Universitatea de Stiinte Agronomice si Medicin Veterinar

Facultatea de Biotehnologii

Referat:
Energia eolian-surs alternativ de energie

Indrumtor
Prof.univ.Oana Livadariu

Student
Ungureanu Ionut Daniel

Bucuresti
-2014-

Cuprins

1.Definitie energie
2.Istorie
3.Turbine Maglev
4.Centrale eoliene marine
5.Potential mondial
6.Energia eoliana in Europa
7.Energia eoliana in Romania
8.Siguranta energiei eoliene
9.Avantaje
10.Dezavantaje
11.Concluzii

Energia alternativ este un termen folosit pentru unele surse de energie i tehnologii de
stocare a energiei.n general el indic energii netradiionale i care au un impact sczut n
mediul nconjurtor. Termenul de energie alternativ este folosit n contrast cu termenul de
combustibil fosil dup unele surse, iar alte surse l folosesc cu sensul de energie regenerabil.
Vantul este miscarea aerului datorata maselor de aer cu temperaturi diferite. Temperaturile
diferite sunt cauzate de masele de apa si pamant care absorb diferit caldura soarelui. La scara
globala miscarile masive de aer sunt cauzate de diferenta de temperatura intre pamantul de la
ecuator si cel apropiat de poli.
Energia eolian este energia vntului, o form de energie regenerabil. La nceput energia
vntului era transformat n energie mecanic. Ea a fost folosit de la nceputurile umanitii
ca mijloc de propulsie pe ap pentru diverse ambarcaiuni iar ceva mai trziu ca energie
pentru morile de vnt.
Morile de vnt au fost folosite ncepnd cu secolul al VII-lea .Hr. de peri pentru mcinarea
grunelor. Morile de vnt europene, construite ncepnd cu secolul al XII-lea n Anglia i
Frana, au fost folosite att pentru mcinarea de boabe ct i pentru tierea butenilor,
mrunirea tutunului, confecionarea hrtiei, presarea seminelor de in pentru ulei i mcinarea
de piatr pentru vopselele.

Ele au evoluat ca putere de la 25-30 KW la nceput pn la 1500 KW (anul 1988), devenind n

acelai timp i loc de depozitare a materialelor prelucrate.Morile de vnt americane pentru
ferme erau ideale pentru pomparea de ap de la mare adncime.

Sistemul se bazeaza pe un principiu simplu. Vantul pune in miscare palele care la randul lor
actioneaza generatorul electric. Sistemul mecanic are in componenta si un multiplicator de
vitezacare actioneza direct axul central al generatorului electric.Curentul electric obtinut este,
fie transmis spre imagazinare in baterii si folosit apoi cu ajutorulunui invertor DC-AC in cazul
turbinelor de mica capacitate , fie livrat direct retelei de curentalternativ ( AC) spre
distribuitori.

Turbinele eoliene moderne

Dorina de electrificare a gospodriilor de-a lungul Great Plains din anii 30 a impulsionat
dezvoltarea de turbine eoliene battery-charging. Aa-numitele windchargers au premers
turbinelor eoliene cu 2 sau trei palete actuale, folosite pentru furnizarea de electricitate pentru
reedinele ndeprtate i pentru a asigura electricitate satelor din rile n curs de dezvoltare.
Criza petrolului din anii 1970 a fost un stimulent pentru preocuprile de valorificare a energie
eoliene ca o surs verde, alternativ de electricitate. Turbinele de vnt uzuale moderne
genereaz ntre 250-300KW putere, aproape de 10 ori mai mult ca turbinele tradiionale
europene de aceeai mrime.
Turbine Maglev
Turbinele Maglev folosesc o tehnologie inventat de savantul Nicholas Tesla i perfecionat
de cercettorii americani, presupunnd utilizarea magneilor permaneni pentru rotirea
paleilor morii de vnt. Americanii au precizat c, n principiu, este vorba de un sistem similar
funcionrii celebrelor trenuri Maglev care merg pe pern magnetic .Este o tehnologie unic
n lume care are foarte multe avantaje i aproape niciun dezavantaj. Eficiena este de 95%,
centrala produce de la o vitez a vntului de 1,5 m/s pn la viteze foarte mari de 40 m/s, iar
noi garantm o cantitate constant de energie produs lunar.

Un prototip de 5 MW funcioneaz n statul New York. Mai exist ns i o central de 100 de

MW fcut pentru Pentagon, dar Armata American pstreaz secretul asupra rezultatelor ei.
Potrivit estimrilor fcute de Autoritatea pentru Energie din SUA, n urmtorii 10 ani o
cincime din energia Americii va fi produs n centrale Maglev. Principiul dup care se

ghideaz centrala este levitaia magnetic care face ca paleii agregatului eolian s pluteasc
n aer, fr rulmeni. Turbinele funcioneaz datorit fluxului magnetic permanent. Aceti
magnei permaneni sunt compui dintr-un metal rar denumit "neodimium", care nu-i pierde
energia prin frecare, fiind utilizat pentru rezonana magnetic i de ctre NASA n anumite
zboruri spaiale n spaiu
Centrale eoliene marine
Turbinele centralelor eoliene sunt foarte mari si produc mult zgomot. De aceea, nu multa lume
doreste sa locuiasca langa asemenea centrale. O solutie, implementata deja in Europa, este
plasarea turbinelor pe mare, unde oricum vanturile sunt mai puternice.
Pe de alta parte, investitiile necesare sunt enorme. Proiectul american de la Cape Wind, care
ar urma sa aiba o putere instalata de 420MW, va costa in jur de 600 de milioane de dolari.
Avantajul ecologic este insa incontestabil. Acest proiect va impiedica eliberarea a 1,37
milioane tone de CO2.Spre comparatie, totalul gazelor cu efect de sera eliberate in SUA in
2001 a fost de 1883,3 milioane de tone echivalent-CO2.

Potenialul mondial al energiei eoliene

Cea mai mare ferma eolian produce 619 MW-San Gorgonio Pass Wind Farm.
Se crede c potenialul tehnic mondial al energiei eoliene poate s asigure de cinci ori mai
mult energie dect este consumat acum. Acest nivel de exploatare ar necesita 12,7 % din
suprafaa Pmntului (excluznd oceanele) s fie acoperite de parcuri de turbine, presupunnd
c terenul ar fi acoperit cu 6 turbine mari de vnt pe kilometru ptrat. Aceste cifre nu iau n
considerare mbuntirea randamentului turbinelor i a soluiilor tehnice utilizate
Energia eoliana este sursa de energie care creste ca aport procentual cel mai mult. Pe ultimii
zece ani vorbim de o medie de aproximativ 29% crestere anuala (anul 2005 a inregistrat o

crestere record de 43%), mult peste 2.5% pentru carbune, 1.8% pentru energie nucleara, 2.5%
pentru gaz natural si 1.7% pentru petrol. Datorita iminentei crize a combustibililor si efectelor
alarmante ale incalzirii globale este de asteptat ca aceste cifre sa creasca in cazul energiei
eoliene.

China a ajuns lider mondial n ceea ce privete capacitatea instalat n ferme eoliene,
devansnd Statele Unite, potrivit unui raport al Wind Energy Association (Asociaia Energiei
Eoliene-nr) i citat de Reuters, la 11 iunie 2011. La aceast dat China a ajuns la circa 45.000
MW instalai n mori de vnt, dup ce n 2010 a adugat 18.900 MW. n SUA s-au adugat
doar 5.116 MW iar totalul a ajuns la 40.000 MW, de ajuns ct s furnizeze energie pentru 10
milioane de locuine.

Pe plan mondial la nivelul anului 2003 capacitatile instalate de utilizarea energiilor

regenerabile se prezinta astfel:

Energia eolian n Europa

Dei nc o surs relativ minor de energie electric pentru majoritatea rilor, producia
energiei eoliene a crescut practic de cinci ori ntre 1999 i 2006, ajungndu-se ca, n unele
ri, ponderea energiei eoliene n consumul total de energie s fie semnificativ: Danemarca
(23%), Spania (8%), Germania (6%).Ponderea energiei eoliene, n totalul consumului intern
era, la nceputul anului 2011, de 24% n Danemarca, 14% n Spania i Portugalia, circa 10%
n Irlanda i Germania i 5,3% la nivelul UE, iar n Romnia de numai 1,6%.
La nivelul Uniunii Europene, capacitatea total de producie energetic a turbinelor eoliene
era la finele anului 2010 de 84.074 MW. Potrivit datelor de la finele anului 2010 Germania are
cea mai mare capacitate de producie de energie eolian din UE, de 27.214 MW, urmat de
Spania, cu 20.676 MW, iar apoi, la mare distan, de Italia (5.797 MW) i Frana (5.660 MW).
n martie 2011, energia eolian a devenit, pentru prima dat, tehnologia cu cea mai mare
producie electric din Spania, potrivit Reelei Electrice din Spania (REE), cu 21 % din totalul
cererii de electricitate din Spania.
Energia eolian n Romnia
n Romnia, la nceputul anului 2012, exist peste 1000 de turbine eoliene care produc 3% din
totalul de energie.Investiiile n eoliene au creat pn acum 1000 de locuri de munc.
Eolienele din Romnia produc, n medie 150 - 200 de megawai-or. Costul energie eoliene
este de 170 de euro pe megawatt/or, de aproape trei ori mai mult fa de energia produs de
hidrocentrale. Potrivit hrii energiei "verzi", potenialul Romniei cuprinde 65% biomas,
17% energie eolian, 12% energie solar, 4% microhidrocentrale, 1% voltaic + 1% geotermal.
n Romnia, cu excepia zonelor montane, unde condiiile meteorologice dificile fac greoaie
instalarea i ntreinerea agregatelor eoliene, viteze egale sau superioare nivelului de 4 m/s se
regsesc n Podiul Central Moldovenesc i n Dobrogea.
Litoralul prezint i el potenial energetic deoarece n aceast parte a rii viteza medie anual
a vntului ntrece pragul de 4 m/s. n zona litoralului, pe termen scurt i mediu, potenialul
energetic eolian amenajabil este de circa 2.000 MW, cu o cantitate medie de energie electric
de 4.500 GWh/an.

Sigurana energiei eoliene

Energia eolian este o energie curat i regenerabil dar este intermitent, avnd variaii n
timpul zilei i al anotimpului, i chiar de la un an la altul. Turbinele eoliene opereaz cam
60% din an n regiunile cu vnt. Prin comparaie, uzinele de crbune opereaz la circa 75-85%
din ntreaga capacitate.
Majoritatea turbinelor produc energie peste 25 % din timp, acest procent crescnd iarna, cnd
vnturile sunt mai puternice.
n cazurile n care turbinele eoliene sunt conectate la mari reele de electricitate, caracterul
intermitent al energiei eoliene nu afecteaz consumatorii. Zilele fr vnt sunt compensate
prin alte surse de energie cum ar fi uzinele de crbune sau uzinele hidroelectrice care sunt
conectate la reea.
Oamenii care locuiesc n locuri ndeprtate i care folosesc electricitatea de la turbinele
eoliene utilizeaz adesea baterii sau generatoare de rezerv pentru asigurarea energiei n
timpul perioadelor fr suficient vnt.
Cele mai multe turbine eoliene comerciale sunt offline (pentru ntreinere sau reparaii) mai
puin de 3 % din timp, fiind, aadar, la fel de sigure ca i uzinele convenionale de energie.
Turbinele eoliene au reputaia de a fi longevive. Multe turbine produc energie de la nceputul
anilor 80. Multe mori de vnt de ferm americane sunt folosite de generaii ntregi. Unele
mori de vnt tradiionale europene ating venerabila vrst de 300 de ani
Avantaje
n contextul actual, caracterizat de creterea alarmant a polurii cauzate de producerea
energiei din arderea combustibililor fosili, devine din ce n ce mai important reducerea
dependenei de aceti combustibili.

Energia eolian s-a dovedit deja a fi o soluie foarte bun la problema energetic
global.Utilizarea resurselor regenerabile se adreseaz nu numai producerii de energie, dar
prin modul particular de generare reformuleaz i modelul de dezvoltare, prin descentralizarea
surselor. Energia eolian n special este printre formele de energie regenerabil care se
preteaz aplicaiilor la scar redus.
Principalul avantaj al energiei eoliene este emisia zero de substane poluante i gaze cu efect
de ser, datorit faptului c nu se ard combustibili.
Nu se produc deeuri. Producerea de energie eolian nu implic producerea nici unui fel de
deeuri.
Costuri reduse pe unitate de energie produs. Costul energiei electrice produse n centralele
eoliene moderne a sczut substanial n ultimii ani, ajungnd n S.U.A. s fie chiar mai mici
dect n cazul energiei generate din combustibili, chiar dac nu se iau n considerare
externalitile negative inerente utilizrii combustibililor clasici.
n 2004 preul energiei eoliene ajunsese deja la o cincime fa de cel din anii 1980, iar
previziunile sunt de continuare a scderii acestora deoarece se pun n funciuni tot mai multe
uniti eoliene cu putere instalat de mai muli megawai.
Costuri reduse de scoatere din funciune. Spre deosebire de centralele nucleare, de exemplu,
unde costurile de scoatere din funciune pot fi de cteva ori mai mari dect costurile centralei.
n cazul generatoarelor eoliene, costurile de scoatere din funciune, la captul perioadei
normale de funcionare, sunt minime, acestea putnd fi integral reciclate.

Dezavantaje
Principalele dezavantaje sunt: resursa energetic relativ limitat, inconstana datorat variaiei
vitezei vntului i numrului redus de amplasamente posibile. Puine locuri pe Pmnt ofer
posibilitatea producerii a suficient electricitate folosind energia vntului.
La nceput, un important dezavantaj al produciei de energie eolian a fost preul destul de
mare de producere a energiei i fiabilitatea relativ redus a turbinelor. n ultimii 25 de ani,
eficacitatea energetic s-a dublat, costul unui kWh produs scznd de la 0,70 euro la circa
0,32 euro n prezent.
Un alt dezavantaj este i "poluarea vizual" - adic faptul c au o apariie neplcut - iar altul
ar fi faptul c produc "poluare sonor" (sunt prea glgioase). De asemenea, se afirm c
turbinele afecteaz mediul i ecosistemele din mprejurimi, omornd psri i necesitnd
terenuri mari virane pentru instalarea lor.Argumente mpotriva acestora sunt c turbinele
moderne de vnt au o apariie atractiv stilizat,c mainile omoar mai multe psri pe an
dect turbinele i c alte surse de energie, precum crbunele, sunt cu mult mai duntoare
pentru mediu, deoarece creeaz poluare i duc la efectul de ser.De asemenea, exist un risc
mare de distrugere n cazul furtunilor.

Concluzii
Din trecerea n revista a experientei occidentale putem afirma ca parcurile eoliene mari, cu un
numar semnificativ de turbine, daca sunt amplasate rational, n majoritatea amplasamentelor
nu vor produce impacte majore asupra aerului, apelor de suprafata si subterane,vegetatiei si
faunei terestre,solului si subsolului si nici asupra asezarilor umane sau altor obiective din
zona.
Tehnologia n sine ofera unele avantaje ntre care au fost mentionate:
- la trecerea vntului prin rotoarele turbinelor, viteza scaznd este de asteptat ca local
umiditatea relativa a aerului sa creasca,fapt care poate conduce la o dezvoltare mai buna a
vegetatiei cu efecte benefice asupra ntregului lant
trofic din areal.
- peisagistic, parcurile eoliene nu numai ca nu deranjeaja dar pot constitui o atractie turistica
semnificativa, iar vizitarea parcului poate deveni un punct important din programul turistic
local.
Desi nu se refera strict la populatia dintr-o anumita zona cu parc eolian, nu putem neglija
efectul global si deosebit de important al reducerii emisiilor de CO2 prin producere de energie
electrica utiliznd forta vntului.
Fara sa se intrevada impacturi majore asupra mediului, n amplasamente din zone sensibile
din punct de vedere ecologic (spre exemplu Rezervatia Naturala Delta Dunarii sau alte arii
protejate), si lipsiti fiind de o experienta specifica nationala,consider ca e necesar chiar de la
momentul demararii proiectului sa se faca - sub egida Ministerului Mediului - investigatii
specifice pentru aprecierea concreta a impactului de mediu. Concluziile unor astfel de studii
vor crea o opinie corecta att n rndul specialistilor romni ct si al populatiei si vor fi utile
ntregii dezvoltari a energeticii vntului n Romnia.

Bibliografie
http://www.scritub.com/stiinta/fizica/Energia-eoliana132236148.php
http://ro.wikipedia.org/wiki/Energie_eolian%C4%83
http://ro.scribd.com/doc/19943023/Energia-Eoliana-referat
Carmen Zaharia - Energia i mediul Editura Universitii Al. I. Cuza 2004
Thomas B. Johansson, Wim Turkenburg Policies for renewable energy in the
European Union and its member states: an overview n Energy for Sustainable
Development, vol VIII, nr 1, martie 2004
http://www.e-scoala.ro/referate/fizica_energia_eoliana.html
http://energielive.ro/cat/energie-eoliana/
http://www.romania-eoliene.ro/energia-eoliana