul fondator ndeplinete condiiile prevzute anterior.
Studenii pot constitui o societate comercial n condiiile legii, individual sau mpreun cu
ali studeni care ndeplinesc cerinele prevzute de lege.

care doresc sa nfiineze o afacere proprie, publicat n MONITORUL OFICIAL nr. 114 din 24 februarie
2003

42

n cazul n care, n perioada de pana la 3 ani de la nmatriculare, intervine cesionarea sau

nstrinarea parial ori total, prin orice modalitate, a prilor sociale sau a aciunilor deinute la
societile comerciale constituite n condiiile prezentei hotrri, societatea comercial are obligaia
restituirii integrale a sumelor reprezentnd taxe i tarife, prevzute la art. 1, pentru care s-a acordat
scutire de plata.
Oficiul registrului comerului de pe lng tribunal este obligat ca la primirea cererii de
nregistrare a meniunii de cesiune sa solicite dovada privind plata sumelor pentru care s-a acordat
scutire, la nivelul taxelor i tarifelor n vigoare la data efecturii plii.

Teme de control:
1. Care sunt formele societilor comerciale ?
2. Care este capitalul social minim la SA sau SCA? (n LEI i ct ar trebui s reprezinte n euro ?)
3. La care din societi rspunderea se face att cu capitalul social, ct i cu patrimoniul propriu al
acionarilor ?
4. Ce reprezint Grupul de interes economic (G.I.E.) ?
5. Care sunt ramurile sectorului cooperaiei
6. Care sunt facilitile fiscale acordate studenilor care doresc sa nfiineze o afacere proprie ?
7. Care sunt condiiile n care studenii pot beneficia de aceste faciliti ?
Bibliografie de referin
Obligatorie
1. CRISTEA Silvia Lucia, Dreptul afacerilor, Editura Universitar, Bucureti, 2008, Cap.IV,
p.109 124.
2. Legea nr. 161 / 2003 privind unele msuri pentru asigurarea transparenei n exercitarea
demnitatilor publice, a funciilor publice i n mediul de afaceri, prevenirea i sancionarea
coruptiei ( M. Of. nr. 279 / 21.04.2003) , Cap. 2, TITLUL V si VII.
3. HG nr. 166 / 2003 privind acordarea unor faciliti fiscale studenilor care doresc sa
nfiineze o afacere proprie, ( M. Of. nr. 114 / 24.02.2003)
4. CRISTEA Silvia Lucia, Dreptul afacerilor, Editura Universitar, Bucureti, 2008, Cap.IV
p.109 124.

43

MODULUL IV.
INTREPRINDERILE N SPAIUL COMUNITAR

15

Scopul modulului: Cunoaterea diversitii, n continu expansiune i evoluie, a gamei

intreprinderilor n spaiul comunitar
Obiectivele modulului: La finalul acestui modul, cursanii trebuie:

S poat defini diversele tipuri de ntreprinderi europene

S cunoasc caracterul complex al gamei i tipologiei ntreprinderilor europene

S cunoasc, s neleag i s poat aplica un set minimal de proceduri

Cadrul juridic comunitar.
Obiectivul esenial al Comunitilor Europene de a realiza unificarea european se

ntemeiaz n mod exclusiv pe statul de drept.

Dreptul comunitar reprezint un sistem legal care prevaleaz asupra dispoziiilor legale
naionale.
De regul, legislaia UE se constituie din trei tipuri diferite de legislaii dar care se afl ntr-o
relaie de interdependen:
LEGISLAIA PRIMAR
- Tratatele de instituire a Comunitilor Europene au fost revizuite n prin:
- Actul Unic European (1987),
- Tratatul privind Uniunea European Tratatul de a Maastrich (1992),
- Tratatul de la Amsterdam (1997) intrat n vigoare la data de 1 mai 1999.
- Tratatul de reforma de la Lisabona (2007)
- Tratatul consolidat al UE ( 2008)
LEGISLAIA SECUNDAR
Legislaia secundar este ntemeiat e pe Tratate i implic o serie de proceduri definite n
diferitele articole dup cum urmeaz. n cadrul Tratatelor de instituire a Comunitilor Europene,
dreptul comunitar poate lua urmtoarele forme:
Regulamente direct aplicabile i cu caracter obligatoriu n toate statele membre excluznd
necesitatea aplicrii legislaiei interne.
Directivele care leag statele membre de obiectivele ce urmeaz s fie atinse pn la o
anumit dat-limit lsnd autoritilor naionale alegerea formei i a mijloacelor ce urmeaz s fie
folosite.

15

44

http://www.immromania.ro

Directivele trebuie s fie ncorporate n legislaia intern conform procedurilor specifice

fiecrui stat membru.
Decizii care au un caracter obligatoriu n toate aspectele lor pentru acei crora li se
adreseaz.
Astfel, deciziile nu necesit aplicarea legislaiilor naionale.
O decizie poate fi adresat unui stat membru sau tuturor statelor membre, ntreprinderilor
sau persoanelor fizice.
Recomandri i avize care nu au caracter obligatoriu.
JURISPRUDENA
Jurisprudena include hotrrile Curii de Justiie i ale Tribunalului de Prim
Instan, de exemplu, ca rspuns la recursurile emise de Comisie, tribunalele naionale ale
statelor membre sau persoane fizice.
Aceste tipuri de legislaii cuprind acquis-ul comunitar.
INTREPRINDERILE. Definiii. Clasificare. Trsturi.
Definiia IMM-urilor
" Categoria Intreprinderilor Micro, Mici si Mijlocii (IMM) este formata din intreprinderi care
angajeaza mai putin de 250 de persoane si care au o cifra de afaceri anuala neta de pana la 50
de milioane de euro si/ sau detin active totale de pana la 43 de milioane de euro" 16
Intreprinderile micro, mici si mijlocii (IMM) joaca un rol esential in economia europeana.
Ele reprezinta o sursa de abilitati antreprenoriale, inovare si creare de locuri de munca.
In Uniunea Europeana extinsa la 25 de tari, aproximativ 23 de milioane de IMM-uri asigura
in jur de 75 de milioane de locuri de munca si reprezinta 99% din toate intreprinderile.
Totusi, ele sunt adeseori confruntate cu imperfectiunile pietei. IMM-urile au de multe ori
dificultati in obtinerea de capital sau credite, mai ales in faza de start-up. Resursele lor limitate pot
de asemenea sa reduca accesul la noi tehnologii sau inovare.
De aceea, sprijinul pentru IMM-uri reprezinta una din prioritatile Comisiei Europene pentru
cresterea economica, crearea de locuri de munca si coeziune sociala si economica.
Importanta definitiei europene a IMM
Intr-o piata unica fara granite interne, este esential ca masurile de incurajare a IMM-urilor sa se
bazeze pe o definitie comuna, in scopul imbunatatirii consistentei si eficacitatii lor si pentru
limitarea distorsiunilor si competitiei. Acest lucru este cu atat mai necesar avand in vedere

16

Extras din Articolul 2 al anexei din Recomandarea 361/2003/CE

45

interactiunea dintre masurile nationale si cele impuse de UE pentru sustinerea IMM-urilor in

domenii precum dezvoltarea regionala si cautarea de fonduri.
In 1996, a fost adoptata de catre Comisia Europeana o recomandare ce stabilea prima
definitie a IMM-urilor. Aceasta definitie a fost aplicata pe intreg teritoriul Uniunii Europene. In data
de 6 mai 2003, Comisia a adoptat o noua recomandare, tinand seama de dezvoltarea economica
incepand cu 1996. Aceasta recomandare a intrat in vigoare in data de 1 ianuarie 2005 si va fi
aplicata tuturor politicilor, programelor si masurilor initiate de Comisie pentru IMM.
Pentru statele membre, folosirea definitiei este voluntara, dar Comisia le recomanda atat lor,
cat si Bancii Europene de Investitii si Fondului European de Investitii, sa o foloseasca pe scara
larga.
Aceast prezentare reflect modificarile aduse de noua definitie, precum si motivele acestor
modificari. Explica, de asemenea, cum se poate determina statutul de IMM al unei intreprinderi,
printr-o abordare pas cu pas.
Avand in vedere ca majoritatea intreprinderilor europene angajeaza maxim 6 persoane, cele
mai multe pot fi considerate ca fiind IMM-uri. Aceasta noua definitie ia in considerare i posibilele
relatii cu alte intreprinderi.
Categoriile de ntreprinderi
-

Prima categorie este constituita din intreprinzatorii care conduc intreprinderi micro, mici

sau mijlocii, si care sunt interesati sa aplice pentru granturi sau credite destinate IMM-urilor. De
asemenea, acesti intreprinzatori ar putea fi interesati sa afle daca indeplinesc criteriile pentru a
beneficia de prevederile legislative specifice pentru IMM-uri.
-

A doua categorie o reprezinta oficialii europeni, nationali, locali sau regionali, care

elaboreaza si implementeaza programe, evalueaza solicitarile si verifica daca intreprinderile

indeplinesc criteriile de eligibilitate pentru schemele de sustinere a IMM.
De asemenea, s-au depus eforturi pentru a facilita depunerea cererilor de finantare sau
participarea in programele specifice destinate IMM-urilor. Acest lucru se realizeaza printr-o
declaratie pe propria raspundere, care poate fi completata chiar intreprinderi Aceasta declaratie
poate fi trimisa institutiei responsabile in vederea stabilirii statutului de IMM al unei intreprinderi la
momentul depunerii cererii. Utilizarea declaratiei este voluntara, atat pentru intreprinderi, cat si
pentru institutiile statelor membre, iar continutul lor poate fi adaptat specificului national.
Necesitatea unei noi definiii
Noua definitie este rezultatul discutiilor dintre Comisie, statele membre, organizatiile de
afaceri si experti, precum si a doua consultari directe pe internet.

46

Schimbarile reflecta evolutiile economice generale incepand cu 1996, si o constientizare

crescanda a obstacolelor intampinate de IMM-uri. Noua definitie este mai potrivita pentru diferitele
categorii de IMM si ia in considerare diferitele relatii dintre intreprinderi, ajuta la promovarea
inovarii si la dezvoltarea parteneriatelor, in timp ce se asigura faptul ca doar intreprinderile ce au
nevoie de ajutor vor fi tinta programelor publice.

Actualizarea pragurilor
Evolutia preturilor si a productivitatii a facut necesara ajustarea pragurilor financiare.
Cresterea lor semnificativa va permite unui numar important de intreprinderi sa-si mentina statutul
de IMM si sa se asigure eligibilitatea lor pentru programele suport.
Pragurile referitoare la numarul de angajati raman la nivelul anterior, deoarece cresterea lor
ar fi insemnat diminuarea masurilor destinate IMM-urilor.

Promovarea microintreprinderilor.
In toata Uniunea Europeana, se infiinteaza tot mai multe microintreprinderi. Noua definitie
ia in considerare aceasta evolutie prin stabilirea de praguri financiare pentru acestea, care au ca scop
incurajarea adoptarii de masuri ce se adreseaza problemelor cu care se confrunta
microintreprinderile, mai ales in faza de start-up.

Imbunatatirea accesului la capital

Accesul la capital este o problema permanenta cu care se confrunta IMM-urile, in special
datorita faptului ca nu pot oferi garantiile pe care le cer in mod traditional creditorii. Pentru a
rezolva aceasta problema, noua definitie faciliteaza finantarea egala pentru IMM-uri, prin acordarea
unui tratament favorabil pentru anumiti investitori, precum fondurile regionale, companii cu
capital de risc si business angels ( persoane sau grupuri de persoane cu activitate obisnuita de
investitii cu capital de risc, care investesc capital in afaceri necotate), fara ca intreprinderile sa-si
piarda statutul de IMM.
Aceleasi masuri se aplica autoritatilor publice locale, care au un buget anual de maxim 10
milioane de euro, echivalentul n lei si cu mai putin de 5.000 de locuitori. Acestea pot investi intr-un
IMM un anumit procent fara ca intreprinderea respectiva sa sa afle intr-o situatie dezavantajata
atunci cand aplica pentru o finantare nerambursabila.

47

Promovarea inovarii si imbunatatirea accesului la cercetare si dezvoltare (C&D)

Prevederi specifice se aplica in momentul de fata pentru universitati si centre de dezvoltare
non-profit, dandu-le posibilitatea sa aiba o contributie financiara intr-un IMM.
Din aceasta colaborare vor beneficia ambele parti. Intareste o intreprindere prin oferirea unui
partener financiar de incredere si a accesului la cercetare si dezvoltare. De asemenea, ofera centrelor
de cercetare o oportunitate pentru punerea in aplicare a muncii lor de inovare.
Sprijinirea IMM-urilor inainte de 1.01.2005
Ca o masura tranzitorie, programele comunitare care utilizeaza in prezent definitia din
1996 vor continua sa fie implementate in interesul intreprinderilor care au fost considerate IMMuri cand acele programe au fost adoptate. Angajamentele legale introduse de Comisie in baza
acestor programe nu vor fi influentate.
Considerarea diferitelor relatii intre intreprinderi
Unul dintre principalele obiective ale noii definitii este asigurarea masurilor de sustinere
pentru acele intreprinderi care chiar au nevoie de acestea. Din aceasta cauza, noua definitie
introduce metode de calculare a pragurilor financiare si de personal pentru a obtine o imagine mai
realista asupra situatiei economice a unei intreprinderi. Pentru aceasta, a fost introdusa o distinctie
intre diferitele tipuri de intreprinderi: autonome, partenere si legate (vezi capitolul 2 de pe pagina
urmatoare). Noua definitie contine de asemenea masuri de prevenire a abuzurilor legate de statutul
de IMM .
Au fost oferite instructiuni clare privind tratarea relatiilor specifice dintre IMM-uri si alte
intreprinderi sau investitori, in ceea ce priveste calcularea cifrelor financiare si de personal. In
esenta, noua definitie ia in considerare abilitatea IMM-urilor de a apela la ajutor financiar extern.
De exemplu, intreprinderile legate de alte intreprinderi, care dispun de resurse financiare mai mari
s-ar putea situa deasupra pragurilor si nu ar putea fi calificate ca IMM.
Aplicarea noii definitii a IMM-urilor
Noua defintie introduce trei categorii diferite de intreprinderi. Fiecare corespunde unui tip de
relatie pe care o intreprindere o poate avea cu alta intreprindere. Aceasta distinctie e necesara pentru
a stabili o imagine clara a situatiei economice a unei intreprinderi si pentru a le exclude pe cele care
nu sunt IMM-uri autentice.
In general, cele mai multe IMM-uri sunt autonome, avand in vedere ca fie sunt complet
independente, fie au unul sau mai multe parteneriate de mici dimensiuni (fiecare mai putin de 25%)
cu alte intreprinderi. Daca aceste parteneriate sunt sub 50%, relatia este una intre intreprinderi
partenere. Peste acest prag, intreprinderile sunt legate.

48

In functie de categoria in care se incadreaza intreprinderea dumneavoastra, atunci cand

calculati datele intreprinderii dumneavoastra va trebui sa includeti datele uneia sau mai multor
intreprinderi. Rezultatul calculului va va permite sa verificati daca va incadrati in pragurile
financiare si de personal stabilite prin definitie. Intreprinderile care depasesc pragurile isi pierd
statutul de IMM.

ntreprinderea ( IMM)

Primul pas pentru a califica drept IMM este recunoaterea.

In concordanta cu noua definitie, o intreprindere este "orice entitate angajata intr-o activitate
economica, indiferent de forma sa legala".
Aceasta formulare nu este noua. Ea reflecta terminologia folosita de Curtea Europeana de
Justititie in deciziile sale. Fiind inclusa formal in recomandare, scopul noii definitii pentru IMM
este acum clar evidentiat. Prin urmare, persoanele fizice autorizate, asociatiile familiale,
parteneriatele si asociatiile angajate intr-o activitate economica pot fi considerate intreprinderi.
Factorul determinant este activitatea economica, nu forma legala.
Noile praguri
Dupa verificarea statutului ca intreprindere, urmeaz stabilirea datele intreprinderii, dupa
urmatoarele trei criterii:

Numarul mediu de salariati

Cifra de afaceri anuala neta

Activele totale

Prin compararea datelor intreprinderii cu nivelul pragurilor celor trei criterii, se va putea
determina daca intreprinderea este o microintreprindere sau o intreprindere mica sau mijlocie.
Categoria micro-intreprinderilor si a intrerinderilor mici si mijlocii are in vedere
intreprinderi care au mai putin de 250 de salariati si care au o cifra de afaceri anuala neta ce nu
depaseste 50 de milioane de euro, sau care detin active totale care nu depasesc 43 de milioane de
euro. In aceasta categorie:
Intreprinderile mici sunt definite ca intreprinderi care au pana la 49 salariati i realizeaz o
cifr de afaceri anual net sau dein active totale de pn la 10 milioane de euro .
Micro-intreprinderile sunt definite ca intreprinderi care au pn la 9 salariati i realizeaz o
cifr de afaceri anual net sau dein active totale de pn la 2 milioane de euro.

49

50

Care este definitia unui "angajat"?

Se aplica prevederile din codul national al muncii. Ele variaza de la tara la tara, de exemplu,
pentru personalul temporar ce lucreaza ca si colaboratori sau pentru cei angajati printr-un
agent de munca tremporara.
Numarul de salariati
Acest criteriu este esential pentru a determina in ce categorie se incadreaza fiecare IMM si
acopera personalul permanent, cel cu jumatate de norma si cel temporar si include urmatoarele:

Salariatii

Persoanele care lucreaza pentru intreprindere, fiind subordonate ei si care sunt

considerati ca angajati prin legislatia nationala.

proprietarii-administratori

parteneri angajati in activitatile obisnuite ale intreprinderii si care beneficiaza de

avantaje finaciare din partea intreprinderii.

Ucenicii sau elevii si studentii implicati in programe de instruire profesionala, avand
contracte ucenicie sau de instruire profesionala, nu sunt inclusi in numarul de angajati.
Numarul mediu de salariati este exprimata in unitati de munca anuale. Oricine a lucrat cu
norma intreaga in intreprinderea dvs, sau ca reprezentant al acesteia, pe parcursul intregului an se
masoara ca o unitate. Personalul cu jumatate de norma, muncitorii sezonieri si aceia care nu au
muncit tot anul sunt considerati ca fractiuni din aceasta unitate.
Cifra de afaceri si activele totale.
Cifra de afaceri anuala neta este stabilita prin calcularea veniturilor pe care intreprinderea
dvs le realizeaza in cursul unui an din vanzari si servicii dupa ce toate datoriile au fost platite. Ea nu
trebuie a includa TVA-ul sau alte taxe indirecte.
Alte elemente privind datele intreprinderii.
Pentru a lucra cu datele intreprinderii, trebuie sa stabilim daca intreprinderea este autonoma
- cea mai frecventa categorie partenera, sau legata. Pentru a face acest lucru, trebuie sa luam in
considerare relatiile pe care firma le are cu alte intreprinderi. In functie de tipul in care se
incadreaza intreprinderea, s-ar putea sa fie necesar sa se adauge cateva sau toate datele acelor
intreprinderi la datele intreprinderii.

51

2. ORGANIZAREA INTREPRINDERILOR EUROPENE

17

1. Societatea european ( SE )
Societilor europene cu sediul n Romnia le sunt aplicabile prevederile Regulamentului
Consiliului (CE) nr. 2.157/2001 din 8 octombrie 2001 privind statutul societii europene, cele
ale prezentului capitol, precum i cele privitoare la societile pe aciuni, n msura compatibilitii
lor cu dispoziiile regulamentului comunitar.
Societile europene cu sediul social n Romnia au personalitate juridic de la data
nmatriculrii n registrul comerului.
O societate european nu poate fi nmatriculat n registrul comerului dect dup ncheierea
unui acord privind implicarea angajailor n activitatea societii, n condiiile prevzute de
Hotrrea Guvernului nr. 187/2007.
n termen de 30 de zile de la nregistrare, Oficiul Naional al Registrului Comerului va
comunica Jurnalului Oficial al Uniunii Europene un anun privind nmatricularea societii. Anunul
va cuprinde informaiile prevzute de art. 14 din Regulamentul Consiliului (CE) nr. 2.157/ 2001.
Orice societate european nmatriculat n Romnia i poate transfera sediul social ntr-un
alt stat membru.
Proiectul de transfer, vizat de judectorul-delegat, se public n Monitorul Oficial al
Romniei, Partea a IV-a, pe cheltuiala societii, cu cel puin 30 de zile naintea datei edinei n
care adunarea general extraordinar urmeaz a hotr asupra transferului.
Hotrrea adunrii generale privind transferul sediului social al societii europene ntr-un
alt stat membru se adopt n condiiile legii romne. n cazul n care acionarii reprezentnd
majoritatea capitalului social sunt prezeni sau reprezentani, decizia poate fi adoptat cu majoritate
simpl.
Acionarii care nu au votat n favoarea hotrrii adunrii generale prin care a fost aprobat
transferul sediului ntr-un alt stat membru au dreptul de a se retrage din societate i de a solicita
cumprarea aciunilor lor de ctre societate.
Dreptul de retragere poate fi exercitat n termen de 30 de zile de la data adoptrii hotrrii
adunrii generale.
Acionarii vor depune la sediul societii, alturi de declaraia scris de retragere, aciunile
pe care le posed sau, dup caz, certificatele de acionar.

17

A se vedea TITLUL VII^1 din Legea societilor comerciale, nr. 31 din 16 noiembrie 1990, ,
republicat n M. Of. nr. 279 din 21 aprilie 2003 i actualizat pn la data de 17 aprilie 2009, n concordan
cu prevederile Regulamentului Consiliului (CE) nr. 2.157/2001 din 8 octombrie 2001 privind statutul
societii europene, J. Of. CE, L, 294, 10.11.2001, P. 1 i ale Regulamentul Consiliului (CE) nr. 1435/2003
din 22 iulie 2003 privind statutul Societii Cooperative Europene (SCE), Jurnalul Oficial CE, L, 207,
18.08.2003, P. 1

52

Preul pltit de societate pentru aciunile celui ce exercit dreptul de retragere va fi stabilit de
un expert autorizat independent, ca valoare medie ce rezult din aplicarea a cel puin dou metode
de evaluare recunoscute de legislaia n vigoare la data evalurii. Expertul este numit de
judectoruldelegat, n conformitate cu dispoziiile art. 38 i 39. Costurile de evaluare vor fi
suportate de societate.
Judectorul-delegat, ulterior verificrii legalitii transferului, pronun o ncheiere ce atest
ndeplinirea condiiilor prevzute de art. 3-5 din lege i a celor prevzute de art. 8 din Regulamentul
Consiliului (CE) nr. 2.157/2001.
Ulterior radierii societii europene transferate, oficiul registrului comerului va comunica
Jurnalului Uniunii Europene, pe cheltuiala societii, un anun privind radierea societii din
registrul comerului din Romnia ca urmare a transferului sediului acestuia ntr-un alt stat membru.
2. Grupurile europene de interes economic ( G.E.I.E. ) 18
Grupurile europene de interes economic - G.E.I.E., constituite cu respectarea prevederilor
prezentului capitol, sunt recunoscute i pot funciona, n condiiile legii, n Romnia.
Grupul european de interes economic este acea asociere dintre doua sau mai multe
persoane fizice ori juridice, constituit pentru o perioada determinata sau nedeterminat, n
scopul inlesnirii ori dezvoltrii activitii economice a membrilor si, precum i al
mbuntirii rezultatelor activitii respective.
Pot fi membrii unui grup european de interes economic doar:
a) companii sau firme, n sensul art. 165 alin. (2) din versiunea consolidata a Tratatului
instituind Comunitatea European, precum i alte persoane juridice de drept public sau privat, care
au fost nfiinate n conformitate cu legislaia unui stat membru al Uniunii Europene i care i au
sediul social, precum i centrul principal de conducere i de gestiune a activitii statutare pe
teritoriul unui stat din Uniunea European;
b) persoanele fizice care desfoar activiti industriale, comerciale, meteugreti sau
agricole ori care furnizeaz servicii profesionale sau de alta natura pe teritoriul unui stat din
Uniunea European.
Grupul european de interes economic trebuie sa fie alctuit din minimum:
a) doua companii, firme sau alte persoane juridice, ale cror centre principale de conducere
i de gestiune a activitii statutare sunt situate n state membre diferite;
18

Conf. Cap. 2 din Legea nr. 161 din 19 aprilie 2003 privind unele msuri pentru asigurarea
transparenei n exercitarea demnitatilor publice, a funciilor publice i n mediul de afaceri, prevenirea i
sancionarea coruptiei, publicat n MONITORUL OFICIAL nr. 279 din 21 aprilie 2003

53

b) doua persoane fizice, din rndul celor menionate la alin. (2) lit. b), care i desfoar
activitatea principala n state membre diferite, sau
c) o companie, firma sau alta persoana juridic, n sensul menionat la alin. (2) lit. a), al carei
centru principal de conducere i de gestiune a activitii statutare se gsete ntr-un stat membru, i
o persoana fizica, din rndul celor menionate la alin. (2) lit. b), care i desfoar activitatea
principala ntr-un alt stat membru.
Grupul european de interes economic se constituie n baza unui contract de asociere,
denumit act constitutiv, i se nregistreaz n registrul special desemnat n acest scop de statul
membru pe teritoriul cruia grupul i stabilete sediul.
Actul constitutiv al grupului stabilete modul de organizare a grupului i trebuie sa
cuprind urmtoarele meniuni obligatorii:
a) denumirea grupului, precedat sau succedata de expresia "Grup European de Interes
Economic", sau de initialele "G.E.I.E.", dac aceste expresii sau iniiale nu constituie deja o parte a
denumirii;
b) sediul grupului;
c) obiectul de activitate al grupului;
d) numele/denumirea, firma, forma juridic, domiciliul/sediul i, dac este cazul, codul de
nregistrare i locul nmatriculrii fiecrui membru al grupului;
e) perioada pe care va funciona grupul, cu excepia cazului cnd aceasta este nedeterminat.
Grupurile europene de interes economic pot infiinta n Romnia filiale, precum i sucursale,
reprezentante i alte uniti fr personalitate juridic.
nfiinarea de sucursale sau filiale n Romnia va fi supus tuturor dispoziiilor referitoare la
nmatricularea, menionarea i publicarea actelor i faptelor cerute pentru grupurile de interes
economic romane.
Grupurile europene de interes economic nu sunt supuse autorizrii prevzute de Decretullege nr. 122/1990 privind autorizarea i funcionarea n Romnia a reprezentantelor societilor
comerciale i organizaiilor economice strine, cu modificrile i completrile ulterioare.
Toate aceste formaliti se vor face la oficiul registrului comerului de la sediul sucursalei
sau filialei.
Dac un grup european de interes economic nfiineaz mai multe sucursale n Romnia,
documentele de constituire i alte acte ale aceluiai grup european, necesare pentru nmatricularea
unei sucursale, se depun numai la una dintre sucursale.
Reprezentantul sau reprezentanii sucursalei unui grup european de interes economic
rspund individual sau solidar, dup caz, fata de grup sau fata de teri, pentru nclcarea dispoziiilor
legale reglementand grupurile de interes economic, pentru nerespectarea prevederilor actului
constitutiv, fie pentru culpe n activitatea desfasurata, care au produs prejudicii grupului.

54

n cazul n care mai muli reprezentani pot fi inui responsabili pentru aceleai fapte,
tribunalul va stabili contribuia fiecruia la repararea prejudiciului.
Veniturile anuale ale sucursalei unui grup european de interes economic se impoziteaz n
conformitate cu prevederile Ordonanei Guvernului nr. 24/1996 privind impozitul pe venitul
reprezentantelor din Romnia ale societilor comerciale i organizaiilor economice strine,
aprobat i modificat prin Legea nr. 29/1997, cu modificrile ulterioare.

Teme de control:
1. Care sunt normele care constituie legislaia secundar comunitar ?
2. Care este noua definiie european a IMM-urilor ?
3. Cum este definit o microntreprindere european ?
4. Ce reprezint o ntreprindere partener ?
5. Cum este definit, n spaiul comunitar, o ntreprindere mic ?
6. Cum este definit, n spaiul comunitar, o ntreprindere mijlocie ?
7. Ce reprezint un Grup european de interes economic ( GEIE ) ?
Bibliografie de referin
Obligatorie
1. Legea nr. 161 / 2003 privind unele msuri pentru asigurarea transparenei n exercitarea
demnitatilor publice, a funciilor publice i n mediul de afaceri, prevenirea i sancionarea
coruptiei ( M. Of. nr. 279 / 21.04.2003) , Cap. 2; TITLUL V.
Opional
3. MNDOIU Nicolae, Societi comerciale. Grupuri de interes economic. ntreprinderi
individuale i familiale, Editura Con Fisc, Bucureti, 2008, p. 220 225.

55

MODULUL V
CONTRACTE COMERCIALE N RELAIILE DE AFACERI.
1. Consideratii generale privind contractele comerciale
n dreptul civil obligaiile iau natere att din acte juridice, ct i din fapte juridice. Actele
juridice sunt izvoare voluntare de obligaii.
Cel mai important izvor voluntar de obligaii este contractul (convenia).
La fel ca n dreptul civil, i n dreptul comercial ncheierea contractelor are la baz principiul
libertii contractuale sau al autonomiei de voin.
Prile i manifest liber voina n ce privete ncheierea, modificarea, transmiterea i
stingerea unor drepturi i obligaii. Prile contractului comercial sunt libere s aleag cu cine
contracteaz i care este ntinderea drepturilor i obligaiilor.
Contractul, respectiv acordul de vointa al partilor trebuie sa ndeplineasca conditiile
prevazute de C. civ.,

19

dobndind nsa natura juridica de contract comercial, datorita faptului ca

obiectul pe care l trateaza este comercial.

Codul comercial, n enumerarea multiplelor fapte (acte) sau operatii pe care le considera
comerciale se refera si la anumite contracte (art. 374-490).

Pentru constituirea lor, este

nsa nevoie sa se recurga la codul civil, condul comercial preciznd ca unde codul comercial nu
dispune, se aplica Codul civil
n concluzie, n materia contractului comercial, acesta, sub aspect formal, este de drept
civil, dar sub aspect substantial este de drept comercial.
Cauzele care au determinat constituirea unor forme paralele ale unor contracte, care la
origine au fost civile, si gasesc explicatia n incompatibilitatea acestora
comertului. Cu titlu, de exemplu, contractele de

cu functia economica a

vnzare-cumparare, mandat sau comision.

Aceste contracte civile pot sa ndeplineasca si una din functiile economice ale comertului,
devenind comerciale. Pentru aceasta a fost nsa necesar ca regulile sale originare sa se modifice
pentru ca activitatea contractuala sa devina compatibila cu functia economica a comertului,
Condiiile eseniale pentru formarea contractelor comerciale sunt aceleai cu ale
contractelor civile:

19

56

1.

capacitatea de a contracta;

2.

consimmntul valabil al prii care se oblig;

3.

un obiecte determinat;

4.

cauz licit.

art. 942-969 C. civ

Realizarea acordului de voin are loc atunci cnd oferta de a contracta se ntlnete cu
acceptarea ofertei. Oferta de a contracta este propunerea unei persoane fcut altei persoane de a
ncheia un anumit contract. Acceptarea ofertei este exprimarea de ctre destinatarul ei a acordului
de voin cu privire la propunerea fcut.
Acceptarea poate fi necondiionat sau precedat de o negociere a ofertei.
n dreptul comercial tcerea nu are valoare de acceptare, nici pentru ofert i nici pentru
contraofert.
Oferta trebuie s ndeplineasc o serie de condiii:
s fie ferm. Odat fcut comerciantul nu trebuie s-o modifice sau s-o retracteze. Ea
reprezint un angajament juridic care l oblig pe ofertant;
s fie precis i complet, adic s cuprind toate condiiile n care nelege s contracteze;
s fie neechivoc, adic s rezulte cu claritate c dorete s contracteze.
Astfel, un sondaj de pia nu este o ofert de a contracta din partea celui care l realizeaz i
nici o acceptare din partea respondentului.

Consideratii generale privind contractele comerciale

Drepturi si obligatii in contractele comerciale
In privinta incheierii contractelor comerciale, partile isi manifesta liber vointa in sensul
nasterii, modificarii, transmiterii sau stingerii unor drepturi sau obligatii.
Asadar, orice persoana fizica sau juridica isi poate manifesta vointa in sensul incheierii unor
contracte comerciale potrivit intereselor sale si, bineinteles, tinand cont de dispozitiile legale care
privesc ordinea publica si bunele moravuri.
Orice contract se incheie in mod valabil prin simplul acord de vointa al partilor, indiferent de
forma de manifestare a vointei partilor contractante, insa contractul comercial se incheie, de regula,
in forma scrisa, dar si verbal, telefonic etc.
Numai in mod exceptional, legea comerciala impune incheierea contractului in forma scrisa
in cazul contractului de societate in participatie, contractului de garantie reala imobiliara,
contractului de consignatie etc.
PRETUL IN OBLIGATIILE COMERCIALE. Pretul este un element esential al oricarui
contract, inclusiv al contractelor comerciale. Pretul trebuie sa fie stabilit in bani, sa fie determinat
sau determinabil si sa fie real.
Daca la incheierea contractelor comerciale, partile nu au stabilit pretul, ci au avut in
vedere adevaratul pret sau pretul curent, acesta va fi pretul din listele bursei sau mercurialelor de la
locul unde s-a incheiat contractul, respectiv ale locului cel mai apropiat.

57

MONEDA DE PLATA A PRETULUI.

Potrivit Codului Comercial, in cazul in care moneda prevazuta in contract nu are curs legal
sau comercial in tara si cand cursul ei nu a fost determinat de partile contractului, plata va putea fi
facuta in moneda tarii, la cursul de schimb din momentul scadentei si la locul platii.
Cursul de schimb al leului se determina zilnic pe piata interbancara, cu respectarea
procedurii stabilite de Banca Nationala a Romaniei.
Pe teritoriul Romaniei, incasarile si platile intre rezidenti se realizeaza in moneda nationala,
insa nici o reglementare nu interzice stabilirea pretului in moneda straina.
LOCUL EXECUTARII OBLIGATIILOR COMERCIALE.
Orice obligatie comerciala trebuie sa fie executata in locul aratat in contract sau in locul care
ar rezulta din natura operatiunii, ori din intentia partilor contractante. Asadar, locul executarii
obligatiilor comerciale poate fi prevazut in mod expres de parti in contractul pe care il incheie sau
poate fi determinat in mod tacit.
In situatia in care locul executarii nu este stabilit expres in contract si nici nu rezulta tacit din
natura operatiunii sau intentia partilor contractante, Codul Comercial prevede ca obligatiile
comerciale sa fie executate la locul unde debitorul isi avea sediul sau comercial ori cel putin
domiciliul sau resedinta la data incheierii contractului.
Daca urmeaza a se preda un lucru determinat, care dupa cunostinta partilor se gasea intralta parte in momentul formarii contractului, atunci predarea se va face in acel loc.
REGIMUL JURIDIC AL DOBANZILOR. In obligatiile comerciale in cazul intarzierii in
executarea unei obligatii banesti, debitorul datoreaza dobanzi. Datoriile comerciale lichide si
platibile in bani produc dobanda de drept din ziua cand devin exigibile. In cazul obligatiilor
comerciale avand ca obiect sume de bani, debitorul se afla de drept in intarziere din momentul cand
obligatia devine exigibila, cu alte cuvinte dobanzile legale curg de la data scadentei obligatiei.
Dobanzile pentru datoriile comerciale curg de drept de la scadenta, chiar daca nu au fost stabilite
prin contract scris intre parti.
CUANTUMUL DOBANZII COMERCIALE. Dobanda este reglementata de Ordonanta
Guvernului nr. 9/2000, cu modificarile si completarile ulterioare. Potrivit ordonantei, partile sunt
libere sa stabileasca in conventii rata dobanzii pentru intarzierea in plata unei obligatii banesti. In
situatia in care partile nu au prevazut in contract cuantumul dobanzii se va plati dobanda legala.
CO-DEBITORII. In obligatiile comerciale, codebitorii sunt tinuti solidar, afara de stipulatie
contrara. In aceasta situatie, legea institue o prezumtie de solidaritate a codebitorilor, fiecare debitor
este tinut de intreaga datorie, neputand pretinde creditorului sa primeasca o plata partiala, iar
creditorul poate urmari pe oricare dintre debitori. In cazul in care unul dintre debitori este
insolvabil, executarea obligatiei va putea fi realizata prin urmarirea celorlalti debitori.

58

DOBANDA LA DOBANDA. Potrivit Ordonantei Guvernului nr. 9/2000, plata anticipata a

dobanzilor se poate efectua pe cel mult sase luni. Dobanda incasata ramane bine dobandita
creditorului, indiferent de variatiile ulterioare. In principiu, dobanda se calculeaza numai asupra
cuantumului sumei imprumutate. Legea admite insa ca dobanzile se pot capitaliza si pot produce
dobanzi, in temeiul unei conventii speciale in acest sens, dupa scadenta lor, dar numai pentru
dobanzi datorate pe cel putin un an
Solutionarea litigiilor.
Solutionarea litigiilor contractuale se poate realize prin urmtoarele ci:
2. pe cale amiabil ( nelegerea ntre pri)
3. pe calea medierii
In baza articolului 4 lit. i din Legea nr. 335/2007, a camerelor de comert din Romania ,
articolului 62 din Statutul CCIB si articolului 22 din Legea nr. 192 din 16 mai 2006 privind
medierea si organizarea profesiei de mediator, Colegiul de Conducere al CCIB a decis, in sedinta
sa din 21 octombrie 2009, sa infiinteze Centrul de Mediere, structura fara personalitate juridica a
Camerei de Comert si Industrie a Municipiului Bucuresti. 20
Centrul de Mediere are sediul la Camera de Comert si Industrie a Municipiului Bucuresti si
functioneaza in cadrul Directiei Relatii Publice, Juridic si Produse Camerale, iar CCIB asigura
spatiul, personalul necesar secretariatului tehnic si celelalte conditii necesare desfasurarii activitatii
acestei structuri.
In cadrul aceleasi sedinte s-a aprobat, de asemenea, Regulamentul de organizare si functionare al
Centrului de Mediere al CCIB, precum si infiintarea unui Consiliu Consultativ, care va coordona
activitatea Centrului de Mediere, compus din 6 persoane nominalizate de Colegiul de Conducere al
CCIB.
Centrul de Mediere al CCIB pune astfel la dispozitia intreprinzatorilor o modalitate de
rezolvare amiabila a diferendelor ivite in relatiile de afaceri, interne sau internationale, dar si a
conflictelor civile si comerciale, prin procedura medierii, cu respectarea Directivei (IP/08/628)
privind medierea n dreptul civil i dreptul comercial adoptat de Parlamentul Eu n 2008, a Codului
de etica al CCIB, a Codului de etica si deontologie profesionala al mediatorilor autorizati.
4. la Curtea de Arbitraj Comercial Internaional de pe lng Camera de Comer i
Industrie a Romniei.
5. la instana judectoreasc competent
( Ex.: Judecatoria Instana civil Secia comercial)
20

Centrul de Mediere al Camerei de Comert si Industrie a Municipiului Bucuresti modalitate

moderna si rapida de solutionare a conflictelor,
http://www.cmediere.ro/index.php?act=show&id=403&mid=6&smid=31

59

CONTRACTE COMERCIALE
1. Contract de SOCIETATE
2. Contract de COMODAT ( spatii, echipamente, autovehicul)
3. Contract de INCHIRIERE COMERCIALA
4. Contract de CONCESIUNE
5. Contract de ADMINISTRARE
6. Contract de MANAGEMENT
7. Contract de ASISTENTA ECONOMICO-FINANCIARA
8. Contract de ASISTENTA JURIDICA
9. Contract de CONSULTANTA
10. Contract de CONFIDENTIALITATE
11. Contract de ASOCIERE IN PARTICIPATIUNE
12. Contract de MANDAT
13. Contract de INTERMEDIERE
14. Contract de COMISION
15. Contract de CESIUNE
16. Contract de CESIUNE BREVET DE INVENTIE
17. Contract de CESIUNE CREANTA
18. Contract de CESIUNE DREPTURI DE AUTOR
19. Contract de AGENTIE COMERCIALA
20. Contract de LEASING (pentru inchiriere echipament)
21. Contract de LEASING IMOBILIAR
22. Contract de LEASING FINANCIAR
23. Contract de LEASING OPERAIONAL
24. Contract de FRANCHISA
25. Contract de KNOW - HOW
26. Contract de LICENTA
27. Contract de LICENTA DE KNOW-HOW
28. Contract de GAJ
29. Contract de PRESTARI SERVICII
30. Contract de MECENAT
31. Contract de CONT CURENT
32. Contract de FINANTARE
33. Contract de REFINANTARE

60

34. Contract de GARANTIE REALA MOBILIARA

35. Contract de ASIGURARE
36. Contract de REASIGURARE
37. Contract de NAVLOSIRE
38. Contract de TRANSPORT DE MARFURI
39. Contract de TRANSPORT DE PERSOANE
( pe caile de comunicatii: aeriene, ferate, navale, sau rutiere)

Structura unui CONTRACT DE PRESTARI SERVICII

1. PARTILE CONTRACTANTE
2. OBIECTUL CONTRACTULUI
3. DURATA CONTRACTULUI
4. ONORARIUL CUVENIT
5. MODALITATI DE PLATA
6. TERMENUL DE EXECUTARE A SERVICIILOR
7. OBLIGATIILE PARTILOR
8. COMUNICARI / NOTIFICARI
9. RASPUNDEREA CONTRACTUALA
10. FORTA MAJORA
11. INCETAREA CONTRACTULUI
12. CLAUZA DE ADAPTARE A CONTRACTULUI
13. LITIGII
14. CLAUZE FINALE

PRESTATOR,
Semntura

CLIENT,
Semntura

Data

61

CONTRACTUL DE VNZARE-CUMPARARE COMERCIALA

Notiunea contractului de vnzare-cumparare comerciala
Este contractul prin care vnztorul (comerciant) se oblig s transmit proprietatea ctre
cumprtor contra unei sume de bani ce constituie preul.
Din punct de vedere economic, vnzarea este o varianta mai evoluata a schimbului, n care
si are originea.
Datorita importantei sale pentru activitatea comerciala, contractul de vnzare comparare
comerciala face obiectul unei reglementari legale speciale, sediul materiei acestui contract
regasindu-se numai n parte n Codul comercial, regulile generale fiind cuprinse n Codul civil,
Cartea a III-a, Titlul V (art. 1294-1404).
Distinct de regulile aplicabile oricarui contract de vnzare-cumparare comerciala, unele legi
speciale reglementeaza si reguli specifice privind anumite vnzari. n concluzie, contractul de
vnzare-cumparare comerciala este supus unei duble subordonari legale, civila si comerciala, dupa
principiul instituit de art. 1 C.com.
Codul comercial nu ofera o definitie a contractului de vnzare-cumparare comerciala,
astfel ca, apelnd la Codul civil (art. 1294 C.civ.), vom defini contractul de vnzare-cumparare
comerciala ca un contract prin care o parte (vnzatorul) se obliga sa transmita dreptul de
proprietate asupra unui bun catre cealalta parte (cumparatorul), care se obliga n schimb sa plateasca
vnzatorului o suma de bani drept pret, adaugnd la aceasta elementul de comercialitate prevazut
de art. 3 C.com., si anume intentia de revnzare si obtinerea de profit.
Caracterele juridice ale contractului de vnzare-cumparare comerciala

( Trsturi)

:
a) este bilateral (sinalagmatic) (d natere la drepturi i obligaii pentru ambele pri);
b) este oneros deoarece ambele pri urmresc un folos patrimonial;
c) este comutativ deoarece ntinderea drepturilor i obligaiilor este cunoscut la momentul
ncheierii contractului;
d) este translativ de proprietate deoarece trece proprietatea de la vnztor la cumprtor;
e) este consensual deoarece se ncheie prin simplul acord de voin.
Vnzarea este un contract sinalagmatic (bilateral), deoarece prin ncheierea sa da nastere la
obligatii reciproce ntre partile contractante.

62

Vnzatorul are obligatiile :

1. sa predea efectiv marfa vnduta;
2. sa-l asigure pe cumparator de conformitatea marfii predate cu clauzele contractuale si
3. sa-i predea vnzatorului documentatia tehnica (pentru bunuri de folosinta ndelungata)
Cumparatorul are doua obligatii:
1. plata pretului si
2. luarea n primire a lucrului vndut.
Vnzarea este un contract cu titlu oneros.
Ambele parti urmaresc anumite interese patrimoniale, adica primirea unui echivalent n
schimbul prestatiei la care se obliga.
Vnzatorul urmareste sa primeasca pretul, iar cumparatorul urmarste sa primeasca bunul
cumparat n schimbul pretului stabilit.
Vnzarea este un contract comutativ, deoarece existenta si ntinderea obligatiilor reciproce
sunt cunoscute de parti din momentul ncheierii contractului si nu depind, ca n contractele
aleatorii, de un eveniment viitor si incert, care ar face sa existe sanse de cstig si pierdere pentru
ambele parti contractante.
Vnzarea este un contract consensual, putnd fi ncheiat prin simplul acord de vointa al
partilor (solo consensu), fara ndeplinirea vreunei formalitati si fara remiterea lucrului (marfii)
vndut si a pretului n momentul ncheierii contractului (,,vinderea este perfecta.ndata ce partile
s-au nvoit. ( art. 1295 C. civ.). Prin exceptie de la principiul consensualismului, n cazurile special
prevazute de lege vnzarea devine un contract solemn.
De exemplu, terenurile
indiferent ca sunt situate n intravilanul ori extravilanul localitatilor
pot fi nstrainate (dobndite) prin acte juridice ntre vii, sub sanctiunea nulitatii absolute
(virtuale), numai daca actul a fost ncheiat n forma autentica (art. 46 alin. 1 din Legea nr. 18/1991).
Notiunea de ,,nstrainare (a terenurilor) vizeaza transmiterea proprietatii. Astfel fiind,
pentru constituirea sau transmiterea dezmembramintelor dreptului de proprietate (uzul; uzufructul;
dreptul de abitatie; dreptul de servitute; dreptul de superficie) nu se cere respectarea formei
autentice.
Forma autentica nu este ceruta nici n cazul nstrainarii dreptului de proprietate asupra
constructiilor

care

nu

au

fost

scoase

niciodata

din

circuitul

civil

general.

Daca nstrainarea are ca obiect o constructie cu terenul aferent, dar contractul nu a fost
autentificat, cumparatorul dobndeste numai un drept de superficie (drept de proprietate asupra
constructiei si un drept de folosinta asupra terenului), n privinta proprietatii terenului actul valornd
numai ca un antecontract de vnzare-cumparare.

63

Vnzarea este un contract translativ de proprietate din momentul ncheierii lui.

Aceasta nseamna ca, prin efectul realizarii acordului de vointa (solo consensu) si
independent de predarea lucrului vndut si de plata pretului, se produce nu numai ncheierea
contractului, dar opereaza si transferul dreptului de proprietate de la vnzator la cumparator.
Pentru a fi translativ de proprietate, un contract de vnzare-cumparare trebuie sa
ndeplineasca mai multe conditii:
- obiectul contractului sa-l formeze bunuri individual determinate (res certa), pentru ca n
cazul unor bunuri determinate numai generic (res genera), dreptul de proprietate se transfera n
momentul individualizarii bunului;
- vnzatorul sa fie proprietarul lucrului vndut
Contractul de mandat
Se asemn cu mandatul civil i i sunt aplicabile principiile generale ale acestuia, avnd
ns i norme speciale n art. 374-391 din Codul comercial.
Mandatul comercial are ca obiect tratarea de afaceri comerciale de ctre mandatar pe seama
i pe socoteala mandantului. Mandatul comercial nu se presupune gratuit art. 374 din Codul
comercial.
Se deosebete de mandatul civil prin:
1) obiectul su care l constituie ncheierea de acte juridice care au natura de fapte de
comer;
2) caracterul oneros al acestui contract care este prezumat;
3) confer o mai mare libertate mandatarului dect a celui din mandatul civil. Contractul de
mandat poate fi cu reprezentare sau fr reprezentare.
Contractul de comision
Contractul de comision este contractul prin care comisionarul se oblig, pe baza mputernicii
date de comitent, s ncheie acte de comer n nume propriu pe seama comitentului, urmnd s
primeasc o plat numit comision.
Contractul de consignaie
Art.1 din Legea nr. 178/1934 l definete ca fiind convenia prin care una din pri, numit
consignant, ncredineaz celeilalte pri, numit consignatar, mrfuri sau obiecte mobile spre a le
vinde pe socoteala consignantului.
Contractul de consignaie, aa cum se va arta, are i caracteristicile sale proprii, fapt pentru
care este un contract comercial de sine stttor, adic un contract din categoria contractelor numite.
Contractul de report
Potrivit art. 74 din Codul comercial, acesta const n cumprarea pe bani gata a unor titluri
de credit circulnd n comer i revnzarea simultana cu termen i pe un pre determinat ctre
aceeai persoan a unor titluri de aceeai specie.

64

Contractul de cont curent

Este contractul prin care prile se neleg ca decontarea prestaiilor lor reciproce s nu se
fac dup fiecare operaiune, ci la un anumit termen prin achitarea soldului de ctre partea
debitoare. Nu este un contract de creditare.
n lipsa unor termene stipulate n mod expres, data scadenei va fi considerat data de 31
decembrie a fiecrui an (art. 372 alin. 1 Cod comercial).
Contractul de leasing
Leasingul este definit de Ordonana Guvernului nr.51/1997 (republicat a M.Of. nr.
9/12.01.2000 - actualizata pana la 24.04.2009) ca fiind operaiunea prin care o parte, denumit
locator/finanator, transmite pentru o perioad determinat dreptul de folosin asupra unui bun al
crui proprietar este, celeilalte pri denumit utilizator, la solicitarea acesteia, contra unei pli
periodice, denumit rat de leasing, iar la sfritul perioadei de leasing locatorul/finanatorul se
oblig s respecte dreptul de opiune al utilizatorului de a cumpra bunul, de a prelungi contractul
de leasing ori de a nceta raporturile contractuale.
Utilizatorul poate opta pentru cumprarea bunului nainte de sfritul perioadei de leasing,
dac prile convin astfel i dac utilizatorul achit toate obligaiile asumate prin contract.
Contractul de franciz
Franciza este un sistem de comercializare bazat pe o colaborare continu ntre persoane
fizice sau juridice, independente din punct de vedere financiar, prin care o persoan, denumit
francizor, acord unei alte persoane, denumit beneficiar, dreptul de a exploata o afacere, un produs
sau un serviciu. 21
Contractul de licen
Contractul de licena este convenia ntre doua persoane prin care una, numita titular, se
angajeaza sa-i cedeze celeilalte, numita beneficiar, dreptul de a folosi brevete de inventie, procedee
tehnice, documentatii tehnice, scheme operatorii de productie, metode de exploatare a masinilor,
metode de tratare a produselor, marci de fabrica, marci de comert si marci de serviciu, contra unui
pret, in conditii si pe perioade determinate.
Contractul de forfetare
n nelesul legii, mecanismele de mobilizare a creanelor, prevzute la alin. (1) lit. d), se
definesc astfel: Forfetarea este contractul prin care un vnztor sau prestator de servicii i vinde

21

Art. 1 al O.G. nr.52/1997 privind regimul juridic al contractului de franciz, modificat i

completat prin Legea nr.79/1998.

65

creanele pe care le are asupra unui cumprtor sau beneficiar unei societi bancare sau unei
instituii financiare specializate, contra unei taxe de forfetare. 22
Contractul de factoring
- factoringul este contractul ncheiat ntre o parte, denumita aderent, furnizoare de mrfuri
sau prestatoare de servicii, i o societate bancar sau o instituie financiar specializat, denumita
factor, prin care aceasta din urma asigura finanarea, urmrirea creanelor i prezervarea contra
riscurilor de credit, iar aderentul cedeaz factorului, cu titlu de vnzare, creanele nscute din
vnzarea de bunuri sau prestarea de servicii pentru teri.
Aderentul urmrete s-i ncaseze preul facturilor nainte de termenul de scanden, iar
factorul urmrete s obin un beneficiu, de regul un anumit procent din facturile pe care le
deconteaz n avans. n activitatea de factoring ia partea i beneficiarul (clientul) care va notificat c
trebuie s plteasc factura la scaden factorului.
Teme de control:
1. Care sunt condiiile eseniale pentru formarea contractelor comerciale ?
2. Ce neles are tcerea n dreptul comercial ?
3. Cnd se realizeaz acordul de voin ntr-un contract comercial ?
4. Ce condiii trebuie s ndeplineasc o ofert ?
5. Care sunt cile de soluionare a litigiilor contractuale ?
6. Numii 5 tipuri de contracte referitoare la finane.
Bibliografie de referin
Obligatorie
1. Legea - cadru a descentralizrii, nr. 195 / 2006, publicat n Monitorul Oficial nr. 453 din 25
mai 2006
2. Hotrrea Guvernului nr. 139 / 2008 privind aprobarea Normelor metodologice
de aplicare a Legii-cadru a descentralizrii nr. 195/2006, publicat n Monitorul
Oficial nr. 132 din 20 februarie 2008
Opional
3. Alexandru, I., Cruan, M., Bucur, S., Drept Administrativ, Editura Lumina Lex, Bucureti,
2005,

22

Legea nr. 469 din 9 iulie 2002 privind unele msuri pentru ntrirea disciplinei
contractuale ( MONITORUL OFICIAL nr. 529 din 19 iulie 2002 )

66

Modulul VI.
PARTENERIATUL PUBLIC-PRIVAT ( PPP ) .

Actorii implicai n procesul elaborrii i implementrii strategiilor de dezvoltare local

sustenabil sunt administraia public local, comunitatea local i firmele private (la nivel
naional).
Implementarea cu succes a proiectelor de dezvoltare comunitar presupune parteneriatul
ntre public i privat, un rol aparte l are ns administraia public local, care particip att n
faza de elaborare ct i n cea de implementare a iniiativelor de dezvoltare local.
n prezent, sediul materiei l constituie Legea privind parteneriatul public-privat, nr.178/2010 i
H.G. nr. 1239 / 2010 privind normele de aplicare a acesteia.
Prin acestea se reglementeaz modul de realizare a unui proiect de parteneriat public-privat (
PPP ) ce are ca obiectiv public proiectarea, finanarea, construcia, reabilitarea, modernizarea,
operarea, ntreinerea, dezvoltarea i transferul unui bun sau serviciu public, dup caz.
De-a lungul timpului (dup 1989) reglementrile juridice includeau acest tip de parteneriat (sub o
form simpl), dar, ele nu erau att de dezvoltate n ceea ce privete parteneriatul public-privat i
modalitile de realizare ale acestuia, nu exista o asemenea explozie a proiectelor la nivel local,
regional i european.
Parteneriatul public-privat n domeniul dezvoltrii durabile, reprezint un instrument
important n dinamica proiectelor urbane. Rolul administraiei publice este s asigure planificarea
fizic, s urmeze procedurile legale i s angajeze managementul terenurilor, inclusiv s procedeze
la achiziionarea de terenuri.
De asemenea, administraia public este responsabil cu realizarea infrastructurii i
finanarea unor activiti, sectorul privat avnd menirea contractrii lucrrilor n infrastructura
urban, locuine, utiliti publice .a.
Parteneriatul public privat trebuie s reprezinte n mod real o cooperare ntre persoane i
organizaii n sectoarele public privat cu scopul unui beneficiu comun. n cadrul acestei
cooperri, riscurile, costurile i profiturile sunt distribuite proporional ntre parteneri.
Necesitatea acestui parteneriat rezid i din proiectele legate de nevoile oraelor care sunt
foarte costisitoare, complexe i de lung durat, astfel c nici administraia i nici sectorul privat, nu
pot face fa singuri volumului de investiii, dei investiiile sunt necesare pentru mbuntirea
i/sau meninerea calitii vieii i dezvoltrii durabile a unui ora.

67

De exemplu, n construcia de locuine (subvenionate sau nesubvenionate) sau de birouri,

aceste investiii, pentru edilii unui ora - contribuie la satisfacerea nevoilor membrilor colectivitii
locale, pentru mbuntirea condiiilor de via i pentru viabilitatea economic a oraului iar
pentru agentul privat - genereaz profituri. Ambele pri se vor axa pe interesele comune i nu pe
cele divergente.
Prile partenere, implicate n proiect, aduc resursele necesare astfel:
Sectorul public = subvenii, investiii de capital n infrastructuri,

transport, terenuri,

legislaie, mprumuturi, garanii.

Sectorul privat = capital de investiii, mprumuturi, ipoteci, cunotine n managementul
proiectului;
ONG urile = investiii de capital, chirii, cunotine, abilitatea de a mobiliza mai muli
actori n realizarea proiectului.
Principiile de baz ale parteneriatului public-privat sunt:
a) nediscriminarea - asigurarea condiiilor de manifestare a concurenei reale pentru ca orice
operator economic, indiferent de naionalitate, s poat participa la procedura de ncheiere a
contractului de parteneriat public-privat i s aib ansa de a deveni contractant;
b) tratamentul egal - stabilirea i aplicarea oricnd pe parcursul procedurii de ncheiere a
contractului de parteneriat public-privat de reguli, cerine, criterii identice pentru toi operatorii
economici, astfel nct acetia s beneficieze de anse egale de a participa la procedura de atribuire
i de a deveni contractant;
c) transparena - aducerea la cunotina publicului a tuturor informaiilor referitoare la aplicarea
procedurilor de ncheiere a contractului de parteneriat public-privat;
d) proporionalitatea - asigurarea corelaiei juste ntre scopul urmrit de partenerul public,
obiectul contractului de parteneriat public-privat i cerinele solicitate, n sensul existenei
echilibrului ntre obiectivul urmrit a se realiza prin contractul de parteneriat public-privat i
cerinele reale, ntre cerinele reale i condiiile impuse investitorului privat, precum i ntre
criteriile de selecie i clauzele contractuale;
e) eficiena utilizrii fondurilor - aplicarea procedurilor de ncheiere a contractelor de
parteneriat public-privat i utilizarea de criterii trebuie s reflecte avantajele de natur economic
ale ofertelor n vederea obinerii rezultatului urmrit, lund n considerare i efectele concrete
preconizate a se obine n domeniul social i n cel al proteciei mediului i promovrii dezvoltrii
durabile;

68

f) asumarea rspunderii - determinarea clar a sarcinilor, responsabilitilor prilor implicate

n procesul de ncheiere a contractelor de parteneriat public-privat, urmrindu-se asigurarea
profesionalismului, imparialitii, independenei deciziilor adoptate pe parcursul derulrii acestui
proces.
Proiectul de parteneriat public-privat are n vedere urmtoarele:
a) cooperarea dintre partenerul public i partenerul privat;
b) modul de finanare a proiectului de parteneriat public-privat este privat;
c) n cazul unui proiect public-privat, rolul partenerilor este de a finana i de a pune n aplicare
obiectivele de interes public, precum i de a respecta prevederile contractului de parteneriat publicprivat;
d) alocarea riscurilor unui proiect de parteneriat public-privat se face n mod proporional i
echitabil ntre partenerul public i cel privat.
n cazul parteneriatului

dezvoltrii locale

se precizeaz elementele de responsabilitate i

mputernicire ale actorilor, structura i criterii de baz funcionrii acestuia, obiective, sarcini,
criterii de performan n dezvoltarea local.
Parteneriatul public-privat a devenit astfel una din mizele majore ale
gestiunii publice n lume pentru nceputul celui de-al treilea mileniu.
Elementele de baz ale unui proiect de parteneriat public-privat sunt, dup caz:
a) iniierea;
b) finanarea;
c) proiectarea;
d) construirea/realizarea;
e) reabilitarea/modernizarea;
f) ntreinerea, managementul/operarea;
g) derularea de operaiuni comerciale;
h) transferul proiectului ctre partenerul public la finalizarea acestuia.
1. Implicarea comunitii n producerea bunstrii colective
Parteneriatul public privat att din perspectiva misiuni, cat si e eficientei rezultatelor este
bazata in mare parte pe o noua abordare a rolului statului in producerea bunstrii colective,
dezechilibrele bugetelor au fcut din dezvoltarea parteneriatelor o principal surs de finanarea n
ceea ce privete investiiile i dezvoltarea, implementarea furnizrii de servicii competitive.

69

In statele moderne producerea bunstrii se realizeaz pe trei cai complementare:

efortul individual;
statul bunstrii;
dezvoltarea comunitar.
Prin efortul sau individual, membrii comunitii obin cea mai mare parte a resurselor
necesare propriei bunstri individuale. Principiul moral al societii moderne este responsabilitatea
pentru propria bunstare, efortul pentru obinea resurselor pe piaa economica.
Economia de pia are propriile limite in producerea bunstrii colective pe de o parte ea
produce intr-un mod inegal (nu toi membrii comunitii au acces n mod egal la bunuri i servicii
ne referim la standardul minim) bunurile si serviciile de interes public, are o capacitate limitata de
control.
Dezvoltarea comunitara se bazeaz pe ideea c nsi comunitatea este potenial o sursa
extrem de importanta de producere a bunstrii datorita capacitilor comunitilor de a
identifica resursele proprii si de a le mobiliza, canalizndu-le ntr-un proces colectiv de rezolvare
a propriilor probleme.
Producerea bunastarii colective poate fi realizat prin:
- programe de reabilitare a conditiilor economice ale comunitatii

parteneriatul public-privat reprezint o opiune viabil n condiiile economice din prezent)

i prin
- mobilizarea unor resurse colective comunitare necesare dezvoltrii bunstrii.
Pe fundalul sporirii riscurilor sociale si a capacitii limitata de intervenie a statului n
soluionarea problemelor sociale, programele de dezvoltare comunitara, beneficiind de iniiativa
locala si mobiliznd combinat resurse naionale i locale, ofer o abordare complementara absolut
necesara. Orice comunitate deine

resurse importante, a cror utilizare ofer posibilitatea

soluionrii eficiente a unei game largi de probleme comunitare:

Principalii Parteneri in parteneriatele public - private
sectorul public, reprezentat printr-o autoritate a administraiei publice, care contribuie in
realizarea parteneriatului prin: subvenii, investiii, terenuri (transfer de proprietate, concesionare),
legislaie (planificare fizica, expropriere), mprumuturi;
sectorul privat, inclusiv si sectorul neguvernamental (ONG-urile), care contribuie la
realizarea parteneriatului prin cunotine manageriale, investiii de capital, chirii, abilitatea de a
mobiliza anumii actori.

70

Dei parteneriatele pot fi nfiinate de ctre oricine din cadrul comunitii, administraia
publica locala va avea ntotdeauna un rol important in organizarea si activitatea lor. Ideea principala
a parteneriatului public privat pentru administraia publica este ca ea rmne pe poziia de conducere
si control, de reprezentanta si protejare a interesului general, in timp ce cedeaz gestionarea si
livrarea efectiva a serviciului public celor ce o pot face mai bine si mai eficient.
Parteneriatele intre sectorul public si privat evideniaz mediul social, politic si de afaceri din
cadrul comunitii cu urmtoarele trsturi caracteristice:
una sau mai multe autoriti publice implicate;
unul sau mai muli parteneri implicai;
partenerii lucreaz mpreun pentru realizarea unui obiectiv comun;
colaborarea se realizeaz intr-un cadru organizaional realizat de prile implicate;
fiecare parte i pstreaz propria identitate;
prile implicate participa cu resurse proprii;
prile i asuma riscurile proiectului si mpart profiturile, in concordanta cu participarea
fiecruia.
Tipologia parteneriatelor public private
astfel considernd existenta personalitii juridice, parteneriatele pot avea un caracter formal
sau informal.
un alt criteriu pentru clasificarea parteneriatelor este tipul obiectivului urmrit, astfel, pot fi
ntlnite parteneriate de reprezentare prin federaii, uniuni, consilii, aliane, forumuri, coaliii, etc.
create pentru participarea la

planificarea politicilor, relaiile de acest fel au un caracter

predominant consultativ.
Avantajul acestui tip de parteneriat consta in facilitarea comunicrii intre liderii din sectorul
public si privat, asigurarea unei surse de consultanta pentru sectorul public asupra aspectelor tehnice
ale dezvoltrii.
Parteneriatele operaionale presupun existenta unor proiecte concrete ca motiv al asocierii
si are drept scop dezvoltarea diverselor forme alternative de servicii.
Parteneriatele bazate pe proiecte sunt create pentru a ndeplini obiective specifice sau pentru a
supraveghea implementarea unui proiect anume, axat pe o singur problem.
Domeniile de interes ale parteneriatului public privat acoper arii extinse si creeaz
posibilitatea rezolvrii unor probleme pe care comunitile urbane sau rurale le resimt in mod acut in
toate aspectele vieii cotidiene.

71

Datorita multitudinii de forme existente, alegerea unui anumit tip de parteneriat trebuie sa
tina cont de cteva aspecte considerate extrem de importante:
natura parteneriatului;
mediul politic;
obiectivele administraiei centrale sau locale privitor la asumarea responsabilitilor, a
riscurilor si a constrngerilor pe care este pregtit sa le accepte, constrngerile de pia
existente in sectorul privat;
mrimea, durata si intensitatea constrngerilor bugetare.
Indiferent de forma parteneriatului, entitatea publica va deine ntotdeauna responsabilitatea
fixrii regulilor si garantrii respectrii acestora, cooperarea in cadrul parteneriatelor are doua
dimensiuni:
dimensiune politica, in care sunt articulate scopurile colectivitii,
dimensiunea operaional, n care se da curs acestor scopuri.
Scopul parteneriatului public- privat este de a lega aceste dimensiuni astfel, nct participanii
sa contribuie la beneficiul colectivitii, promovndu-i in acelai timp propriile interese individuale
sau organizaionale.
Din aceasta perspectiva,

drept punct de pornire al unui PPP va fi

determinarea

oportunitilor unei astfel de colaborri.

n procesul de analiz a potenialului parteneriat public privat, variabila cea mai importanta se
refera la politica administraiei locale cu privire la prestarea serviciilor, in general, si parteneriat
public - privat, in special dat fiind ca anumite servicii pot fi mprumutate mult mai uor
parteneriatului public - privat dect altele, iar unele vor genera o complexitate de probleme de natura
diversa.
Astfel, autoritatea locala poate lua in calcul parteneriatul cu sectorul privat in cazul in care
exista urmtoarele circumstane:
serviciul sau proiectul nu poate fi acoperit financiar doar de catre administraia locala;
partenerul privat poate spori calitatea serviciului in comparaie cu posibilitile guvernului
local;
exista un suport din partea utilizatorilor de servicii pentru implicarea partenerilor privai;
exista oportuniti de concurenta printre potenialii partenerii privai;
nu exista restricii regulatorii sau legislative cu privire la implicarea partenerului privat in
prestarea serviciilor sau a proiectului;
rezultatul prestrii serviciului poate fi msurat si estimat destul de uor;
proiectul sau serviciul ofer oportuniti pentru inovaii,
dezvoltarea economica.

72

exista oportuniti de a spori

Coninutul politicii formale cu privire la parteneriatul public privat

va varia de la o

administraie locala la alta, dar punctul comun este ca aceste variabile vor solicita instituiei publice
sa revad mecanismele existente de prestare a serviciilor, sa se asigure ca parteneriatul public
privat

are un loc in cadrul noilor proceduri elaborate, in scopul asigurrii

faptului ca

aranjamentele PPP sunt realizate intr-o maniera corecta si transparenta, minimaliznd riscurile pentru
administraia locala si protejnd interesul public.
Etapele procesului de stabilire a parteneriatului.
Etapa 1 Evaluarea oportunitilor parteneriatului public privat. La aceasta etapa, administraia
publica evalueaz si identifica serviciile publice existente sau alte noi servicii care sunt potrivite
pentru un parteneriat public privat, in conformitate cu politicile si criteriile guvernului, inclusiv
administraiei publice locale.
Etapa 2 Pregtirea pentru prestarea serviciilor sau a proiectului prin intermediul parteneriatului
public privat . Etapa a doua implica pregtirea pentru un parteneriat de succes. Activitile vor
include definirea clara si specifica a serviciului ce urmeaz a fi prestat, stabilirea criteriilor si
metodelor de selectare a partenerului privat, definirea si determinarea criteriilor de evaluare si
stabilirea strategiei de comunicare sau implicare publica.
Etapa 3 Selectarea partenerului, guvernul local face public invitaia de a prezenta propuneri,
preciznd cu foarte mare exactitate care sunt condiiile de participare la licitaie,

evalueaz

propunerile depuse, selecteaz propunerea fezabila si candidatul mai potrivit conform criteriilor
elaborate anterior.
Etapa 4 Negocierea si semnarea contractului, punem in evidenta condiiile de reuita a unui
parteneriat publicprivat care prezint procesul de contractare si nsui contractul. Procesul de
contractare trebuie sa nceap prin definirea unui cadru pentru parteneriatul public-privat si prin
definirea contractului.
Etapa 5 Implementarea si monitorizarea contractului, activitile autoritii locale includ
monitorizarea performanelor si asigurarea conformrii partenerului privat la prevederile
contractului.
Parteneriatul public privat poate introduce inovaii cu privire la modul in care prestarea este
organizata sau realizata, asigurnd mbuntirea a calitii si eficienei.
Parteneriatul public privat, concepte
Parteneriatul public-privat poate fi integrat mai multor concepte, n funcie de necesitile
locale, el a nceput ca o politic izolat privind dezvoltarea infrastructurii, ulterior ajungndu-se la
aplicarea acestuia pentru dezvoltarea i implementarea unor servicii / investiii la nivel local,
naional, regional, internaional (mai ales n ceea ce privete noua politic de mediu).

73

Putem sublinia cteva concepte cu privire la dezvoltarea parteneriatului public-privat:

PPP soluie pentru dezvoltare;
PPP n transporturi;
PPP privind dezvoltarea antreprenorial;
PPP soluie pentru investiii regionale / naionale etc.
Contractul de parteneriat
Contractele de parteneriat public-privat constituie o nou form, modern, de eficientizare
economic a domeniului public, n consens cu principiile economiei de pia.
Una din modalitile de gestionare eficienta a bunurilor publice, aflate la ndemna
autoritilor publice o reprezint contractele de parteneriat public-privat.
Parteneriatul public-privat se poate realiza prin diverse tipuri de contracte, n funcie de
nivelul de implicare a investitorului privat i anume:
a) proiectare-construcie-operare-transfer ( PCOT );
b) construcie-operare-dezvoltare-transfer ( CODT );
c) construcie-operare-transfer

( COT

);

d) dezvoltare-ntreinere-operare-transfer ( DIOT );
e) reabilitare-operare-transfer

( ROT

).

Contractul de tip PCOT se aplic n principiu, pentru realizarea unui obiectiv public, de
regul nou, pe care partenerul public trebuie s l realizeze n folosul comunitii publice pe care o
reprezint, n condiii de lips de resurse financiare bugetare i/sau de management profesionist n
domeniul de operare al obiectivului respectiv.
n cadrul contractului de parteneriat public-privat de tip PCOT, prile au urmtoarele
obligaii:
a) partenerul public identific i definete proiectul, realizeaz studiul de fundamentare sau de
prefezabilitate, face anunul de intenie, realizeaz i face public documentul ataat anunului de
intenie, stabilete cuantumul, forma i modalitile de participare la compania de proiect,
organizeaz procedurile de selecie i negociere premergtoare ncheierii contractului de parteneriat
public privat, ncheie contractul de parteneriat public-privat, recepioneaz bunul public la sfritul
perioadei de derulare a contractului potrivit prevederilor legale;
b) investitorul privat particip la procedura de selecie organizat de ctre partener public
cu o ofert preliminar, dac este selectat pentru etapa de negociere semneaz acordul de proiect,
prezint oferta final din care vor rezulta modalitile prin care se va implica n proiect n fazele de
finanare, proiectare, construcie i operare a obiectivului realizat prin proiectul de parteneriat
public-privat, ncheie contractul de parteneriat public-privat rezultat n urma procedurii de
negociere, face transferul bunului public la sfritul perioadei de derulare a contractului.

74

Prin contractul de parteneriat public-privat de tip PCOT, investitorului privat i se permite s

perceap, cu respectarea prevederilor legale n vigoare, tarife corespunztoare pentru utilizarea de
ctre teri a bunului public pentru o perioad stabilit, investitorul putnd s i recupereze
investiia, s finaneze ntreinerea i s realizeze profit.
Nivelurile de tarifare se stabilesc la sfritul etapei de negociere prin oferta final.
Contractul de tip CODT se aplic n principiu pentru realizarea unui obiectiv public, de
regul nou, pe care partenerul public trebuie s l realizeze n folosul comunitii publice pe care o
reprezint, n condiii de lips de resurse financiare bugetare i de management profesionist n
domeniul de operare al obiectivului respectiv.
n cadrul contractului de parteneriat public-privat de tip CODT, prile au urmtoarele
obligaii:
a) partenerul public identific i definete proiectul, realizeaz studiul de fundamentare sau de
prefezabilitate, inclusiv proiectul tehnic, face anunul de intenie, realizeaz i face public
documentul ataat anunului de intenie, stabilete cuantumul, forma i modalitile de participare la
compania de proiect, organizeaz procedurile de selecie i negociere premergtoare ncheierii
contractului de parteneriat public privat, ncheie contractul de parteneriat public-privat,
recepioneaz bunul public la sfritul perioadei de derulare a contractului;
b) investitorul privat particip la procedura de selecie organizat de ctre partenerul public cu o
ofert preliminar, dac este selectat pentru etapa de negociere semneaz acordul de proiect,
prezint oferta final din care vor rezulta modalitile prin care se va implica n proiect n fazele de
finanare, construcie, dezvoltare sau modernizare, operare i ntreinere a obiectivului realizat prin
proiectul de parteneriat public-privat, ncheie contractul de parteneriat public-privat rezultat n urma
procedurii de negociere, face transferul bunului public la sfritul perioadei de derulare a
contractului.
Prin contractul de parteneriat public-privat de tip CODT, investitorului privat i se permite s
perceap, cu respectarea prevederilor legale n vigoare, tarife corespunztoare pentru utilizarea de
ctre teri a bunului public pentru o perioad stabilit, investitorul putnd s i recupereze
investiia, s finaneze ntreinerea i s realizeze profit.
Contractul de tip COT se aplic, n principiu, pentru realizarea unui obiectiv public, de
regul nou, pe care partenerul public trebuie s l realizeze n folosul comunitii publice pe care o
reprezint, n condiii de lips de resurse financiare bugetare i de management profesionist n
domeniul de operare al obiectivului respectiv.

75

n cadrul contractului de parteneriat public-privat de tip COT, prile au urmtoarele

obligaii:
a) partenerul public identific i definete proiectul, realizeaz studiul de fundamentare sau de
prefezabilitate, poate realiza proiectul tehnic, face anunul de intenie, realizeaz i face public
documentul ataat anunului de intenie, stabilete cuantumul, forma i modalitile de participare la
compania de proiect, organizeaz procedurile de selecie i negociere premergtoare ncheierii
contractului de parteneriat public privat, ncheie contractul de parteneriat public-privat,
recepioneaz bunul public la sfritul perioadei de derulare a contractului.
b) investitorul privat particip la procedura de selecie organizat de ctre partenerul public cu o
ofert preliminar, dac este selectat pentru etapa de negociere semneaz acordul de proiect,
prezint oferta final din care vor rezulta modalitile prin care se va implica n proiect n fazele de
finanare, proiectare, dup caz, construcie, operare i ntreinere ale obiectivului realizat prin
proiectul de parteneriat public-privat, ncheie contractul de parteneriat public-privat rezultat n urma
procedurii de negociere, face transferul bunului public la sfritul perioadei de derulare a
contractului .
Prin contractul de parteneriat public-privat de tip COT, investitorului privat i se permite s
perceap, cu respectarea prevederilor legale n vigoare, tarife corespunztoare pentru utilizarea de
ctre teri a bunului public pentru o perioad stabilit, investitorul putnd s i recupereze
investiia, s finaneze ntreinerea i s realizeze profit.
Niveluri de tarifare sunt stabilite la sfritul etapei de negociere prin oferta final.
Contractul de tip DIOT se aplic, n principiu, pentru dezvoltarea i ntreinerea unui
obiectiv public, pe care partenerul public trebuie s l dezvolte i s l ntrein n folosul
comunitii publice pe care o reprezint, n condiii de lips de resurse financiare bugetare i de
management profesionist n domeniul de operare al obiectivului respectiv.
n cadrul contractului de parteneriat public-privat de tip DIOT, prile au urmtoarele
obligaii:
a) partenerul public identific i definete proiectul, realizeaz studiul de fundamentare sau de
prefezabilitate, propune planul de dezvoltare al obiectivului, face anunul de intenie, realizeaz i
face public documentul ataat anunului de intenie, stabilete cuantumul, forma i modalitile de
participare la compania de proiect, organizeaz procedurile de selecie i negociere premergtoare
ncheierii contractului de parteneriat public privat, ncheie contractul de parteneriat public-privat,
recepioneaz bunul public la sfritul perioadei de derulare a contractului .
b) investitorul privat particip la procedura de selecie organizat de ctre partenerul public cu o
ofert preliminar, dac este selectat pentru etapa de negociere semneaz acordul de proiect,
prezint oferta final din care vor rezulta modalitile prin care se va implica n proiect n fazele de

76

finanare, dezvoltare, ntreinere i operare ale obiectivului care face obiectul proiectului de
parteneriat public-privat, ncheie contractul de parteneriat public-privat rezultat n urma procedurii
de negociere, face transferul bunului public la sfritul perioadei de derulare a contractului .
Prin contractul de parteneriat public-privat de tip DIOT, investitorului privat i se permite s
perceap, cu respectarea prevederilor legale n vigoare, tarife corespunztoare pentru utilizarea de
ctre teri a bunului public pentru o perioad stabilit, investitorul putnd s i recupereze
investiia, s finaneze ntreinerea i s realizeze profit.
Niveluri de tarifare sunt stabilite la sfritul etapei de negociere prin oferta final.
Contractul de tip ROT se aplic, n principiu, pentru reabilitarea i ntreinerea unui
obiectiv public, pe care partenerul public trebuie s l readuc la standarde moderne i s l ntrein
n folosul comunitii publice pe care o reprezint, n condiii de lips de resurse financiare bugetare
i de management profesionist n domeniul de operare al obiectivului respectiv.
n cadrul contractului de parteneriat public-privat de tip ROT, prile au urmtoarele
obligaii:
a) partenerul public identific i definete proiectul, realizeaz studiul de fundamentare sau de
prefezabilitate, propune planul de reabilitare al obiectivului, face anunul de intenie, realizeaz i
face public documentul ataat anunului de intenie, stabilete cuantumul, forma i modalitile de
participare la compania de proiect, organizeaz procedurile de selecie i negociere premergtoare
ncheierii contractului de parteneriat public privat, ncheie contractul de parteneriat public-privat,
recepioneaz bunul public la sfritul perioadei de derulare a contractului .
b) investitorul privat particip la procedura de selecie organizat de ctre partenerul public
cu o ofert preliminar, dac este selectat pentru etapa de negociere semneaz acordul de proiect,
prezint oferta final din care vor rezulta modalitile prin care se va implica n proiect n fazele de
finanare, reabilitare, ntreinere i operare ale obiectivului care face obiectul proiectului de
parteneriat public-privat, ncheie contractul de parteneriat public-privat rezultat n urma procedurii
de negociere, face transferul bunului public la sfritul perioadei de derulare a contractului.
Prin contractul de parteneriat public-privat de tip ROT, investitorului privat i se permite s
perceap, cu respectarea prevederilor legale n vigoare, tarife corespunztoare pentru utilizarea de
ctre teri a bunului public pentru o perioad stabilit, investitorul putnd s i recupereze
investiia, s finaneze ntreinerea i s realizeze profit.
Niveluri de tarifare sunt stabilite la sfritul etapei de negociere prin oferta final.

77

Valorificarea fondurilor investite, riscurile unui proiect de PPP

Parteneriatul public privat se asociaza atat cu potentiale beneficii, cat si cu riscuri,
potentialele riscuri referindu-se la pierderea controlului de catre autoritatea publica.
Problema controlului trebuie sa fie abordata la momentul definirii proiectului si mentinuta in
procesul de negociere a contractului. In analiza finala, autoritatea locala are autoritatea si
responsabilitatea de a stabili standarde pentru servicii si de a asigura protectia interesului public.
Combinarea lipsei de experienta a administratiei locale si nefamiliarizarea factorilor de
decizie cu parteneriatul public privat poate rezulta in riscuri politice mult mai mari. Incapacitatea
autoritatii locale de a beneficia de concurenta este un alt risc care ar limita capacitatea autoritatii
locale de a genera inovatii, eficienta si preturi reduse.
Or, concurenta intre partenerii privati pentru a-si asigura dreptul de a intra intr-un parteneriat
public privat este un beneficiu important pentru autoritatea locala. Autoritatile locale ar putea sa nu
fie capabile sa beneficieze de parteneriatul public privat daca exista doar un numar limitat de
potentiali parteneri privati care au experienta sau abilitate de a raspunde solicitarilor. Pe de alta parte,
daca nu sunt structurate adecvat, contractele de parteneriat public privat pot genera reducerea
calitatii serviciilor, prestari ineficiente de servicii sau lipsa de masuri adecvate de mentinere a
utilitatii.
In scopul majorarii beneficiilor si minimalizarii riscurilor, autoritatea locala trebuie sa
stabileasca un cadru institutional adecvat, inclusiv politici, reglementari, standarde si proceduri,
precum si resurse umane si organizationale necesare in scopul realizarii parteneriatului public privat
de succes.
Datorita numeroaselor forme de parteneriat public privat disponibile pentru administratia
locala, exista anumite confuzii cu privire la constituentii parteneriatului public privat.
De multe ori, parteneriatul public privat nu este luat in calcul datorita unor informatii eronate
bazate pe conceptii gresite. Cele mai comune conceptii gresite sunt:
acceptand parteneriatul public privat, administratia locala pierde controlul asupra prestarii
serviciilor. Drept contraargument al afirmatiei respective poate fi prezentat faptul ca administratia
locala, intrand intr-un parteneriat public privat, nu cedeaza competentele in implementarea politicilor
sale sau de reglementare a procesului de prestari servicii. Guvernul local stabileste regulile de baza si
are capacitatea de a conferi o anumita forma parteneriatului public privat, pentru ca acesta sa reflecte
obiectivele, politicile si reglementarile administratiei locale. Se poate sustine ca guvernul local, de
fapt, detine un control mult mai mare, are remedii contractuale bine definite in aranjamentele de
parteneriat public privat.
parteneriatul public privat se aplica doar proiectelor de infrastructura. Nici aceasta idee nu
este una viabila dat fiind ca parteneriatul public privat se poate prezenta drept o metoda efectiva si

78

inovatoare in prestarea unui sir de servicii si utilitati guvernamentale. Desi majoritatea proiectelor de
infrastructura tind sa capteze atentia publicului majoritar, parteneriatul public privat mai poate fi
utilizat in prestarea serviciilor care nu implica proiecte de capital.
Motivul de baza pentru care administratia publica intra in parteneriat public privat este de a
evita datoriile. Din contra, motivul central al administratiei locale de a se implica in parteneriat
public privat este de a beneficia de o eficienta sporita, durata mai scurta de implementare, inovatii
mai mari si o valoare mai mare in prestarea serviciilor, generata de concurenta mare. Abilitatea de a
finanta un proiect pentru a stinge datoria nu trebuie sa fie motivul central pentru a intra in
parteneriat public privat, accentul trebuie sa fie pus pe metode generatoare de creativitate si eficienta
a pretului.
Calitatea serviciilor va scade in cadrul parteneriatului public privat. Calitatea serviciilor nu
depinde de faptul daca serviciul este oferit intr-o maniera traditionala sau prin intermediul
parteneriatului public privat. Guvernul local are abilitatea de a stabili criteriile de calitate a
serviciului ce urmeaza a fi prestat si de a garanta ca poate verifica executarea contractului de prestari
servicii. Caracterul parteneriatului public privat sugereaza ca calitatea serviciilor nu va fi doar
mentinuta, dar si imbunatatita. Este in interesul partenerului privat sa investeasca in serviciu, sa
devina mai eficient, sa imbunatateasca calitatea serviciului, sa atraga mai multi clienti sau sa ofere
servicii aditionale clientilor.
Angajatii administratiei locale vor pierde in urma parteneriatului public privat. Atat
angajatii afiliati la un sindicat, cat si cei care nu sunt membri de sindicat uneori sunt neincrezatori in
parteneriatul public privat, motivand ca ar putea pierde locul de munca sau ca se va reduce salariul.
Orice contract de parteneriat public privat va trebui sa reflecte legislatia muncii regionala si
contractul colectiv de munca in vigoare. Motivul productivitatii sporite include investitii majore in
personal, prin instruire, transfer de tehnologii si diversificarea aptitudinilor.
13. Bune practici
Pentru a asigura succesul unei astfel de cooperari si pentru a evita esecurile este nevoie de
coordonare a activitatilor si deciziilor, de un management de calitate al actiunii comune, ceea ce
presupune acceptarea de catre parteneri a regulilor si normelor comune de operare.
Contracte de parteneriat bine negociate si structurate legal, monitorizarea partenerului
privat la toate fazele realizarii investitiei si in exploatare, ceea ce solicita sectorului public cunostinte
privind managementul antreprenorial, lipsa de competenta de domeniu a institutiei publice ar putea
crea mari dificultati in gestiunea parteneriatului.
A se vedea i Anexa nr. 7.

79

Concluzii
innd cont c scopul unui parteneriat public-privat este de a mbunti calitatea serviciilor
i utilitilor publice i de a contribui la dezvoltarea economic local, iniiativa ncheierii unor
astfel de parteneriate aparine numai autoritilor publice locale.
De altfel reglementrile legale existente pun accent asupra acestui aspect. n acelai timp,
coordonarea i monitorizarea modului n care se implementeaz parteneriatele aparine tot
autoritilor publice. Din aceast perspectiv succesul parteneriatului depinde de modul n care
instituiile administraiei publice i fixeaz obiectivele, i organizeaz procesul decizional,
managementul de proiect i pregtirea resurselor umane.
Astfel, nainte ca autoritatea public s se implice n parteneriate public-privat este esenial:
S existe o strategie de dezvoltare local, n care s fie incluse planurile de dezvoltare a
serviciilor i utilitilor publice;
S se identifice structura sau persoana responsabil din cadrul administraiei publice
responsabil cu monitorizarea respectrii etapelor de proiect i cu ndeplinirea deciziilor;
S se identifice experii din cadrul administraiei de care proiectul are nevoie sau s se
contracteze expertiz acolo unde este cazul;
S se stabileasc un sistem de management de proiect.
Procesul decizional ntr-o instituie a administraiei publice este influenat de

factori

interni i externi, dintre care putem enumera:

Conducere i planificare strategic (leadership, planificare, procese decizionale);
Managementul resurselor umane, financiare, precum i managementul de proiect;
Mediul extern (politic, economic, financiar, relaia prefect - consiliu judeean) inclusiv
presiunea prilor interesate asupra deciziilor pe care le adopt un consiliu judeean;
Cultur organizaional.
Instruirea, identificarea oportunitilor, evaluarea i mai apoi asumarea riscului unei
afaceri sunt primele condiii pentru ca administraia s se implice n proiecte PPP.
Nu este mai puin adevrat faptul c de modul n care administraia nelege s se
organizeze din punctul de vedere al managementului de proiect depinde eficiena i n cele din
urm succesul unui parteneriat public-privat.

80

GLOSAR

acionar

persoana fizica sau juridica ce detine una sau mai multe actiuni.

acionar

orice persoana care, nemijlocit si singura ori prin intermediul sau

semnificativ

impreuna si in legatura cu alte persoane, detine sau este proprietar de

actiuni sau alte valori mobiliare care, cumulat, reprezinta fie cel
putin 5% din capitalul subscris al emitentului, fie ii confera cel putin
5% din totalul drepturilor de vot in Adunarea Generala a actionarilor.

aciune la purtator

este un tip de actiune care nu are indicat pe ea numele si prenumele

titularului si care confera detinatorului, oricare ar fi el, toate
drepturile ce decurg din aceasta. (Aciunile, de regul, sunt la
purtator).

adunare general a

cel mai inalt organ de deliberare al unei societati comerciale pe

acionarilor

actiuni, prin intermediul caruia se exprima vointa actionarilor in

(AGA)

orice probleme care intereseaza societatea in cauza

afacere

o activitate uman care se bazeaz pe specul si care are ca scop

ctigul n bani sau un profit moral.

afacere public

o activitate care mbin principii economice cu principii specifice

administraiei publice, fornd i contribuind ca aceasta din urm s
se realizeze, n scopul satisfacerii interesului public, n condiii de
for specific, de acces deschis, de tranparen i mai ales de
performan .

bilet la ordin

un inscris /titlu de credit prin care o persoana numita emitent, se

obliga sa plateasca o suma de bani, la scaden, altei persoane,
numita beneficiar, sau la ordinul acesteia .

cambie

un inscris /titlu de credit care cuprinde ordinul dat de o persoan

(emitent /tragator) unei alte persoane ( tras) de a plati sau a face sa se
plateasca unui beneficiar la scadenta si la locul stabilit o suma de
bani determinata.

capital social

valoarea bunurilor aduse ca aport in societate, exprimata in moneda

national

81

cec

este un instrument de plata de transfer debit (decontarea este ceruta

de beneficiar) utilizat de titularii de conturi bancare cu disponibilitati
in aceste conturi.

chitana

modalitate de recunoastere a unei obligatii de plata, sub forma unui

inscris simplu, ce constituie un titlu de creanta opozabil exclusiv
debitorului,

Codul CAEN

Clasificarea activitilor din economia naional

contract

act juridic incheiat ca urmare a intelegerii intervenite intre 2 sau mai

multe persoane fizice sau juridice.

fapte de comert

acte juridice, fapte juridice si operatiuni economice prin care se

realizeaza producerea de marfuri, executarea de lucrari sau prestarea
de servicii sau o interpunere in circulatia marfurilor, cu scopul de a
obtine profit.

fapte obiective de

operatiile comerciale /fapte de comert definite in mod expres de

comert

legiuitor, prin natura lor si pentru motive de ordine publica (art. 3 si

6 C. com.). F.o.c. se clasific in trei grupe principale: op. de
interpunere in schimb sau circulatie; op. care privesc organizarea si
desfasurarea activitatii de productie activitatea intreprinderilor; op.
conexe sau accesorii.

fapte de comert

toate actele savarsite de comerciant, cu conditia ca acestea sa fie

subiective

savarsite in nume propriu si cu titlu profesional, obisnuit.

fiducia

operatia juridica prin care unul sau mai multi constituitori transfera

(institutia trustului)

drepturi catre unul sau mai multi fiduciari. Calitatea de constituitor

poate fi avuta de orice persoana fizica sau juridica, insa calitatea de
fiduciar este limitata la institutiile de credit, societatile de servicii de
investitii financiare, societatile de asigurare si de reasigurare.

fondul de comer

un ansamblu de elemente din care unele incorporale, altele corporale,

apartinand unui comerciant, pe care acesta le reuneste in vederea
exercitarii comertului.

gir

G. const intr-o mentiune translativa de drepturi facut de posesorul

titlului, chiar in titlul la ordin, cu precizarea numelui dobanditorului.

82

ntreprinztor

persoana fizic care organizeaz o ntreprindere economic

ntreprindere

activitatea economic desfurat n mod organizat, permanent i

economic

sistematic, combinnd resurse financiare, for de munc atras,

materii

prime,

mijloace

logistice

informaie,

pe

riscul

ntreprinztorului, n cazurile i n condiiile prevzute de lege;

ntreprindere

ntreprinderea economic, fr personalitate juridic, organizat de

individual

un ntreprinztor persoan fizic

ntreprindere

ntreprinderea economic, fr personalitate juridic, organizat de

familial

un ntreprinztor persoan fizic mpreun cu familia sa

metoda /

-afirm c exist un dezechilibru nscut ntre cauze i rezultate, ntre

regula 80/20 /

intrri i ieiri, mai concis formulat:

principiul Pareto

80 % din rezultate /ieiri decurg din 20 % din cauze /intrri

(de ex.: 80 % din marf este cumprat de 20 % din clieni).

patrimoniul

totalitatea drepturilor i obligaiilor cu valoare economic,

(propriu)

aparinnd societii.

patrimoniul de

totalitatea bunurilor, drepturilor i obligaiilor persoanei fizice

afectaiune

autorizate, titularului ntreprinderii individuale sau membrilor

ntreprinderii familiale, afectate scopului exercitrii unei activiti
economice, constituite ca o fraciune distinct a patrimoniului
persoanei fizice autorizate, titularului ntreprinderii individuale sau
membrilor ntreprinderii familiale, separat de gajul general al
creditorilor personali ai acestora;

persoan fizic

persoana fizic autorizat s desfoare orice form de activitate

autorizat

economic permis de lege, folosind n principal fora sa de munc

PESTLE

metod de analiz pe baza factorilor politici, economici, sociologici,

tehnologici, legali (juridici), de mediu (environmental) care
afecteaza organizaia sau realizarea unui obiectiv.

planul de afaceri

un documentul elaborat pentru a determina metoda de derulare a unei

activitati specifice pe parcursul unei perioade viitoare determinate (
util atat intern - ca instrument de lucru al managerilor, cat si extern pentru obtinerea unei finantari, sau pentru a realiza un parteneriat
strategic cu o alta firma).

83

puncte de lucru

locaiile n care i desfoar activitatea persoanele fizice autorizate,

ntreprinderile individuale sau familiale, n cazul n care aceasta nu
se desfoar exclusiv la sediul profesional, cu excepia cazului n
care se desfoar comer ambulant, astfel cum este reglementat de
Ordonana Guvernului nr. 99/2000 privind comercializarea
produselor i serviciilor de pia, republicat.

societate in nume

societatea comerciala ale carei obligatii sociale sunt garantate cu

colectiv

capitalul social i patrimoniul societatii, precum i cu rspunderea

(S.N.C.)

nelimitata si solidara a tuturor asociatilor, respectiv cu patrimoniul

privat al acestora.

societate pe aciuni

societatea comerciala cu min. 2 asociai i un capital social divizat n

(S.A.)

aciuni (care pot fi negociate la bursele de valori) i ale carei

obligatii sociale sunt garantate n limita aciunilor depuse de asociai
i a patrimoniului social.

societate cu

societatea ale carei obligatii sociale sunt garantate n limita prilor

raspundere limitata

sociale depuse de asociai (min. 200 LEI) i a patrimoniului social.

(S.R.L.)
societate n

societatea constituita prin asocierea, pe baza deplinei increderi, a

comandit simpl

minim 2 persoane, care pun in comun anumite bunuri, pentru a

(S.C.S.)

desfasura o activitate comerciala, in scopul impartirii beneficiilor si

in care raspund pentru obligatiile sociale, dupa caz, nelimitat si
solidar (asociatii comanditai cei care administreaz afacerea) sau
in limita aportului lor (asociatii comanditari cei care dispun de
capital i doar investesc n afacere, fr a se implica n administrarea
sa).
Capitalul social este divizat n pri de interes.

societate n

Societate n comandit, la care capitalul social este divizat n aciuni.

comandit pe
aciuni (S.C.A.)
titlurile de credit

instrumente negociabile, valori mobiliare sau titluri de valoare

(denumite i efecte de comert)

titluri la ordin

inscrisuri care cuprind drepturi literale si autonome care pot fi

exercitate numai de o persoana determinata (primul beneficiar) sau

84

de o alta persoana careia i-au fost transmise aceste drepturi printr-o

formalitate numita gir.
Dobanditorul exercita drepturile "la ordinul" beneficiarului.
Fac parte din aceasta categorie: cambia, biletul la ordin, cecul
inscris care incorporeaza anumite drepturi, fara sa determine

titlu la purtator

persoana titularului drepturilor de crean i care poate fi transmis

unui ter, de ctre posesorul su legitim
inscris care individualizeaza pe titularul dreptului de crean, prin

titlu nominativ

aratarea numelui acestuia

warrant (recipis

documentul care atesta existenta marfurilor intr-un depozit general.

de depozit)

STUDIUL DISCIPLINEI I VERIFICAREA CUNOTINELOR

O component principal a pregtirii la fiecre disciplin const n

studiul individual. Acesta trebuie axat nu att pe memorare ct - mai ales - pe
nelegerea noiunilor, principiilor i procedurilor specifice.
Prelegerile, dezbaterile i studiul lucrrilor de specialitate i a normelor din
bibliografia recomandat contribuie la cunoaterea i familiarizarea cu elementele
teoretice de baz. nelegerea acestora poate fi facilitat de analiza unor studii de caz.
Formarea i dezvoltarea competenei profesionale, obiectivul general al
educaiei, devine eficace prin dezvoltarea capabilitilor de a analiza ct mai
competent situaiile care apar n activitatea profesional i de a determina aplicarea
celor mai bune soluii.
Procedura verificrii cunotinelor trebuie s dezvolte i spiritul de
competitvitate i concuren, necesar situaiilor de participare la concursuri pentru
ocuparea unui post.

85

BIBLIOGRAFIE SELECTIV
I. Legislaie
1. XXX, Noul Cod civil 2009, Legea nr. 287/2009 (M. Of. nr. 511 din 24 iulie
2009), art. 2580 2584; 2647 2662.
2. XXX, Codul Comercial al Romniei, Editura Best Publishing, Bucureti, 2009
3. XXX, Legea societilor comerciale (i alte acte), Editura Best Publishing,
Bucureti, 2010, TITLUL VII^1
4. XXX, Persoane fizice autorizate, ntreprinderi individuale i ntreprinderi
familiale (i alte acte), Editura Best Publishing, Bucureti, 2009
5. O.U.G. nr. 44 / 2008 privind desfurarea activitilor economice de ctre
persoanele fizice autorizate, ntreprinderile individuale i ntreprinderile
familiale, ( M.Of. nr. 328 /25.04. 2008)
6. Legea nr. 161 / 2003 privind unele msuri pentru asigurarea transparenei n
exercitarea demnitatilor publice, a funciilor publice i n mediul de afaceri,
prevenirea i sancionarea coruptiei ( M. Of. nr. 279 / 21.04.2003) , Cap. 2,
TITLUL V si VII.
7. Legea parteneriatului public-privat, nr. 178 / 2010 (actualizat pn la data de
21 aprilie 2011) (M. Of. nr. 676 din 5 octombrie 2010);
8. Hotrrea Guvernului nr. 1239/2010 privind aprobarea Normelor
metodologice de aplicare a Legii parteneriatului public-privat nr. 178/2010,
precum i pentru aprobarea unor msuri privind reorganizarea Unitii centrale
pentru coordonarea parteneriatului public-privat din cadrul Ministerului
Finanelor Publice, ( M. Of. nr. 833 din 13 decembrie 2010 )
9. HG nr. 166 / 2003 privind acordarea unor faciliti fiscale studenilor care
doresc sa nfiineze o afacere proprie, ( M. Of. nr. 114 / 24.02.2003)
10. XXX, Legea parteneriatului public-privat i Normele metodologice de aplicare,
Editura Monitorul Oficial R.A., Bucureti, 2011

86

II. Lucrri de specialitate

11. CRISTEA Silvia Lucia, Dreptul afacerilor, Editura Universitar, Bucureti,
2008, Cap.I - pp.15 - 17, Cap.II pp.44-51 , Cap.III pp.77- 83, 88, 92-99,
Cap.IV pp.109, 121-128, 133-139, 157-161, 176-178, Cap.V pp.233 - 235,
Cap.VI pp.239 - 245, 257-262, Cap.VII pp.285 - 288, Cap.IX pp.300
302, Cap.X pp. 311 - 321.
12. DRGAN Jenic, Dreptul afacerilor, Editura Fundaiei Romnia de Mine,
Bucureti, 2008, Cap.I - pp.11-18, Cap.II - pp.20 - 24, Cap.III - pp.26 - 29,
Cap.IV - pp. 41 - 46, Cap.V - pp. 67 -72, Cap.VI - pp.84 -89, Cap.VII - pp.100
-104, 113 -118, Cap.VIII - pp.144 - 147, Cap.XIII - pp. 228 - 230, Cap. XIV pp. 231 - 234, Cap.XVI - pp.256-259, Cap.XVII - pp.261-264, Cap.XVIII pp.265-271.
13. MNDOIU Nicolae, Societi comerciale. Grupuri de interes economic.
ntreprinderi individuale i familiale, Editura Con Fisc, Bucureti, 2008, pp.
174, 192-194, 249 255.

III. Alte surse documentare

3. www.animmc.ro
4. www.cmediere.ro/
5. www.immromania.ro
6. www.just.ro
7. www.onrc.ro

87

Anexa nr 1

Anexa nr. 2

Conceptul

PPP

Concept PPP - Nu exist o definiie oficial la nivel EU

Carta Verde CE / 2004 / PPP: forme de cooperare ntre sectorul public i cel privat pentru a finana,
construi, moderniza, gestiona sau ntreine un anumit tip de infrastructur sau furnizarea unui serviciu

Romania: Contract de PPP pentru concesiunea de lucrri = este un contract avnd ca obiect execuia sau,
dup caz, att proiectarea ct i execuia uneia sau mai multor lucrri de construcii, aa cum sunt acestea
cuprinse n clasificrile statistice oficiale, ori execuia prin orice mijloace a oricrei combinaii a acestor lucrri de
construcii, care corespunde cerinelor autoritii publice contractante i care conduce la un rezultat menit s
ndeplineasc, prin el nsui, o funcie tehnico-economic. n contrapartida lucrrilor executate contractantul,
n calitate de concesionar, primete dreptul de a exploata rezultatul lucrrilor, n totalitate sau n parte,
drept la care se poate aduga, dup caz, plata unei sume.

89

Anexa nr. 3

Parteneriat Public Privat (PPP) - Analiz comparativ

ACHIZIIE
TRADIIONAL
Riscurile i obinerea finanrii
rmn n sarcina sectorului
public

90

PARTENERIAT PUBLIC-PRIVAT
PPP caracteristici EU
Colaborare pe termen lung
Combinaie finanare privat i public
Rolul operatoriulor i distribuia riscurilor
Obiective definite de sectorul public

CONCESIUNI
Caracteristici
1. Riscuri transferate n totalitate
2. Dreptul de a exploata lucrri sau servicii

PPP caracteristici n lume :

Africa de Sud - Transfer de riscuri financiare,
tehnice i operaionale substaniale
Singapore: PPP dac > $ 50 mil.

TRANSFER DE DREPTURI I RISCURI

din sectorul public n sectorul privat

Romnia:
- curent - concesiunea de lucrri
- din 2010, s-a revenit la reglementarea
expresa a PPP
n general -Sectorul public pltete numai
dac serviciile sunt conform specificaiilor
-Finanarea iniial asigurat de investitor i
dup caz sectorul public sau alte instituii.

PRIVATIZARE
Riscuri i drept de proprietate n sectorul
privat

Anexa nr. 4

PPPalternativ la achiziiile publice tradiionale

91

Anexa nr. 5

PPT Factori generali de succes

Proiecte solide, fezabile, bancabile, competitive
Risc de ar gestionabil
Suport i voin puternic a autoritilor publice (plus uniti dedicate PPP)
Suportul comunitii i a altor pri afectate
Legislaie specific stabil i adecvat
Investitori, contractori i consultani de ncredere, experimentai
Valoare n schimbul taxelor pltite pentru servicii
Colaborare pe principiul ctig-ctig.

92

Anexa nr. 6

BENEFICIARII
Comunitile, Populaia
Sectorul public
Economisirea resurselor bugetare care ar fi fost necesare investiiei;
Realizarea unei investiii eficiente, de interes public;
Posibilitatea deinerii si utilizrii ulterioare, dup un anumit interval de timp, a investiiei.
Sectorul privat
Economisirea unor resurse de investiie, prin utilizarea bunurilor publice;
Obinerea de profituri prin operaionalizarea obiectivului de investiie;
Responsabilizarea pentru eficiena investiiei pentru o durat limitat de timp.
93

Anexa nr. 7

EXEMPLE PPP de succes

Centralele Eoliene pe Costa Portugaliei;

Comunitatea educaional on-line n Grecia;
Leipzig - ntreprinderile si tiina sub acelai acoperi;
Autostrada Drogheda - Irlanda;
Podul West Link - Irlanda;
Podul Est Link Irlanda..

94