Ministerul Educaiei al Republicii Moldova

Catedra: Contabilitate

REFERAT
Disciplina: Limba i literatura romna
Tema: Lucian Blaga: a spune pentru a fi

A efectuat eleva:
Grupa :
Profesor:

Chiinau, 2015

Lucian Blaga

Scriitorul, filosoful si profesorul

Lucian Blaga a fost una dintre cele
mai importante figuri ale culturii
romanesti contemporane.
Tatal sau a fost preot
"areligios"( noteaza fiul intr-o carte
autobiografica), spre deosebire de
mama, care -precizeaza tot el"sufera de o religiozitate cu
adiacente folclorice si
superstitioase". Pana la varsta de 4
ani viitorul mester al cuvantului nu
a articulat nici o vorba, nici
cuvantul vital "mama". S-ar spune
ca in cei 4 ani de mutenie
(voluntara?) Blaga si-a insusit in
mod inconstient "Inavatatura lui Atman"(=tacerea),despre care scrie mai tarziu in Geneza
metaforei si sensul culturii (1937). A urmat cursuri liceale la Brasov si a facut trei ani de
teologie la Sibiu. Studiile filosofice le-a facut la Universitatea din Viena, unde a obtinut si
titlul de doctor, cu teza Kultur und Erkenntnis (1920).Intre 1926 si 1939 a indeplinit diferite
functii in diplomatie (Varsovia, Praga, Viena, Berna, Lisabona). A fost numit profesor la
Universitate din Cluj la o catedra creata in mod special pentru el (Filosofia culturii).
Sistemul sau filosofic, comparabil ca anvergura si ca arhitectura a ideilor cu acela lui Hegel,
iar ca expresie literara cu opera lui Nietzsche sau Bergson, este cuprins intr-o suita de trilogii:
Trilogia cunoasterii (Eonul dogmatic, 1931; Cunoasterea luciferica, 1933; Cenzura
transcendenta, 1937), Trilogia culturii (Orizont si stil ,1935 Geneza metaforei si sensul
culturii), Trilogia valorilor (Arta si valoare, 1939; Despre gandirea magica; Religie si spirit,
Stiinta si creatie 1942). O a patra trilogie, "cosmologica", ar fi urmat sa grupeze Diferentialele
divine (1940), Aspecte antropologice (1948) si Fiinta istorica (lucrare editata postum, 1977). In
Experimentul si spiritul matematic (editare postuma, 1969), Blaga analizeaza evolutia
stiintelor exacte de-a lungul a trei mari etape: aristotelica,galileo-newtoniana si einsteiniana,
reliefand implicatiile metafizice ale acestora.
In esenta sa, filosofia lui Blaga este o reflectie inspirata asupra conditiei omului in univers,
in fata asa-zisului Mare Anonim, care in conceptia filosofului este un "produs mitic-filosofic"
al imaginatiei cautatoare de sensuri ultime, caruia i se atribuie atat calitati divine cat si calitati
demonice. In conceptia Blaga, modul de existenta in lume data si pentru autoconservare
constituie baza vietii umane, dar omul isi cucereste plenititudinea (dezvoltare complete) si
demnitatea printr-un al doilea mod de existenta in orizontul misterului, unde din "preom"
devine "om deplin" prin incercari perpetue de a-si releva si-esi misterul, in pofida "cenzurii

transcendente" impuse de Marele Anonim. Oricum, miturile, viziunile religioase, conceptii

metafizice, teoriile stiintifice operele de arta si de civilizatie sunt rezultatul aspiratiei omului de
a se ridica la un mod de fiintare mult superior celui al animalului, trezindu-i mandria si
satisfactia singularitatii.

Date biografice:
1932 - Este secretar de pres si apoi consilier la Legatia Romn din Viena.
1933 - Mama poetului, Nina Blaga, moare la Sibiu la vrsta de 74 de ani.
1935 - Primeste premiul C. Hamagiu al Academiei Romne pentru activitatea dramatic si poetic din
ultimii ani.
1895 - n data de 9 mai Lucian Blaga se naste n Lancrm, lng Alba Iulia, fiind al noulea copil al
unei familii de preoti. El va ncepe scoala n satul natal, dar va face scoala primar n Sebes si liceul n
Brasov. nc de acum el devine familiar cu opera lui Friedrich Schiller1936Lucian Blaga este ales
membru al Academiei.
1937 - Este transferat la Legatia Romn din Berna ca si consilier de pres.
1938 - Este numit ministru n Portugalia.
1909 - Dup moartea tatlui, familia se mut la Sebes. De asemenea, n acest an Lucian Blaga
debuteaz.
1943 - In Sibiu redacteaz revista Saeculum, care va apare pn la 1944.
1911 - Cltoreste n Italia, unde si petrece timpul n librrii, cutnd crti de filosofie, si vizitnd
vestigiile istorice ale acestei tari.
1949 - Academia Romn i ncredinteaz lui Lucian Blaga redactarea a dou capitole din Istoria
Filosofiei Romnesti.
1914 Pn n 1917 - urmeaz cursurile Facultatii de Teologie din Sibiu.
1949 n August fratele poetului, Login, moare n Sibiu.
1951 - Este numit bibliotecar sef la Biblioteca Academiei Romne, Filiala Cluj.
1916 - n timpul verii Blaga viziteaz Viena, unde vine n contact cu expresionismul pentru prima dat.
1917 - si ia examenul de licent n teologie. n toamn si ncepe cursurile la Viena n vederea
doctoratului.
1952 - Fratele lui Lionel moare n Sibiu.
1953 - Lucreaz ca bibliotecar.
1920 - si ia doctoratul n filosofie la Facultatea de Filosofie din Viena.
1954 - Este numit director adjunct al Bibliotecii Academiei.
1921 - ncepe o intens activitate publicistic, si primeste premiul Adamachi al Academiei Romne.
1958 - Apare primul volum din Opere de G.E. Lessing's n traducerea lui Lucian Blaga.
1924 - ntre 1924 si 1925 locuieste n Lugoj.
1960 - Este internat n spital la Cluj.
1928 - Este numit atasat de presa la Legatia Romn din Berna.
1961 - Pe 6 mai Lucian Blaga moare. Este nmormntat de ziua lui, pe 9 mai.

Debutul:
A debutat n ziarele ardene Tribuna, cu poezia Pe rm (1910), i n Romnul, cu
studiul Reflecii asupra intuiiei lui Bergson (1914). Dup moartea tatlui, familia se mut la
Sebe n 1909. n anul 1911 cltorete n Italia, unde i petrece timpul n librrii, cutnd cr i
de filosofie, i vizitnd vestigiile istorice ale acestei ri.

Activitatea public si academica

Public la Sibiu, n 1919, placheta de versuri Poemele luminii (reeditat n acelai an la
Cartea Romneasc, n Bucureti), precum i culegerea de aforisme Pietre pentru templul meu.
Prima sa dram, Zamolxe, i apare n ziarul Voina (1920), iar n volum n 1921, la Cluj, la
Editura Institutului de Arte Grafice Ardealul. Academia Romn i decerneaz
Premiul Adamachi pentru debut (1921). Universitatea din Cluj i premiaz piesa Zamolxe (1922).
I se tipresc primele traduceri de poezie n limba german n revista cernau ean Die
Brucke (1922) (Podul). n 1924-1925, locuiete n Lugoj. A fost redactor la
ziarele Voina i Patria, membru in comitetul de direcie al revistei Cultura, colaborator
permanent la publicaiile Gndirea,Adevrul literar i artistic i Cuvntul.
Dup Dictatul de la Viena, se afl n refugiu la Sibiu, nsoind Universitatea din Cluj (1940
1946). Confereniaz la Facultatea de Litere i Filosofie din Cluj (19461948). Are un rol major
n formarea tinerilor care fac parte din Cercul literar de la Sibiu i o mare influen asupra luiIon
Desideriu Srbu.
Revenit n Romnia rentregit, s-a druit cauzei presei romneti din Transilvania, fiind
redactor la revistele Cultura din Cluj i Banatul dinLugoj. A fost ales membru al Academiei
Romne n anul 1937. Discursul de recepie i l-a intitulat Elogiul satului romnesc.
n anul 1939 a devenit profesor de filosofia culturii la Universitatea din Cluj, mutat temporar la
Sibiu n anii ce au urmat dictatului de la Viena(19401944). La Sibiu redacteaz, ncepnd cu
1943, revista Saeculum, care va aprea un an. A funcionat ca profesor universitar pn n 1948,
cnd a fost ndeprtat cu brutalitate de la catedr. Motivul este de natur politic: se pare c
Blaga a refuzat invitaia de a conduce Partidul Naional Popular, un satelit al Partidului
Comunist. mpreun cu el au fost nlturai i confereniarul i discipolul su, Ion Desideriu
Srbu, i profesorii universitari Liviu Clin i Nicolae Mrgineanu.

Activitatea diplomatica
n anul 1926 a intrat n diplomaie, ocupnd succesiv posturi de ataat cultural la lega iile
Romniei din Varovia, Praga, Lisabona, Berna i Viena. A fost ataat i consilier de pres

la Varovia, Praga, Berna (19261936) i Viena (1936-1937) subsecretar de stat la Ministerul de

Externe (19371938) i ministru plenipoteniar al Romniei n Portugalia (19381939).

Crezul artistic al lui Blaga este motto-ul: "Cteodat, datoria noastr n faa unui
adevrat mister nu e s-l lmurim, ci s-l adncim aa de mult, nct s-l prefacem ntr-un
mister i mai mare. (Pietre pentru templul meu).
Se stinge din via la 6 mai 1961 i este nmormntat n satul natal, Lancrm, unul dintre
cei mai mari poei pe care i-a avut poporul romn i care v dinui venic prin operele sale, care
dovedesc puterea geniului romnesc.
"Avea n el un farmec ciudat. nti tcerile lui care erau foarte expresive. Avea, pe urm,
nite ochi demonici [] i concentra toat fiina n privire. S-a scris despre el c se iubea
foarte mult poate i pentru c era, n fond, un timid, un delicat, un introvertit, totui, care era
foarte iubit, foarte simpatizat
(erban Cioculescu, Un poet de talia lui Blaga n-o s mai fie n Romnia pn ce vei nchide
dumneata ochii.)
"Sete de lumin fug de lumin, sete de tcere aspiraie la cuvnt, tendine ambivalente
constituie mareele, fluxul i refluxul acestui univers poetic [] Acest trm este un continent al
sensibilitii, al sufletescului, al spaiului psihic. Blaga e poetul animei n venic frmntare,
ntr-un continuu efort de autorevelare i de autodepire. Desigur, nu nelegem prin anima doar
domeniul tririlor subiective ale poetului, ci acela al unor experiene depind aceast
subiectivitate. Lucian Blaga nu este poetul unor aventuri existeniale, ci ale unor experiene
eseniale.
(Nicolae Balot, Lucian Blaga, poet orfic)