Sim Grace Repaired

Universitatea Tehnica Gheorghe Asachi, Iasi
Facultatea de Chimie Industriala si Protectia Mediului

Specializarea: Ingineria Mediului
Proiectarea unei statii de epurare a

apei uzate urbane
Studenta: Haraga Gratiela Catalina

Todirica Loredana-Simona
Grupa: 2408
Sub grupa:6
2011-2012
CUPRINS
CAP.I TEMA DE PROIECTARE

CAP.II MEMORIU TEHNIC.
CAP.III ASPECTE GENERALE PRIVIND EPURAREA APELOR UZATE.
III.1. Poluantii caracteristici, impactul asupra mediului si necesitatea epurarii
apelor uzate.
III.2. Conditii de calitate pentru factorul de apa.Normative.
III.3. Caracteristicile apelor uzate municipale.
CAP.IV TEHNOLOGIA ADOPTATA PENTRU EPURAREA APELOR UZATE.
IV.1. Variante tehnologice pentru epurarea apelor municipale.
IV.2. Factorii care influenteaza selectia operatiilor si procesele unitare in
alcatuirea schemei tehnologice de epurare.
IV.3. Determinarea gradului de epurare necesar.
IV.4. Alegerea variantei tehnologice optime si descrierea detaliata a
procesului tehnologic adoptat.
IV.5. Calculul concentratiilor intermediare.
IV.6. Schema blog a procesului de epurare mecano-chimico-biologica.
IV.7. Materii prime auxiliare siuitilatii.
IV.8. Subproduse materiale si energetice, deseuri.
CAP.V PROIECTAREA TEHNOLOGICA A UTILAJELOR
V.1. Debite de calcul si verificare utilizata pentru proiectarea tehnologica a
utilajelor.
V.2. Calculul utilajelor din cadrul treptei de epurare.
V.2.1. Dimensionarea gratarelor si a stitelor.
V.2.2. Dimensionarea deznisipatorul.
V.2.3. Dimensionarea bazinului de egalizare.
V.2.4. Dimensionarea decantorelor primare.
V.3. Calculul utilajelor din cadrul treptei biologice de epurare.
V.3.1 Dimensionarea bazinului cu namolactiv.
V.3.2 Dimensionarea decantorelor secundare.
V.4 Tratarea namolurilor. Aspecte generale privind colectarea si tratarea
namolurilor
V.5 Fise tehnice ale utilajelor.
CAP.VI CONSTRUCTII SI INSTALATII PREVAZUTE IN CADRUL STATIEI DE
EPURARE A APELOR UZATE.
VI.1 Constructii si instalatii legate direct de procesul tehnologic de epurare a
apelor uzate.
VI.2 Constructii si instalatii , anexe statii de epurare.
CAP.VII SCHEMA TEHNOLOGICA DE EPURARE A APELOR UZATE.
CAP.VIII BIBLIOGRAFIE
Cap.I Tema de proiectare

Sa se elaboreze proiectul tehnologic al unei statii de epurare a apei uzate urbane.
Se dau urmatoarele date:
A.Debite de calcul:
Qzi, med = 0,245 m3/s;
Qzi, max = 0,285 m3/s;
Qorar, min = 0,235 m3/s;
Qorar, max = 0,305m3/s.
B. Compozitia apelor uzate care sunt introduse in statia de epurare:
Solide in suspensie: Ciss = 325 mg/l;
Substante organice: - CBO5 = 405 mg O2/l;
- CCOCr = 540 mg O2/l;
Azot total : CiN = 10 mg /l;
Temperatura apei uzate: 200C;
pH = 7;
Constanta de consum a oxigenului din apele uzate: K 1 = 0,1 zi-1
C. Analizele de laborator ale emisarului in care se deverseaza apele epurate:
Oxigen dizolvat: COr = 6 mg O2/l (concentratia oxigenului dizolvat din receptor);
Substante organice:CBO5 = 20 mg O2/l;
CCOCr = 50 mg O2/l;
Solide in suspensie: Cess = 50 mg /l ;
Azot total: CeN = 2,5 mg/l;
Temperatura medie a apei este de 100C;
Constanta de oxigenare a apei: K2 = 0,2 zi-1
D. Studiile hidrologice ale emisarului indica:
Viteza medie a apei: v = 1,5 m/s;
Debitul emisarului : Qe = 5 m3/s;
Coeficientul de sinuozitate al raului: = 1,2;
Constanta vitezei de consum a oxigenului din apele uzate:K = 0,1 zi-1
E. Utilaje ce urmeaza a fi proiectate
4
Cap.II Memoriu tehnic

Epurarea apelor uzate urbane si industriale este o necesitate a societatii
contemporane in permanenta dezvoltare. Cresterea populatiei si industrializarea
continua indispenabila modernizarii societatii au condus la cresterea consumului de
apa, a volumului de ape uzate, a nmarului si complexitati poluantilor din aceste ape
uzate.
Proiectul
urmareste
sa
rezolve
principalele
probleme
generate
de
infrastructura apei potabile existenta in zonele urbane, astfel incat sa fie protejate
atat mediul inconjurator cat si efluentul.
Lucrarea urmareste proiectarea unei statii de epurare a apelor uzate urbane,
cat mai eficenta din punct de vedere economic si ecologic, care asigura eliminarea
unei categorii de poluanti denumiti refractari sau prioritari, care produc efecte
economice si ecologice negative si care trec neschimbati prin treptele de epurare
mecano-chimica si biologica (epurarea avansata).
Ca obiective, in ceea ce priveste proiectul de an, putem preciza urmatoarele:
Dobandirea cunostintelor de specialitate inginereasca prin elaborarea unui studiu
de caz statie de epurare a apelor uzate urbane.
Insusirea terminologiei legale referitoare la parametri si intervalul lor optim de
variatie;
Insusirea valorilor legale precizate prin NTPA 001, 002/2002, reactualizat in
2005 legea apelor specifice in calculele ingineresti;
Dezvoltarea capacitatii de calcul ingineresti pentru procesele unitare din tehnologia
de epurare;
Insusirea principiilor de alegere a echipamentelor specifice conform datelor
calculate in procesele unitare
In primul capitol se pezinta datele de proiectare a proiectului tehnologic al
unei statii de epurare a apei uzate urbane.
In al doilea capitol este prezentat memoriul tehnic.
In al treilea capitol, se face o introducere asupra problemelor generale legate
de epurarea apelor uzate industriale, cu referiri directe la epurarea mecanica,
6
epurarea chimica si epurarea biologica a apelor uzate, la clasificarea si prezentarea

principalelor compusi organici nebiodegradabili (poluanti refractari sau prioritari).
In al patrulea capitol, se prezinta principalele variante de epurare a apelor
uzate pentru eliminarea compusilor nebiodegradabili din apele uzate, grupate dupa
tipul procesului care sta la baza metodei. Pentru fiecare din metode se prezinta
informatii legate de desfasurarea procesului, uilajele specifice care se folosesc,
factorii si conditiile care influenteaza efiecienta procesului, mecanismele de ractie.
Se prezinta avantajele si dezavantajele aplicarii acestor procese, mai ales
prin prisma epurarii unor cantitati mari de ape uzate, avand in vedere si aspectele
economice ale fiecarui proces.
In urma analizarii avantajelor si dezavantajelor fiecarei variante tehnologice de
epurare, din punct de vedere ecologic si economic, ca varianta tehnologica optima
se alege statia de epurare mecano-chimico-biologica de epurare a apei uzate,
numita si epurarea avansata a apelor uzate.
Epurarea avansata a apelor uzate: epurarea mecanica, chimica si biologica
nu realizeaza eliminarea poluantilor prioritari, care, chiar si in concentratii foarte
mici, au efecte negative asupra organismelor vii si asupra echilibrului ecologic in
natura sau care limiteaza posibilitatile de recirculare/reutilizare a apei in industrie,
agricultura.
Dintre poluantii prioritari care sunt retinuti prin procedee de epurare avansata se
mentioneaza: compusii anorganici solubili, compusii organici nebiodegradabili,
solidele in suspensie, coloizii si organismele patogene.
Procedeele de epurare avansata se pot aplica fie Inaintea etapei de epurare
biologica sau dupa aceasta, in functie de matricea apei uzate (concentratia si tipul
poluantilor).
Etapele procesului de epurare avansata sunt:
- gratare si site, scopul gratarelor este de a retine corpurile plutitoare si suspensiile
mari din apele uzate (crengi si alte bucati din material plastic, de lemn, animale
moarte, legume, carpe si diferite corpuri aduse prin plutire, etc.), pentru a proteja
mecanismele si utilajele din statia de epurare si pentrua reduce pericolul de
colmatare ale canalelor de legatura dintre obiectele statiei de epurare;
- deznisipatoare, este operatia unitara prin care se elimina pietris si alte materii
solide cu dimensiuni 0,2 mm., care au densitatea mult mai mare decat a apei sau
a componentilor organici din apele uzate;
- coagularea-flocularea, sunt metode de tratare a apelor, care faciliteaza eliminarea
particulelor coloidale din apele brute, prin adaugarea de agenti chimici,
aglomerarea particolelor coloidale si respectiv separarea lor ulterioara prin
decantare, flotatie cu aer dizolvat, filtrare. In afara de eliminarea coloizilor si
reducerea
urbiditatii din apele de suprafata, prin coagulare se reduc partial
culoarea, gustul, mirosul, respectiv continutul de microorganisme;

- decantoare primare, sunt bazine deschise in care se separa substantele insolubile
mai mici de 0,2 mm. care se prezinta sub forma de particule floculente, precum si
substante usoare care plutesc la suprafata apei;
- bazine cu namol activ, in aceste bazine epurarea apelor uzate au loc in prezenta
unui amestec de namol activ cu apa uzata, agitat in permanenta si aerat;
- decantoarele secundare, sunt o parte componenta deosebit de importanta a
treptei de epurare biologica si au scopul de a retine namolul, materiile solide in
suspensie, separabile prin decantare (membrana biologica sau flocoanele de namol
activ, evacuate o data cu apa uzata din filtrele biologice, respectiv din bazinele cu
namol activ).
In capitolul cinci, se prezinta posibilitatile de integrare a epurarii avansate in
procesul tehnologic de epurare a epelor uzate urbane, pentru a realiza gradul de
epurare dorit si dimensionarea utilajelor din cadrul statiei de epurare a apelor uzate
urbane.
In al saselea capitol, se prezinta constructiile si instalatiile prevazute in
cadrul procesului de epurare a apelor uzate urbane.
In capitolul sapte este prezentata schema thenologica a statiei de epurare a
apelor uzate urbane.
In capitolul opt, este prezentata bibliografia.
10
Cap.III Aspecte generale privind epurarea apelor uzate

Epurarea apelor uzate municipale si industriale este o necesitate a societatii
contemporane in permanenta dezvoltare. Cresterea populatiei si industrializarea
continua indispensabila modernizarii societatii au condus la cresterea consumului
de apa, a volumului de ape uzate, a numarului si complexitatii din aceste ape uzate.
Epurarea apelor uzate rezultate in urma folosirii in scop menajer, industrial,
agricol, in institutii si intreprinderi de diverse profile este o necesitate a societatii
moderne. Odata cu cresterea complexitatii structurii societatii, calitatea apei
furnizate, diversitatea poluantilor, procesele de gospodarire ale apei si impactul
asupra mediului inconjurator au devenit tot mai dificil ca subtilitate si complexitate.
Cresterea populatiei si industrializarea continua necesara modernizarii
societatii au condus la cresterea necesarului de apa si implicit a volumului de ape
uzate deversate in rauri si mari.
Societatea moderna dezvoltata in orasele industrializate produce un volum
mare de ape uzate ce contine o diversitate de poluanti. De aceea, mai ales in a
doua jumatate a secolului al XX-lea, au fost concepute si dezvoltate metode de
epurare eficiente, capabile sa asigure indepartarea poluantilor din apele uzate
folosind operatii si procese unitare care au la baza metode fizice, chimice sau
biologice.
In tehnologia epurarii apelor se utilizeaza mai multe procedee avand la baza
procese fizice, chimice si biologice: aceste procese se combina in cazul unui
anumit procedeu sau in procedee diferite, ceea ce permite obtinerea unor eficiente
ridicate de epurare, precum si posibilitatea esalonarii investitiilor necesare executiei
statiei de epurare.
Procesele fizice, avand la baza fenomenele de separare lichid-solid, sau lichidsubstante plutitoare, datorita diferentei lor de greutate, constituie unele dintre cele
mai importante procese ce intervin in cadrul epurarii apelor uzate.
12
Procesele chimice intervin in cazul dezinfectarii apelor uzate in compozitia

carora predomina bacterii patogene, sau la eliminarea susbtantelor in suspensie,
coloidale si dizolvate cu ajutorul substantelor chimice.
Pentru eliminarea din apele uzate a substantelor organice in stare de solutie,
actioneaza procesele chimice in paralel cu cele biologice, constituind asa numitele
procese de natura biochimica. Procesele biologice care intervin la epurarea apelor
uzate sunt procese aerobe, conditionate fiind de existenta microorganismelor
aerobe a caror activitate de oxidare si mineralizare a substantelor organice depinde
de realizarea unui mediu aerob definit de existent oxigenului furnizat de atmosfera
sau de apa.
Procesele biologice utilizate la stabilizarea depunderilor organice rezultate din
epurarea apelor uzate, sunt procese biologice anaerobe care folosesc, in activitatea
microorganismelor anaerobe, oxigenul legat chimic de azot din nitritii si nitratii
existenti in namoluri. Aceste procese se realizeaza in bazinele de fermentare a
namolului (metantancuri, decantoare cu etaj etc). (DIMA M.,1998)
Cap.III.1.Poluanti caracteristici. Necesitatea epurarii apelor uzate.

Prezenta poluantilor din apa este strans legata de activitatile umane si
caracteristicile geologice ale solurilor parcurse. Cuantificarea lor se realizeaza prin
determinari de natura fizica, chimica, biologica, bacteriologica si radioactiva, deci
prin determinarea indicilor de calitate ai apei.
1. Reziduri organice provenind din apele uzate menajere,industriale (industria
organica de sinteza, fabrici de hartie, industria alimentara) si complexe de crestere
a animalelor.
Impactul acestor compusi consta in reducerea concentratiei de oxigen dizolvat
cu repercursiuni asupra florei, faunei. Prezenta acestor compusi este indicata de
CBO5.
Compusii organici, in general, produc efecte nedorite in sursele naturale de
apa cum ar fi:
coloratia;
probleme de gust si miros ;
14
consumul de oxigen dizolvat ;
interactiunea cu alti impurificatori sau cu agentii de tratare si, respectiv, scaderea

eficientei procesului de tratare pe ansamblul sau.
Compusii organici biodegradabili au particularitatea ca se pot descompune
destul de usor in prezenta microorganismelor din apa, fiind utilizati de catre acestea
ca sursa de hrana, in cadrul procesului de autoepurare. Problema asociata cu
prezenta compusilor biodegradabili este consumul mare de oxigen necesar
metabolizarii materiei organice de catre bacterii si, respectiv, scaderea cantitatii de
oxigen dizolvat.
2. Nutrienti includ: azotul, fosforul, compusii cu azot si fosfor, siliciul si sulfatii.

Principalele surse de generare le constituie apele uzate menajere si efluenii din
industria ingrasamintelor chimice. Azotul si fosforul stimuleaza cresterea algelor
provocand fenomenul de eutrofizare a apelor de suprafata.
3.
Substante toxice respectiv metale grele, cianuri, compusi organici clorurati ,

lignina, proveniti din industria chimica, celulozei si hartiei, petrochimica.
Denumiti si poluanti prioritari, acestia sunt caracterizati de faptul ca prezinta o
rezistenta foarte mare la degradarea biologica obisnuita, biodegradarea fiind
posibila numai in conditii deosebite si in prezenta unor microorganisme
specializate, intr-un timp indelungat.
Acesti compusi pot fi grupati dupa structura de baza in urmatoarele clase:
compusi halogenati ai hidrocarburilor saturate si nesaturate, aciclice si ciclice ;
compusi aromatici monociclici si policiclici;
compusi fenolici;
eteri;
esteri ai acidului ftalic;
compusi cu azot;
pesticide;
compusi policlorurai ai fenil benzenului.

Acesti compusi influenteaza foarte mult calitatea apelor de suprafata, prin
consumarea oxigenului dizolvat, incetinirea sau chiar blocarea procesului biologic
de autoepurare si au efecte negative asupra florei si faunei acvatice datorita
16
toxicitatii lor. Multi dintre compusii poluanti toxici, de natura anorganica sau
organica, chiar in cantitati foarte mici (de ordinul g/l) , au o toxicitate mare si/sau
efect cancerigen sau mutagen si prezinta un efect de bioacumulare in organismele
vii.
n afara efectelor directe, o parte din compusii organici nesubstituiti citati
anterior poate reactiona cu clorul in procesul de dezinfectie al apei, conducand la
aparitia unor compusi organici clorurati cu toxicitate mai mare fata de cea a
compusilor initiali (produsi secundari ai dezinfectiei).
Prezenta lor in apa duce la aparitia gustului si mirosului neplacut al apei din
surse naturale si necesita operatii/procese suplimentare de tratare.
4. Suspensii inerte, materii coloidale sau materiale fin divizate rezultate ca
urmare a proceselor de spalare din diverse industrii. Prin depunerea solidelor in
suspensie se perturba viata acvatica normala (infundarea branhiilor pestilor) in
emisarul in care a fost deversata apa uzata.
5. Alti compusi cum ar fi: sarurile sau agentii reducatori (sulfiti sau saruri feroae)
acizi, baze, uleiuri, care apar in efluentii rezultati din diverse industrii.
n cantitati mici, sarurile nu au efecte negative asupra mediului inconjurator,
dar compusii reducatori, prin consumarea oxigenului dizolvat micsoreaza
capacitatea de autoepurare a emisarului.Principalele probleme asociate cu
prezenta acestor poluanti se refera la modificarea calitatii si aspectelor estetice ale
apei, cu influente negative si asupra ecosistemelor acvatice.
6. Apa calda rezultata din deversarile industriale, centrale termice, combinate
petrochimice sau industrii organice de sinteza are un impact deosebit asupra
procesului de autoepurare sau tratare la statii prin scaderea concentratiei de oxigen
dizolvat. Totodata sunt favorizate procese anaerobe, prin depasirea temperaturii
optime pentru microorganisme.
Temperatura maxima este de 30C.
7. Contaminarea bacteriologica poate fi produsa de catre industriile alimentare,
crescatoriile de animale sau canalizarea apelor menajere si industriale in sistem
combinat (Teodosiu C., 2003).
NECESITATEA EPURARII APELOR UZATE
18
n Romania, calitatea apelor este urmarita conform structurii si principiilor

metodologice ale Sistemului National de Supraveghere a Calitatii
Apelor, care
cuprinde 5 subsisteme de apa si sursele de poluare vizate in cazul apelor si apelor

uzate.
Luand in considerare si ultimul subsistem de apa, apa uzata, au fost
investigate urmatoarele tipuri de substante poluante/impurificatoare si poluari la
nivelul fiecarui bazin hidrografic:
- poluarea cu produse rezultate din procesele industriale, in care sunt
cuprinse o gama variata de poluanti, in zonele din jurul marilor platforme industriale;
- poluarea cu produse menajere si produse rezultate din activitatea
zootehnica;
- poluarea cu produse petroliere si compusi fenolici a apelor de suprafata si
acviferului freatic din conul aluvionar Prahova-Teleajen, pe o suprafata de cca 70
km2, datorita rafinariilor Petrobrazi, Astra si Petrotel Ploiesti;
- poluarea cu produse utilizate pentru fertilizarea si combaterea daunatorilor
in agricultura.
Aceste poluari sunt datorate printre altele si deversarilor de ape uzate
continand compusi toxici, prioritari toxici care nu se incadreaza in limitele impuse de
legislatia in vigoare sau de Inspectoratele de Protectia Mediului.
Aderarea Romaniei in UE conditioneaza aplicarea prevederilor legislative si
recomandaile de raportare cantitativa si calitativa pentru apele uzate generate de
fiecare agent economic sau institutie publica.
n aceste conditii se recomanda in regim de urgenta urmatoarele actiuni la
nivelul fiecarei zone administrative din tara:
-deversarile de ape uzate sa fie monitorizate in conformitate cu
autorizatiile emise de autoritatile de mediu pentru verificarea implementarii
cerintelor incluzand valorile limita pentru anumiti parametri ai apelor uzate
evacuate;
-monitorizarea de catre autoritati sa se efectueze de 1-12 ori pe an
favorizandu-se intrevalele in timp neregulate;
-auto-monitorizarea sa se execute de catre personalul folosintei de apa
care evacueaza sau care gestioneaza resursa de apa, sau de catre un laborator
20
sau de un consultant care este contractat de beneficiarul folosintei si este autorizat

de autoritati;
- ori de cate ori sunt disponibile, sa se foloseasca metode standardizate
pentru prelevarea probelor, analize si asigurarea calitatii;
- pentru evacuari de ape industriale sa se analizeze parametrii reprezentativi
pentru productia instalatiei si poluantii globali sau de grup din apa uzata.
Se constata clar necesitatea epurarii apelor uzate generate in activitatile
prestate de fiecare agent economic si, in special, industrial, pentru prevenirea
poluarii accidentale sau suplimentare a retelelor de canalizare si/sau sursei de apa
receptoare, dar si pentru recircularea in procesul tehnologic in cazul unitatilor
industriale consumatoare de cantitati mari de apa.(Zaharia C., 2006).
Cap.III.2. Conditi de calitate pentru factorul de apa. Normative.

Legislatia specifica epurarii apelor uzate este data de Hotararea
Guvernamentala
nr. 352 din 21 aprilie 2005 pentru aprobarea unor norme privind
conditiile de descarcare in mediul acvatic a apelor uzate. In cadrul acestei Hotarari

Guvernamentale sunt incluse si urmatoarele Normative:
- NTPA-001/2002 privind stabilirea limitelor de incarcare cu poluanti a apelor uzate
industriale si urbane la evacuarea in receptori naturali;
- NTPA-002/2002 privind conditiile de evacuare a apelor uzate in retelele de
canalizare ale localitatilor si direct in statiile de epurare;
Conditiile de calitate a apelor sunt regasite si in alte legi, cum ar fi Legea apelor nr.
107/1997 sau Legea protectiei mediului nr. 137/1995.
Legea protectiei mediului are un subcapitol dedicate protectiei apelor si
ecosistemelor acvatice, prin aceasta lege Autoritatea Centrala de Protectia Mediului
a elaborate reglementari si normative privind urmatoarele aspecte:
-
Norme tehnice referitoare la protectia apelor, ecosistemelor si populatie in cazul

poluarii accidentale, interne sau transfrontaliere;
Procedura pentru exploatarea resurselor de apa, realizarea de lucrari hidrotehnice

si a lucrarilor de irigatie;
Standarde de emisie;
22
Standarde de calitate a apei in conformitate cu Legislatia Nationala;
Cerinte de evacuare si epurare a apelor uzate;

(Suport de curs, Tehnologii si biotehnologii de epurare)
Valori limita admisibile

Indicatori de calitate
U.M
NTPA-001
NTPA-002
Temperatura
C
Unitati
35
40
pH
mg/dmc
mg O
6,5-8,5
6,5-8,5
35,0(60,0)
350
25,0
300
125,0
500
mg/dmc
2,0(3,0)
30
mg/dmc
mg/dmc
mg/dmc
mg/dmc
mg/dmc
1,0(2,0)
0,1
0,5
1,0
600,0
5,0
1,0
1,0
2
600
mg/dmc
0,3
30
mg/dmc
20,0
30
mg/dmc
mg/dmc
mg/dmc
0,2
0,2
25
0,5
0,3
mg/dmc
1,0
1,5
mg/dmc
mg/dmc
mg/dmc
mg/dmc
mg/dmc
mg/dmc
mg/dmc
mg/dmc
mg/dmc
mg/dmc
mg/dmc
0,1
0.1
0,5
0,5
1,0
0,2
10,0(15,0)
25,0(37,0)
1 (2,0)
5,0
0,5
0,2
0,2
1,0
1,0
2,0
0,5
--
pH
Materii in suspensie/(MS)*2
Consum biochimic de oxigen la 5
zile[CBO(5)]/[CBO(5)*2]
Consum chimic de oxigen-metoda
(2)/dmc
cu
mg
dicromat
de
potasiu[CCO(Cr)*1)]/
[(CCO(Cr)^-]*2)
Azot
amoniacal
(2)/dmc
[NH(4)^+]/
[NH(4)^+]*6)
Fosfor total (P)/(P)*6)
Cianuri totale (CN)
Sulfuri si hidrogen sulfurat(S^2-)
Sulfiti [SO(3)^2-]
Sulfati [SO(4)^2-]
Fenoli antrenabili cu vapori de
apa[C(6)H(5)OH]
Substante extractibile cu solventi
organici
Detergenti sintetici biodegradabili
Plumb (Pb^2+)/(Pb^2+)*3
Cadmiu (Cd^2+)/(Cd^2+)*3
Crom total (Cr^3+ +Cr^6+)/(Cr^3+
+Cr^6+)*3)
Crom hexavalent (Cr^6+)/(Cr^6+)*3
Cupru (Cu^2+)/(Cu^2+)*3
Nichel (Ni^2+)/(Ni^2+)*3
Zinc (Zn^2)*2)/ (Zn^2)*2)*3
Mangan total (Mn)
Clor rezidual liber [ Cl (2) ]
Azot total (N)*6)
Azotati [NO(3)^-)*6)
Azotati [NO(2)^-)*6)
Produse petroliere *5)
Detergenti sintetici
24
Cloruri(Cl^-)
Floruri (F^-)
Reziduu filtrat la 105 C
Arsen (As^+)*3)
Aluminiu(Al^3+)
Calciu (Ca^2+)
Fier total ionic (Fe^2+ Fe^3+)
Mercur (Hg^2+)*3)
Argint (Ag^+)
Seleniu (Se^2+)
Magneziu (Mg^2+)
Cobalt (Co^2+)
Molibden (Mo^2+)
mg/dmc
mg/dmc
mg/dmc
mg/dmc
mg/dmc
mg/dmc
mg/dmc
mg/dmc
mg/dmc
mg/dmc
mg/dmc
mg/dmc
mg/dmc
500,0
5,0
2.000,0
0,1
5,0
300,0
5,0
0,05
0,1
0,1
100,0
1,0
0,1
(NORMATIVE)
Cap. III.3. Caracteristicile apelor uzate municipal
Caracteristici fizice
1) Temperatura apelor uzate influenteaza majoritatea reactiilor fizice si biochimice.

Apele uzate menajere au temperatura cu 2-3 0C mai ridicata decat temperature
apelor de alimentare cu exceptia cazului de deversari de ape calde tehnologice sau
cand in retele se infiltreaza ape subterane.
2) Turbiditatea apelor uzate este data de particulele foarte fine aflate in suspensie,
care nu sedimenteaza in timp. Turbiditatea nu constituie o determinare curenta a
apelor uzate, deoarece nu exista o proportionalitate directa intre turbiditate, 1 grad
de turbiditate corespunzand la 1mg SiO 2/dm3 de apa. Orientativ, apele uzate
menajere prezinta valori ale gradului de turbiditate in limitele de 400-500 0 in scara
silicei.
3) Culoarea apelor uzate menajere proaspete este gri deschis, iar culoarea gri inchis
indica inceputul procesului de fermentare a materiilor organice existente in aceste
ape. Pentru apele uzate care prezinta alte nuante de culori, rezulta ca amestecul
acestora cu apele uzate industrial care patrund in reteaua de canalizare este
dominat de acestea din urma (ape verzi de la industriile de legume, ape galbene de
la industriile prelucratoare de clor, ape rosii de la uzine metalurgice etc)
4) Mirosul apelor uzate menajere proaspete este aproape imperceptibil: intrarea in
fermentatie a materiilor organice este indicate de mirosuri de hydrogen sulfurat, de
26
putregai sau de alte mirosuri de produse de descompunere. Apele uzate orasenesti

pot avea mirosuri diferite imprimate de natura si provenienta apelor uzate industrial.
5) Materiile solide totale (MST) care se gasesc in apa uzata pot fi in stare de
suspensie (organice si minerale) si materii solide dizolvate (organice si minerale).
Materiile solide in suspensie, la randul lor, pot fi separabile prin decantare si materii
coloidale.
Pentru determinarea materiilor solide separabile prin decantare se folosesc conuri
Imhoff, gradate in cm3 la partea inferioara si cu o capacitate de 1dm 3.
Caracteristici chimice
1) Aciditatea apelor uzate este determinate de prezenta bioxidului de carbon liber, a

acizilor minerali si a sarurilor acizilor tari cu baze slabe. Ea se exprima in ml
substanta alcalina normal pentru neutralizarea unui dm 3 de apa. Acest parametru
este indicat a fi determinat pentru apele uzate industrial care ajung in statia de
epurare oraseneasca.
2) Alcalinitatea apelor uzate este data de prezenta bicarbonatilor, carbonatilor alcalini
si a hidroxizilor, Apele uzate menajere sunt usor alcaline, caracterizate prin
valoarea pH-ului in limitele de 7.2-7.6. In laborator aceasta caracteristica chimica se
determina prin neutralizarea unui dm 3 de apa de analizat cu o solutie de HCl diluat
la 0,1N exprimata in ml.
3) pH-ul apelor uzate poate fi acid sau alcalin si constituie o cauza importanta
perturbatoare a proceselor biologice din cadrul unei statii de epurare. Spre
deosebire de aciditatea sau alcalinitatea unei ape, acest parametru exprima numai
intensitatea aciditatii sau alcalinitatii, adica nu exista o legatura dorecta intre pH-ul
unei ape si cantitatea de acizi sau alkali care este in compozitia apei respective
Concentratia in ioni de hodrogen a apelor natural, adica pH-ul care exprima reactia
active a apei prezinta valoarea 7 (pentru ape neutre). Reactia apelor va fi acida
pentru pH = 0-7 si va fi alcalina pentru pH = 7-14. Pentru determinarea pH-ului apei
se folosesc metode colorimetrice si electrocolorimetrice. Pentru rapiditatea operatiei
se folosesc discuri colorate cu hartie de turnesol sau aparate digitale electronice.
28
4) Oxigenul dizolvat este un indicator care arata in mod global gradul de poluare al
apelor cu substante organice.
Cantitatea de oxigen care se poate dizolva in apa curate, asa numita limita de
saturatie, depinde de temperature si variaza de la 7,63 mg/dm 3 la 300C, la 9,17
mg/dm3 la 200C si la 14,23 mg/dm3 la 00C. Solubilitatea oxigenului in apa mai
depinde si de turbulenta la suprafata apei, de presiunea atmosferica, marimea
suprafetei de contact, cantitatea de oxigen din apa sau din atmosfera, etc.
Oxigenul dizolvat se determina chimic prin procesul Winckle (STAS 6536-82), in
care un compus manganos absoarbe oxigenul din apa. O atentie deosebita se
impune la recoltarea probelor pentru a evita ca apele uzate sa nu absoarba oxigen
din aer. In ultima vreme se utilizeaza frecvent oximetre cu electrod pentru oxigen, in
diferite variante comerciale.
Continutul de aoxigen din apa uzata indica gradul de prospetime al apei brute,
precum si stadiul descompunerii substantelor organice in instalatii biologice si in
apele natural.
5) Consumul biochimic de oxigen (CBO) exprimat in mg/dm3 reprezinta cantitatea
de oxigen consumat de catre bacterii si alte microorganism pentru descompunerea
biochimica, in conditii aerobe, a substantelor organice biodegradabile la
temperature si in timpul standard, de obicei la 20 0C si 5 zile, in care caz se noteaza
cu CBO5
In apele uzate menajere, precum si in apele uzate industrial care au o compozitie
apropiata cu cea a apelor uzate menajere, marimea CBO 5 variaza in limitele de 100
si 400 gm/dm3. In apele uzate industrial acest indicator variaza in limite foarte largi
in functie de provenienta lor.
Mineralizarea biochimica a substantelor organice respective consumul biochimic de
oxigen, este un process complex care, in apele bogate in oxigen, se produce in
doua faze:
-
Faza primara (a carbonului) in care oxigenul se consuma pentru oxidarea

substantelor organice care contin carbon si producerea de bioxid de carbon care
ramane in solutie sau se degaja. Aceasta prima faza are o durata la apele uzate
menajere de aproximativ 20 de zile, la temperatura de 20 0C
30
Faza secundara (a azotului) in care oxigenul se consuma pentru oxidarea

substantelor organice care contin azot, producandu-se oxidarea pana la stadiul de
nitriti ( sarurile acidului azotos, N 2O3) si apoi pana la stadiul de nitrati (sarurile
acidului azotic N2O5)
6) Consumul chimic de oxigen (CCO) sau oxidabilitatea apei, reprezinta cantitatea

de oxigen, in mg/dm3, necesara pentru oxidarea tuturor substantelor organice sau
minerale oxidabile fara ajutorul bacteriilor. Oxidabilitatea reprezinta cantitatea de
oxigen echivalenta cu consumul de oxidat. Substantele organice sunt oxidate la
cald, iar cele minerale la rece.
Pentru
apele
uzate
industrial
care
contin
substante
toxice
ce
distrug
microorganismele din apa si deci nu se poate determina CBO, aceasta determinare

va constitui singurul indicator asupra prezentei substantelor organice, in schimb nu
ofera posibilitatea de a diferentia materia organica stabila si instabila din apa uzata.
Raportul dintre marimile CBO-CCO ale unei ape uzate difera in functie de
provenienta ei. Pentru apele uzate menajere se apreciaza ca CBO 20 reprezinta
circa 86% din CCO. In apele uzate industrial care contin cantitati importante de
substante organice nebiodegradabile, valoarea CCO depaseste pe cea a CBO 20 cu
peste 50%.
Caracteristici bacteorologice si biologice

Apele uzate in compozitia carora se afla materii organice, sunt populate si cu specii
de organisme care valorifica resursele de hrana respective si care, in decursul
dezvoltarii lor, s-au adaptat unor conditii unilaterale de mediu. Aceste organisme
constituie indicatorul biologic care caracterizeaza pozitiv gradul de incarcare a apei
cu substante organice sau gradul sau de saprobitate. Organismele respective sunt
formate din bacterii, protozoare, alge, etc.
Din punct de vedere al nutritiei, bacteriile se impart in autotrofe si heterotrofe.
Bacteriile autotrofe utilizeaza pentru a se hrani substante minerale. Carbonul
necesar pentru sinteza glucidelor, lipidelor si protidelor il iau din bioxidul de carbon,
carbonate si bicarbonate.
32
Bacteriile heterotrofe au nevoie de materii organice ca sursa de carbon si de

energie. Din grupa acestor bacterii fac parte: saprofitele care utilizeaza materii
organice moarte si care joaca rolul principal in procesul de autoepurare si parasite,
care se dezvolta in corpul organismelor animale si umane si care apar numai
intamplator in apele poluate. Unele sunt patogene, reprezentand un pericol pentru
sanatatea omului (bacteriile tifosului intestinal, a dezinteriei, a holerei, a febrei tifide,
etc)
Pentru determinarea gradului de infectare a apei cu bacterii patogene de
efectueaza o analiza a apelor pentru a pune in evidenta existent bacteriilor din
grupa Coli-bacterii care prezinta un component tipic al microflorei intestinale.
Bacteria Coli nu constituie o bacterie patogena (este o bacterie banala), dar
constituie un indicator al existentei in apa uzata a dejectiilor de animale si umane si
deci existent de bacterii patogene.
Pentru a aprecia gradul de poluare bacteriana a apei uzate se determina titrul
Coli (titrul bacteriei intestinale Coli) care reprezinta volumul cel mai mic de apa
uzata in care exista o singura bacterie Coli.
Determinarea organismelor existente in apele uzate dupa sistemul saprobiilor
care cuprinde speciile de organisme caracteristice apelor impurificate cu substante
organice isi gaseste o aplicare din ce in ce mai larga. Astfel, prezenta sau absenta
unor organisme poate oferi indicatii asupra desfasurarii procesului de epurare
biologica din cadrul unei statii de epurare. Aceeasi observatie este valabila si in
cazul proceselor de fermentare anaeroba a namolurilor. Varietatatea organismelor
in procesele tehnologice mentionate este mai mare fata de cea existent in apele
uzate brute unde speciile de organisme sunt foarte reduse, ceea ce impune
efectuarea de analize biologice, in mod sistematic, in statiile de epurare. Fata de
analiza chimica, analiza biologica a apelor uzate prezinta unele avantaje si
dezavantaje.
Avantajul cel mai important consta in valoarea ei retrospectiva. Daca analiza
chimica ofera in formatii asupra unor caracteristici ale apei valabile doar pentru
momentul prelevarii probelor, analiza biologica furnizeaza date medii ce oglindesc
situatia in trecut pe o perioada indelungata de timp. Acest avantaj este consecinta
asa numitei inertia biologice ce caracterizeaza materia prima. Reactia unui
34
organism, raspunsul acestuia fata de factorii de mediu (temperature, oxigen, pH,

prezenta unor concentratii ridicate a unor anumite substante toxice etc) nu au loc
imediat, ci se petrec intr-o anumita perioada de timp. Analiza biologica, in schimb,
nu poate furniza valori cantitative asupra proceselor de poluare si nici nu poate
indica natura poluantului. In aceasta situatie, metodele de analiza fizico-chimica a
apelor uzate se completeaza reciproc cu metode de analiza biologica. Daca o
poluare puternica nu este greu de identificat, in schimb cand intervine o poluare
slaba se poate pune in evidenta numai printr-o analiza atenta a conditiilor biologice
corelate cu datele chimice.(DIMA M., 1998)
Cap.IV. Tehnologia adoptata pentru apele uzate.

36
Caracteristicile apelor uzate definite de provenienta acestor ape, la care se

adauga conditiile de calitate la deversarea in receptori impuse de STAS 4706-88.
Procedeele de epurare mecanico-fizice, asigura retinerea, prin procese fizice, a
substantelor poluante sedimentabile din apele uzate. Pentru retinerea corpurilor si a
suspensiilor mari se folosesc gratare si site, in unele situatii de scheme de epurare,
aceasta
operatie
se
numeste
epurarea
preliminara.
Pentru
separarea
gravitationala, a grasimilor si emulsiilor care plutesc in masa apei uzate, se folosesc

separatoare de grasimi, iar sedimentarea sau decantarea materialelor solide in
suspensie separabile prin decantare, are loc in deznisipatoare, decantoare, fose
septice etc. Acest procedeu de epurare este folosit frecvent in epurarea apelor
uzate menajere, constituind o etapa intermediara de realizare totala a epurarii
apelor.
Procedeele de epurare mecano-chimice se aplica la apele uzate in compozitia
carora predomina materii solide in suspensie, coloidale si dizolvate care nu pot fi
retinute decat numai prin tratarea acestor ape cu reactivi chimici de coagulare.
Epurarea mecanica si epurarea mecano-cimica constituie epurarea primara a
apelor uzate , iar constructiile si instalatiile aferente alcatuiesc treapta mecanica a
unei statii de epurare.
Procedeele de epurare mecano-biochimice se bazeaza pe actiunea comuna a
proceseleor mecanice, chimice si biologice si pot avea loc in conditii natural sau
artificial prin filtrarea biologica sau in bazine de aerare cu namol active de mica sau
mare incarcare, cu aerare normal sau prelungita. Pentru apele uzate industrial in
compozitia carora lipsesc substantele nutritive (azot, fosfor) necesare bacteriilor
aerobe se prevad bazine specific pentru introducerea acestor substante chimice.
Constructiile si instalatiile in care se realizeaza procesele biochimice de epurare
biologica , alcatuiesc treapta secundara astatiei de epurare avand drept scop
final,reti
IV.1.Variante tehnologice de epurare a apelor uzate municipa

nerea materiilor solide si in specilal a celor organice.Namolul produs in treapta
biologica este retinut, prin decantare, in decantoarele secundare.
38
Epurarea tertiala este epurarea de finisare care se aplica dupa cele doua trepte
ale procesului classic de epurare si consta in totalitatea procedeelor folosite in
scopul
eliminarii din apele uzate a anumitor substante, care odata ajunse in
receptor afecteaza calitatile de potabilitate a acestora. Epurarea tertiala favorizeaza

aparitia spumei la suprafata apelor recipientului, care pe langa aspectul inestetic
ce-l cauzeaza, nu permite oxigenarea apei..Compusii azotului si ai fosfatului care in
treapta primara si secundara sunt retinuti in limitele de 40-58%, odata ajunsi in
receptor contribuie la dezvoltarea excesiva a florei acvatice cauzand procesul de
eutrofizare a apelor cu consecinte neplacute asupra calitatii apelor. Epurarea
tertiala sau epurarea avansata a apelor urmareste eliminarea din apa epurata a
substantelor refractare, astfel ca apa epurata in contextual actual al crizei de apa ,
sa poata fi refolosita, chiar in scopuri potabile, iar impuritatile retinute sa fie complet
distruse pentru a nu a fecta , in nici un fel calitatea apelor natural.
Este recomandata ca treapta a treia de epurare in statiile orasenesti, intrucat ,
odata cu dezvoltarea si diversificarea ramurilor industrial, a crescut si numarul
poluantilor care numai partial, pot fi eliminate prin procesele clasice de epurare.
Tratarea namolurilor rezultate din epurarea apelor uzate in cele trei trepte de
epurare consta in fermentarea si dehidratarea lor. Desi fermentarea anaeroba ca
process biologic de stabilizare a namolurilor organice este frecvent aplicata in
statiile de epurare, totusi, in ultimul timp se promoveaza Solutia de fermentare
aeroba la temperature si presiunui ridicate care prezinta avantaje tehnice si
economice superioare primului system. Pentru deshidratarea namolului se poate
aplica Solutia naturala cu platform de namol, iar pentru cantitati mari de namol se
recomanda deshidratarea artificial pe cale termica sau mecanica.. Namolurile
stabilizate si deshidratate se pot valorifica sub forma de ingrasamant organic in
agricultura sau sub alte forme utile.(Dima, 1998)
IV.2. Factorii care influenteaza selectia operatiilor si proceselor

unitare in alcatuirea schemei tehnologice de epurare.
Proiectarea statiilor de epurare a apelor uzate industrial reprezinta unul din
aspectele cele mai interesante ale ingineriei mediului si se bazeaza atat pe
cunostiinte teoretice, cat si pe studii cu caracter aplicativ in domeniile: hidrologic,
40
fizico-chimic, geotehnic. Schema tehnologica de epurare este reprezentarea grafica

a combinatiilor de operatii si procese unitare folosite pentru a se realize scopul dorit
si anume: epurarea apelor uzate cu un anumit nivel de poluare.
1. Posibilitatile de aplicare a procesului de epurare sunt evaluate pe baza
experientei anterioare, a datelor din literature, din instalatii pilot si instalatii in
functiune.
2. Debitul de ape uzate procesele alese trebuie sa corespunda debitului de ape
uzate estimate, de exemplu, iazurile de stabilizare nu sunt corespunzatoare pentru
debite mari.
3. Variatiile de debit si compozitie ale apei uzate cele mai multe procese de epurare
au rezultate mai bune in conditii relative constant de debit si compozitie ale apei
uzate. De cele mai multe ori se practica uniformizarea debitelor si compozitiei
apelor uzate, inainte de a se trece efectiv la epurarea acestora.
4. Caracteristicile apei uzate influenteaza in mod direct tipul proceselor folosite:
fizice, chimice, biologice, epurare avansata.
5. Poluanti care inhiba sau care se mentin neschimbati in cursul epurarii apelor uzate
este necesar sa se identifice acesti poluanti in apele uzate, pentru a alege in mod
corespunzator schema de epurare. Compusii organic nebiodegradabili inhiba
desfasurarea procesului de epurare biologica, deci trebuie eliminati intr-o etapa
anterioara printr-o metoda de epurare avansata.
6. Conditii climaterice temperature influenteaza viteza de reactie a multor procese
chimice si biologice.
7. Conditii de reactie si alegerea reactorului alegerea si proiectarea reactorului se
bazeaza pe consideratii cinetice si termodinamice, fiind importante, de asemenea,
tipul de reactie prin care se realizeaza eliminarea poluantilor, folosirea eventuala a
catalizatorilor , posibilitatile de intensificare a transferului de masa sau caldura.
8. Performantele realizate sunt, de obicei, exprimate prin prisma calitatii efluentului,
valorile concentratiei poluantilor in efluent trebuind sa fie conforme cu valorile
admisibile din standardele nationale.
9. Reziduurile rezultate tipurile si cantitatile de reziduuri solide, lichide sau gazoase,
obtinute din procesul de epurare trebuie sa fie cunoscute sau estimate din studii de
laborator sau la scara de pilot.
10. Prelucrarea namolurilor rezultate din procesul de epurare selectia sistemului de
prelucrare a namolurilor trebuie sa corespunda cu sistemul de epurare ales, tinand
42
cont si de modul in care ar putea afecta prelucrarea namolurilor procesele de

epurare ale apelor uzate.
11. Factorii de mediu directia vantului, zgomotul, circulatia, distant fata de zona
rezidentiala, caracteristicile emisarului, influenteaza sau conditioneaza restrictive
unele procese sau amplasarea statiei de epurare.
12. Necesarul de substante chimice trebuie cunoscute cantitatile, efectul chimicalelor
si modul in care acestea afecteaza costul procesului de epurare pe ansamblul sau
si de tratare a deseurilor rezultate.
13. Necesarul de energie trebuie cunoscut necesarul energetic: energie electrica,
combustibil, apa de racire al proceselor selectate.
14. Necesarul de personal este important sa se cunoasca numarul de oameni si
nivelul lor de calificare, precum si timpul in care se poate realize calificarea lor
15. Conditii de exploatare si fiabilitate este necesar sa se cunoasca conditiile
deosebite de exploatare, lucrul la temperaturi si presiuni mari, cu substante toxice,
necesarul si costul aparaturii suplimentare.
16. Procese auxiliare utilajele auxiliare: depozitare, pompare, transfer termic, trebuie
sa fie cunoscute, la fel ca si efectele nefunctionarii acestora asupra calitatii
efluentului.
17. Performantele procesului de epurare sunt importante performantele pe termen
lung ale operatiilor si proceselor unitare, influenta concentratiilor soc ale poluantilor
asupra acestora.
18. Complexitatea procesului sunt foarte utile informatiile asupra complexitatii
exploatarii instalatiilor de epurare in conditii obisnuite sau de urgent precum si
nivelul necesar de pregatire a operatorilor.
19. Compatibilitatea cu instalatiile deja existente operatiile sau procesele unitare pot
fi compatibile cu instalatiile existente, expansiunea statiei de epurare facandu-se
astfel rapid.
20. Spatiul necesar se considera atat necesarul pentru instalatiile existente cat si
pentru dezvoltarile ulterioare.(Macoveanu, 1997)
IV.3 Determinarea gradului de epurare necesar

Determinarea capacitatii statiei de epurare precum si eficienta sa sunt
calculate functie de valorile gradului de epurare necesare pentru principalii
indicatori de calitate ai apelor uzate. Prin grad de epurare se intelege procentul de
reducere ca urmare a epurarii a unei parti din elementele poluante de natura fizica,
44
chimica si biologica din apele uzate astfel incat procentele ramase sa satisfaca
cerintele legislative impuse apei uzate epurate avand in vedere dilutia si
amestecarea acesteia cu apa emisarului considerat (relatia 1).
= ( CiCf ) /Ci100
(1)
In care:
Ci reprezinta valoarea concentratiei initiale a indicatorului fizic, chimic din
apele uzate pentru care se determina gradul de epurare, (mg/l);
Cf reprezinta valoarea concentratiei finale a aceluiasi indicator dupa
epurarea apei uzate, (mg/l).
Un parametru care intervine in calculele de proiectare a unei statii de
epurare ape uzate urbane care deverseaza in emisar apa de suprafata este gradul
sau raportul de dilutie notat cu d i care este dat de rela ia (2):
d=
Q
5
=
=17,543
q 0,285
n care:
Q - debitul emisarului (m3/s);
q debitul maxim zilnic ape uzate (m 3/s).
Intr-o sectiune intermediara de la gura de varsare pana la sectiunea de
amestecare completa raportul de dilutie real va fi exprimat prin relatia (3) si anume:
d ' =a
Q
q
in care: a coeficientul de amestecare corespunzator sectiunii considerate a carui

valoare poate varia intre 0,7 0,9. Alegem a = 0,7.
1).
d ' =a
2). ).
'
Q
5
=0,7
=12,280
m3/s.
q
0,285
d =a
Q
5
=0,999
=17,525
q
0,285
m3/s.
In cazul in care amestecarea ar fi perfecta valoarea lui a = 1 si corespunde

formulei de calcul (2).
n unele calcule si studii hidraulice valoarea coeficientului de amestecare a este
data de relatia lui I.D.Rodziler:
46
1e L
a=
Q
1+ e L
q
3
n care:
a coeficient de amestecare;
coeficient exprimat prin relatia lui V.A.Frolov
=
Dt
3
=1,51,2 0,0135/0,285=0,649
q
coeficient ce tine cont de locul si tipul evacuarii apei uzate in emisar;

Se adopta = 1,5 corespunzator evacuarii la talveg.
coeficient de sinuozitate al receptorului; = 1,2.
Dt=
vH 1,51,8
=
=0,0135 m2 /s
200
200
in care:
v - viteza medie a receptorului, m/s (din tema de proiectare);
H adancimea medie a receptorului, H = 1,8 m (se adopta);
q debitul maxim zilnic al apei uzate, m3/s;
L distana reala dupa talveg de la punctul de varsare al apei uzate pana la
sectiunea examinata privind calitatea emisarului, m (in calcule sectiunea examinata
se considera situata la 1km amonte de sectiunea de folosinta).
L= Ltem 1km = 15 -1 = 14 km = 14000 m
Se adopta Ltem = 15km.
3
1e L
1e0,649 14000
a=
=
=0,999
Q
5
1+ e L 1+
e0,649 14000
q
0,285
3
Se calculeaza lungimea de amestecare indicata cu ajutorul relatiei (se calculeaza

utilizand ambele valori ale lui a):
Lam=
2,3 aQ+ q 3
lg
L
( 1a ) q
Pentru a = 0,7:
48
Lam=
2,3 aQ+ q 3
2,3
0,75+ 0,285 3
lg
=
lg
=199,031 m
( 1a ) q
0,649 ( 10,7 )0,285
Pentru a = 0,999:
Lam=
2,3 aQ+ q 3
2,3
0,9995+ 0,285 3
lg
=
lg
=3455,040 m
( 1a ) q
0,649 ( 10,999 )0,285
Dup determinarea gradului de dilutie real se calculeaza gradul de epurare

necesar pentru poluantii importanti considerati in tema de proiectare, asa incat,
dupa epurare si amestecare cu apele emisarului sa se incadreze in conditiile de
calitate, categoria a doua de ape de suprafata.
1.Determinarea GE dupa materii in suspensii.
Se va aplica formula generala de determinare a GE particularizata pentru
materiale in suspensii:
= ( CiSS C fSS ) /CiSS100=( 32535 ) /325100=89,23
CfSS = valoarea finala a concentratiei materiei solide in suspensie, conform
NTPA 001/2005.=35mg/l
2. Determinarea GE necesar dup substante organice (CBO 5)
Acest calcul se defineste in urmatoarele situatii:
a. Cand in afara de dilutii si amestecare intervine si procesul natural de autoepurare a
apei oxigenate la suprafata.
b. Cand in ecuatia de bilant calculele se bazeaza pe dilutie si amestecare si nu iau in
considerare procesul de autoepurare.
c. Functie de conditiile impuse prin NTPA 001/2005
a. Se ia in considerare dilutia, amestecarea si procesul de autoepurare prin
oxigenarea apei.
CBOa5 . u.q10k t +aQCBO r510k t =( aQe +q ) CBO a5 .m
1
1r
0,10,108
0,10,108
78,055 0,285 10
+0,8 5 210
=(0,8 5+0,285) 7=
50
29,489=29,995
unde:
CBO5a.m reprezinta cantitatea de CBO 5 admisibila a fi evacuata in emisar pentru
amestec, in sectiunea de calcul (7 mg/l);
k1 = 0,1 zi-1 coeficient de oxigenare sau constanta de consum a oxigenului in ape
uzate;
k1r = 0,1 zi-1 constanta de consum a oxigenului din apele emisarului in amonte de
gura de varsare;
q debitul zilnic maxim, m3/s;
Q debitul emisarului, m3/s;
a = 0,8;
t timpul de curgere a apei intre sectiunea de evacuare si sectiunea de calcul;
t = L/v = 14000/1,5 = 0,108 zile;
CBO5r reprezinta cantitatea de substanta organica, exprimata prin CBO 5, al apelor
emisarului in amonte de gura de varsare, (2mg/l).
a. m
CBO5
aQ
0,85
7
( 72100,10,108 ) + 0,10,108
CBO =
CBOa5 .m CBOr510k rt ) +
=
=7
k t (
k t
0,10,108
0,28510
10
q10
10
a. u
5
b.Se ia n considerare numai amestecarea si dilutia, ecuatia de bilant fiind:

CBOa5 . u.q+aQCBO r5=( aQ+q ) CBO a5 .m
78,055 0,285+0,8 52=( 0,285+0,85 )7 = 30,245=29,995
CBOa5 . u=
78,055=
aQ
(CBO5a. mCBO r5 )+CBOa5 . m
q
0,85
( 72 ) +7=77,175 mg O 2 /l
0,285
c.) Se ia in calcul valoarea impusa de NTPA 001/2005

CBO5NTPA = 25 mg/l
= ( CiSS C fSS ) /CiSS100=( 40225 ) /405100=93,827
52
Se constata ca valorile gradului de epurare in ceea ce priveste CBO 5 ul

variaza intre 78,055 si 77,175 functie de modul de dilutie si raportare.
3. Determinarea GE necesar dupa oxigenul dizolvat.
In general, GE privind oxigenul dizolvat se va calcula functie de CBO 5 la
amestecare folosind relatia:
CBO5a.m = F*Dmax = 2*3,2 =6,4 mg O2/l
F factor cu valori intre 1,5 2,5, se adopta F= 2
Dmax deficit maxim de oxigen in aval de sectiunea de evacuare si rezulta
din diferentele intre concentratia oxigenului dizolvat la saturatie (CO sat20 = 9,2 mg/l)
si concentratia oxigenului dizolvat ce trebuie sa existe in orice moment in apa
receptorului( COr).
Dmax = COsat20 COr = 9,2 6 = 3,2 mg/l
Concentratia CBO5, intr-o apa uzata, se determina folosind urmatoarea
relatie de calcul care ia in consideratie bilantul in ceea ce priveste CBO 5:
CBO a5 .m ( Q+q )QCBOr5 7 ( 5+ 0,285 )52
CBO =
=
=94,719 mg /l
q
0,285
a. u
5
Se calculeaza in continuare CBO20 pentru ape uzate:

a. u
a .u
CBO20 =1,46CBO5 =1,4694,719=138,289 mg/l

a. u
CBO
a. m
20
qCBO20 + aQCBO20 0,285138,289+ 0,852,92

=
=
=11,923 mg/l
q+aQ
0,285+ 0,85
CBO20r = 1,46* CBO5r = 1,46*2 = 2,92 mg/l

Se calculeaza deficitul de oxigen ca fiind:
DO = COs COr = 11,35 6 = 5,35 mg O2/l
COs (la 10C) = 11,35 mg O2/l
Se determina timpul critic la care se realizeaza deficitul maxim de oxigen
(dupa gura de varsare) din apa raului:
lg
t cr=
DO ( k 2k 1 r )
k2
5,35 ( 0,20,1 )
0,2
1
a .m
lg
1
k 1r
CBO 20 k 1 r
0,1
11,9230,1
=
=
k 2k 1 r
0,20,1
Calculul deficitului critic (maxim de oxigen):

54
D cr =
k 1 rCBOa20.m k
( 10
k 2k 1 r
1r
t cr
10k
tcr
2r
) + DO10k t = 0,111,923 ( 10010,429100,20,429 ) +5,3510

2
cr
0,20,1
Se compara concentratia oxigenului necesar vietii acvatice intr-o apa de

suprafata (> 4 mg/l) cu concentratia minima de oxigen.
COmin = COs Dcr = 11,35 5,400 = 5,95mg/l
COs = 11,35 mg O2/l (la 10C)
COmin > 4 mg/l si amestecul emisarului cu apa uzata epurata indeplineste
conditia pentru viata ecosistemului.
4. Calculul GE pentru azot total
Se va aplica formula generala a GE privind N total considerand valoarea
maxima admisa a concentratiei Ntotal conform NTPA 001/2005.
= ( C C fN ) /C 100=( 1010 ) /10100=10
CfN(conform NTPA)= 10 mg/l
IV.5 Calculul concentratiilor intermediare realizate pentru etapele de epurare
mecanica si biologica. Verificarea realizarii gradului de epurare necesar.
Varianta 1
a.u.
G/S
=
DZ+SG
BNA
DP
DS
a.e.
C iC f
C i ( 100 )
100 C f =
Ci
100
Calculul concentratiei intermediare pentru materii solide in suspensie

- Gratare/Site: GE = 4%, Ci = 325 mg/l
C ( 100 ) 325 ( 1004 )
Cf= i
=
=312mg /l
100
100
- Deznisipator + Separator Grasimi: GE = 8%, Ci = 312mg/l
C ( 100 ) 312 ( 1008 )
Cf= i
=
=287,04 mg/l
100
100
- Decantor Primar: GE = 55%, Ci = 287,04 mg/l
56
Cf=
C i ( 100 ) 287,04 (10055 )

=
=129,168 mg /l
100
100
- Bazin cu Namol Activ + Decantor Secundar: GE= 90%, Ci = 129,168 mg/l

C ( 100 ) 129,168 ( 10090 )
Cf= i
=
=12 , 91mg/l
100
100
Calculul concentratiei intermediare pentru CBO5
C ( 100 ) 405 ( 1000 )
Cf= i
=
=405 mg/l
100
100
- Deznisipator + Separator Grasimi: GE = 8%, Ci = 405 mg/l
C ( 100 ) 405 ( 1008 )
Cf= i
=
=372,6 mg /l
100
100
Cf=
C i ( 100 ) 372,6 ( 10030 )

=
=260,82 mg/l
100
100
- Bazin cu Namol Activ + Decantor Secundar: GE= 85%, Ci =

Cf=
260,82
C i ( 100 ) 260,82 ( 10085 )

=
=39 ,12 mg/l
100
100
Calculul concentratiei intermediare pentru CCOCr

- Gratare/Site: GE = 0%, Ci =540 mg/l
C ( 100 ) 540 ( 1000 )
Cf= i
=
=540 mg /l
100
100
C ( 100 ) 540 ( 1008 )
Cf= i
=
=496,8 mg/l
100
100
C ( 100 ) 496,8 ( 10030 )
Cf= i
=
=347,76 mg /l
100
100
- Bazin cu Namol Activ + Decantor Secundar: GE= 83%, Ci =347,76mg/l
C ( 100 ) 347,76 ( 10083 )
Cf= i
=
=59 , 11 mg/l
100
100
Calculul concentratiei intermediare pentru azot total
58
mg/l
Cf=
C i ( 100 ) 12 ( 1000 )
=
=12mg /l
100
100

C ( 100 ) 12 ( 1000 )
Cf= i
=
=12mg /l
100
100
- Decantor Primar: GE = 5%, Ci = 12 mg/l
C ( 100 ) 12 ( 1005 )
Cf= i
=
=11,4 mg/l
100
100
C ( 100 ) 11,4 ( 10085 )
Cf= i
=
=1, 71 mg/
100
100
Varianta 2:
a.u.
a.e.
G/S
DZ
DP
BNA
DS
Calculul concentratiei intermediare pentru materii solide n suspensie

C ( 100 ) 325 ( 1006 )
Cf= i
=
=305,5 mg /l
100
100
- Deznisipator: GE = 10%, Ci = 305,5 mg/l
Cf=
C i ( 100 ) 305,5 ( 10010 )

=
=274,95 mg/l
100
100

Cf=
C i ( 100 ) 274,95 ( 10050 )

=
=137,47 mg/l
100
100

Cf=
C i ( 100 ) 137,47 ( 10090 )

=
=13 , 74 mg/l
100
100

Cf=
C i ( 100 ) 405 ( 1000 )

=
=405 mg/
100
100
- Deznisipator: GE = 5%, Ci = 405 mg/l

60
Cf=
C i ( 100 ) 405 ( 1005 )

=
=384,75 mg/l
100
100
- Decantor Primar: GE = 30%, Ci = 384,75

Cf=
mg/l
C i ( 100 ) 384,75 ( 10030 )

=
=269,32mg /l
100
100

Cf=
C i ( 100 ) 269,32 ( 10085 )

=
=40 , 39 mg /l
100
100

C ( 100 ) 540 ( 1000 )
Cf= i
=
=540 mg/l
100
100
C ( 100 ) 540 ( 1006 )
Cf= i
=
=507,6 mg /l
100
100
- Decantor Primar: GE = 30%, Ci = 507,6
Cf=
mg/l
C i ( 100 ) 507,6 ( 10030 )

=
=355,32 mg /l
100
100

Cf=
C i ( 100 ) 355,32 ( 10083 )

=
=60 , 40 mg /l
100
100

C ( 100 ) 12 ( 1000 )
Cf= i
=
=12mg /l
100
100
C ( 100 ) 12 ( 1000 )
Cf= i
=
=12mg /l
100
100
- Decantor Primar: GE = 5%, Ci = 12 mg/l
C ( 100 ) 12 ( 1005 )
Cf= i
=
=11,4 mg/l
100
100
62
Cf=
C i ( 100 ) 11,4 ( 10080 )

=
=2 ,28 mg/l
100
100
Varianta 3:
a.u
a.e
G/S
a.e.
DZ
C\F
DP
A
BNA
DS
AA
Calculul concentratiei intermediare pentru materii solide in suspensie

C ( 100 ) 325 ( 1005 )
Cf= i
=
=308,75 mg/l
100
100
- Deznisipator: GE = 10%, Ci = 308,75 mg/l
C ( 100 ) 308,75 ( 10010 )
Cf= i
=
=277,87 mg /l
100
100
- C\F+DP: GE = 70%, Ci =
Cf=
mg/l
C i ( 100 ) 277,87 ( 10070 )

=
=83,36 mg /l
100
100
- BNA+DS: GE= 85%, Ci =

Cf=
277,87
83,36
mg/l
C i ( 100 ) 83,36 ( 10085 )

=
=12,50 mg /l
100
100

C ( 100 ) 405 ( 1000 )
Cf= i
=
=405 mg/l
100
100
C ( 100 ) 405 ( 1008 )
Cf= i
=
=372,6 mg /l
100
100
- C\F+DP: GE = 60%, Ci = 372,6
Cf=
C i ( 100 ) 372,6 ( 10070 )

=
=149,04 mg /l
100
100
- BNA+DP: GE = 85%, Ci = 149,04

Cf=
mg/l
mg/l
C i ( 100 ) 149,04 ( 10085 )

=
=22,35 mg/l
100
100
64

C ( 100 ) 540 ( 1000 )
Cf= i
=
=540 mg /l
100
100
C ( 100 ) 540 ( 1007 )
Cf= i
=
=502,2 mg/l
100
100
- C\F+DP: GE = 60%, Ci =
Cf=
C i ( 100 ) 502,2 ( 10060 )

=
=200,88 mg/l
100
100
- BNA+DP: GE= 85%, Ci =

Cf=
502,2 mg/l
200,88 mg/l
C i ( 100 ) 200,88 ( 10085 )

=
=30,13 mg/l
100
100

C ( 100 ) 12 ( 1000 )
Cf= i
=
=12mg /l
100
100
C ( 100 ) 12 ( 1000 )
Cf= i
=
=12mg /l
100
100
- C\F+DP: GE = 75%, Ci = 12 mg/l
C ( 100 ) 12 ( 10075 )
Cf= i
=
=3 mg /l
100
100
- BNA+DP: GE= 75%, Ci = 3mg/l
C ( 100 ) 3 ( 10075 )
Cf= i
=
=0,75 mg/l
100
100
Indicatori
Conc.
finala, Conc.
MSS, mg/l
CBO5, mg/l
CCOCr, mg/l
Azot total, mg/l
Varianta 1
12,91
39,12
59,11
1,71
finala, Conc.
Varianta 2
13,74
40,39
60,40
2,28
66
finala, Valori NTPA
Varianta 3
12,05
22,35
30,13
0,75
35
25
125
10
In urma analizelor realizate, se adopta varianta a III-a, datorita faptului ca

asigura conditiile de deversare impuse de NTPA 001/2005.
Din punct de vedere ecologic aceasta varianta este optima deoarece respecta
conditiile impuse de NTPA 001/2005 care reglementeaza valorile principalilor
indicatori de calitate pentru receptorii in care se face deversarea.
Varianta 3 este avantajoasa din punct de vedere economic deoarece utilajele
utilizate nu sunt scumpe, reactivii folositi sunt accesibili ca pret, iar consumul de
energie nu este mare.
Procedeele de epurare mecano-biologica se bazeaza pe actiunea comuna a
proceselor mecanice si biologice si pot avea loc in conditii naturale sau in conditii
artificiale prin filtrare biologica sau in bazine de aerare cu namol activ de mica sau
de mare incarcare, cu aerare normala sau prelungita
4.6. Schema bloc a procesului de epurare mecanico-chimica-biologica
Grtare, site
Deznisipator
Decantor primar
Recirculare namol
68
Bazin cu nmol activ
Spre emisar
Decantor secundar
Evacuare namol in exces
IV.7. Materii prime, auxiliare si utilitati

Materia prima reprezinta un ansamblu de material destinat prelucrarii, intr-o
instalatie industriala, in vederea obtinerii unui produs. Materia prima pentru statia
de epurare o repezinta apa uzata ce este supusa epurarii inainte de a fi deversate
in emisar.
Apa uzata, folosita ca materie prima in statia de epurare rezultata din
canalizarea municipala, poate fi menajera, industriala, pluviala sau din infiltratii.
Materii chimice de epurare cum ar fi: agentii chimici de coagulare-floculare agentii
chimici de egalizare.
Namolul activ
Namolul de recirculare actioneaza in bazine pentru epurarea apei i poate fi
asemanat cu cel care constituie membrana de pe filtrele biologice. Clasificarea
namolurilor se poate face folosind diferite criterii. Astfel, din punctul de vedere al
compozitiei chimice se deosebesc: namoluri minerale, la care cantitatea de materii
solide totale minerale depaseste 50% si namoluri organice, la care cantitatea de
materii solide totale organice depaete 50%; din punctul de vedere al provenientei
apei uzate, pot exista: namoluri menajere,orasenesti si industriale; din punctul de
vedere al instalatiilor din care provin, se deosebesc: namoluri din decantoarele
primare, din decantoarele dupa precipitarea chimica, din decantoarele secundare
dupa filtrele biologice, din decantoarele secundare dupa bazinele cu namol activ.
Apa, aburul, aerul comprimat, gazele inerte si energia electrica sunt uzual
inglobate in denumirea de utilitati. Toate utilitatile sunt considerate ca facand parte
din sfera problemelor energetice ale unei intreprinderi.
70
Apa
Functie de utilizarea care se da apei se deosebesc mai multe categorii: apa
tehnologica, apa de racire, apa potabila, apa de incendiu, apa de incalzire. Apa de
racire poate proveni din fantani de adancime, temperatura ei se menine intre 10 15C in tot timpul anului, sau apa de la turnurile de racire, cand se recircula, avand
temperatura in timpul verii de 25 - 30C. Pentru evitarea formarii crustei
temperatura apei la ieire din aparate nu trebuie sa depaseasca 50C. Racirile cu
apa industriala se pot realiza pana la 35 - 40C.
Apa ca agent de incalzire poate fi:
- apa calda cu temperatura pana la 90C;
- apa fierbinte, sub presiune pana la temperatura de 130-150C.
Apa este un agent termic cu capacitate calorica mare, uor de procurat.
Pentru incalzire se prefer apa dedurizata cu scopul evitarii depunerilor de piatra.
Energia electrica
Aceasta reprezinta una din formele de energie cele mai folosite datorita
usurintei de transport la distante mari si la punctele de consum si randamentelor
mari cu care poate fi transformata in energie mecanica, termica sau luminoasa.
Energia electrica transformata in energie mecanica este utilizata la actionarea
electromotoarelor cu care sunt dotate diversele utilaje (pompe, ventilatoare,
reactoare cu agitare mecanica). Energia electrica este folosita si la incalzire prin
transformare in caldura, folosind mai multe tehnici:
- trecerea curentului prin rezistente electrice;
- transformarea energiei electrice in radiatii infrarosii;
- folosirea curenilor de inalta frecventa, medie si mica;
- folosirea pierderilor dielectrice;
Avantajul incalzirii electrice consta in reglarea usoara a temperaturii,
posibilitatea generarii incalzirii intr-un punct, introducerea unei cantitati mari de
caldur intr-un volum mic, realizarea unei incalziri directe, fara impurificarea
mediului si la orice presiune. (Tudose, 1990).
IV.8. Subproduse materiale energetice, deeuri

Namolul activ in exces
Reprezinta cantitatea de namol activ care nu mai este necesara procesului de
epurare, fiind exprimata in kg MTS evacuate zilnic din instalatia de epurare; poate fi
exprimata si in volume de namol cand se ia in considerare si umiditatea acestuia de
98,5-99,5%.
Cantitatea de namol in exces depinde de mai multi factori, dintre care
ponderea cea mai mare o reprezinta cantitatea de CBO 5 din apa uzata la care se
72
adauga factorul privind mentinerea concentratiei constante a namolului activ in

bazinul de aerare.Este stiut ca namolul activ de recirculare isi mareste neincetat
volumul, prin proliferarea microorganismelor datorita hranei asigurata de apa uzata
nou sosita in bazin.
Cantitatea de namol de exces care trebuie evacuata, pentru a menine
constanta cantitatea de namol de recirculare, se estimeaza la 1,5-3,0% din
cantitatea de apa uzata care intra in aerotanc. Namolul activ in exces poate fi trimis,
spre tratare, in rezervoarele de fermentare metanica, dup ce in prealabil a fost
supus unui proces de reducere a umiditatii in bazine speciale numite ingrosatoare
de namol. Daca schema tehnologica a statiei de epurare prezinta un amplasament
corespunzator, se recomanda ca acest namol sa fie pompat intr-un camin din fata
decantoarelor primare, prezentand urmatoarele avantaje:
- cresterea eficientei decantoarelor primare, deoarece flocoanele de namol
activ au efectul unui coagulant;
- amestecul celor doua feluri de namoluri contine mai putina apa si in
consecinta volume reduse de namol vor fi dirijate spre rezervoarele de fermentare,
eliminand necesitatea obligatorie a ingrosatorului de namol (Dima,1998).
74
Cap.V Proiectarea tehnologica a utilajelor

V.1. Debite de calcul si de verificare utilizate in statiile de
epurare municipale
Aceste debite de calcul si verificare sunt specifice fiecarei trepte din procesul de
epurare a apei uzate.
Valorile acestora sunt prezentate sintetic in urmatorul tabel:
Utilaj
Gratare, Site
Deznisipator
Decantor primar
Bazin cu namol activ
Decantor secundar
Debite de calcul (Qc)
Debite de verificare (Qv)
Qc=
Qv=
Qc=
Qv=
Qc=
Qv=
Qc=
Qv=
Qc=
Qv=
V.2 Calculul utilajelor din cadrul treptei mecanice de

epurare (gratare, deznisipator, bazin de egalizare, decantor
primar).
V.2.1 Gratare
76
Gratarele, conform STAS 12431 / 1986, se preved la toate statiile de epurare

indiferent de sistemul de canalizare adoptat si independent de procesul de intrare a
apei in statia de epurare (curgere garvitationala sau compacta). in acest caz
gratarele se prevad inaintea statiei de pompare. Scopul gratarelor este de a retine
corpurile plutitoare si suspensiile mari din apele uzate (crengi si alte bucati din
material plastic, de lemn, animale moarte, legume, carpe si diferite corpuri aduse
prin plutire etc) pentru a proteja mecanismele si utilajele din statia de epurare si a
reduce pericolul de colmatare a canalelor de legatura dintre obiectivele statiei de
epurare.
In general, se construiesc sub forma unor panouri metalice, plane sau curbe,
in interiorul carora se sudeaza bare de otel paralele prin care sunt trecute apele
uzate.In functie de distanta dintre aceste bare, se deosebesc gratare rare si gratare
dese.
Barele
cele
mai
frecvente
folosite
sunt
cele
de
sectiune
dreptunghiulara(10x40mm sau 8x60mm), dimensiunea minima fiind asezata

normala pe directia de parcurgere a apei.
In unele situatii se poate accepta solutia cu bare cu sectiunea rotunda care, sub
aspect hidraului, prezinta rezistente minime, in schimb sunt dificile de curatat in
timpul exploatarii.
Gratarele rare indeplinesc, de obicei, rolul de protectie a gratarelor dese
importiva corpurilor mari plutitoare. Distanta intre barele acestui gratar variaza in
limitele 50-100 mm.
Gratarele dese
prezinta deschiderile dintre bare de 16-20 mm, cand
curatirea lor este manuala, si de 25-60 mm, cand curatirea lor este mecanica. Cele
din fata statiilor de pomapare a apelor uzate brute au interspatiile de 50-150 mm.
Gratarele sunt amplasate in camere specifice amenajate care reprezinta o
supralargire a canalului din amonte, sub un unghi de racordare de 20 o, pentru a
evita formarea curentilor turbionari.Pentru a preintampina aparitia remului datorita
colmatarii gratarului cauzata de o exploatare necorespunzatoare, se prevede un
canal de ocolire(by-bass)care va asigura evacuarea apelor uzate fara a inunda
camera gratarului si a zonelor din apropiere.
78
Gratarele cu curatire manuala se utilizeaza numai la statiile de epurare mici

cu debite pana la 0,1
, care deservesc maximum 15 000 locuitori. Curatirea se
face cu greble, cangi, lopeti, etc., iar pentru usurarea exploatarii se vor prevedea
platforme de lucru la nivelul partii superioare a gratarului, latimea minima a
acestora fiind de 0,8 m. Avand in vedere variatiile mari de debite ce se inregistreaza
in perioadele ploioase sau uscate de-a lungul unui an, exploatarea va fi mult
usurata daca se prevad 2 panouri de gratare aferente debitelor respective.
Gratarul cu curatire mecanica constituie solutia aplicata la statiile de
epuarare ce deservesc peste 15 000 locuitori, deoarce, in afara de faptul ca elimina
necesitatea unui personal de deservire continua, asigura conditii bune de curgere a
apei prin interspatiile gratarului fara a exista riscul aparitiei mirosurilor neplacute in
zona.
Spre deosebire de gratarele cu curatire manuala unde nu se prevad panouri
gratare de rezerva,la cele cu curatire mecanica este necesar sa se prevada
minimum un gratar de rezerva. Curatirea gratarului este realizata de cele mai multe
ori cu greble macanice care se deplaseaza prin deschizaturile barelor gratarului
prin intermediul unor lanturi sau cabluri.
Mecanismul de curatare actioneaza intermitent, el fiind comandat de un
plutitor care pune in functiune mecanismul in momentul cand pierderea de sarcina
a depasit o anumita valoare.
Latimea gratarelor este limitata, ceea ce presupune adoptarea de mai multe
compartimente in camera gratarelor. Fiecare compartiment va fi prevazut cu stavile
de inchidere pentru a permite repararea gratarelor si a mecanismelor de curatire. in
cazul cand depunerile retinute pe gratare depasesc cantitatea de 0,1
, iar
procedeul de curatire este mecanizat, se vor pervedea obligatoriu utilaje pentru

tocarea (faramitarea) acestor depuneri.
In afara de gratarele plane, se pot folosi si gratare curbe cu curatire
mecanica, care se compun dintr-un schelet matalic incastrat in beton, prevazut cu
doua greble care curate, prin intermitenta,gratarul.
80
Distanta dintre barele panoului se considera de 16 mm, iar viteza apei printre bare
variaza intre 0,8 si 1,1m/s.
Dimensionarea gratarului se face in functie de debitul apei uzate, de
marimea interspatiilor adoptate intre barele gratarului si de latimea barelor metalice
din care se executa panouri-gratar. Viteza recomandata de curgere a apei prin
camera gratarelor este intre 60 100 cm/s. Se va avea in vedere ca viteza apei
prin gratar, din conditia de a nu se antrena depunerile prin interspatiile gratarului,
sau nu depaseasca 0,7 m/s la debitul zilnic mediu si de maximum 1,2 m/s pentru
debitul orar maxim.
In amonte de gratar, limita maxima a vitezei este 0,4 m/s la dibitul minim al
apelor uzate, iar limita maxima este de 0,9 m/s corespunzatoare debitelor maxime
si a celor pe timp de ploaie (aceste limite de viteze nu vor permite depunerea
materiilor in suspensie pe radierul camerei gratarului). (Mihai Dima, 1998)
Dimensionarea gratarelor
a).Debite de calcul: Qc=
Qv=
Se specifica gradul de retinere a solidelor: GE = 5%;
Viteza apei uzate prin interspatiile gratarului variaza intre 0,7 1 m/s.
Se adopta: vg = 0,8 m/s.
Caracteristicile gratarelor din tehnologia de epurare:
Latimea barelor: s = 10 mm=0,01m;

Coeficientul de forma a barelor: = 1,83;
Distanta dintre bare: b = 20 mm=0,02m;
Unghiul de Inclinare: = 75
Viteza in amonte de gratar trebuie sa varieze Intre 0,4 0,6 m/s

ai in conditii de precipitatii abundente poate varia Intre 0,4 0,9 m/s. Aceasta viteza
se poate calcula cu relatia:
82
unde:
Qc = debit de calcul;
Bc = inaltimea gratarului, Bc = 2 m;
hmax = inaltimea lichidului in amonte de gratar. Acesta variaza Intre 0,25 0,65 m.
Vom adopta hmax = 0,4 m.
b) Se calculeaza suma latimilor interspatiilor dintre bare:
c) Se calculeaza numarul de bare:
=
unde :
c = latimea pieselor de prindere a barelor gratarului. Se adopta 0,3 m.
d) Se verifica viteza apei in amonte de gratar:
=
unde:
R= raza hidraulica
j = panta gratarului;
j = 0,5 mm =0,0005m
84
e) Se calculeaza pierderea de sarcina pe gratar:
=
* = coeficient de forma al barelor;
* = 1,83 m.
V.2.2. Deznisipatoare
Se prezinta sub forma unor bazine speciale din beton unde sunt retinute
suspensiile granulare sub forma de particule discrete care sedimenteaza
independent unele de altele cu o viteza constanta.Aceasta viteza depinde de forma,
marimea si greutatea particulei.
In compozitia acestor depuneri predomina particulele de origine minerala, in
special nisipurile antrenate de apele de canalizare de pe suprafata centrelor
populate, motiv pentru care se numesc deznisipatoare.
Necesitatea tehnologica este justificata de protectia instalatiilor mecanice in
miscare impotriva actiunii abrazive a nisipului, de reducerea volumelor utile ale
rezervoarelor de fermentare a namolului organic ocupate cu acest material inert,
precum si pentru a evita formarea de depuneri pe conductele sau canalele de
legatura care pot modifica regimul hidraulic al influentului.
Amplasamentul
deznisipatoarelor,
din
considerentele
mentionate,
va
prevedea la inceputul liniei tehnologice de epurare mecanica a apelor uzate,

imediat dupa gratare; poate sa fie precedata si de statia de pompare cu conditia ca
acestea sa fie echipata cu pompe elicoidale de tip melc.
In deznisipatoare sunt retinute particule de nisip cu diametrul mai mare de
0,2=0,3mm si pana la maximum 1,0mm (experimental s-a constatat ca eficienta
deznisipatoarelor scade daca particulele granulare prezinta dimensiuni mai mici de
0,2mm in procent mai mare de 50% din cantitatea totala).
Dupa directia de miscare a apei in aceste bazine se deosebesc
deznisipatoare orizontale cu miscarea apei in lungul bazinului si deznisipatoare
verticale unde miscarea apei se face pe verticala.
86
In functie de modul de curature a depunerilor, se deosebesc deznisipatoare

cu curatire manuala si deznisipatoare cu curatire mecanica si curatire hidraulica.
Alegerea solutiei constructive de deznisipator si a procedeului lui de curatire
depinde de marimea debitului, de cantitatea si calitatea nisipului de echipament
mecanic ce poate fi usor procurat, spatiul disponibil pe amplasamentul statiei de
epurare etc.
Se va avea in vedere ca in deznisipatoare sunt retinute si cantitati mici de
materii organice antrenate de particule minerale sau depuse impreuna cu acestea,
mai ales la viteze mici.
Deznisipatoarele orizontale se mai numesc si deznisipatoare tip canal
deoarece latimea lor este putin mai mare fata de cea a canalului de intrare a apelor
uzate brute in statie.Aceste deznisipatoare cu forma in plan dreptunghiulara cu
raportul celor doua laturi cuprinse intre 10 si 15, fiind prevazute cu doua sau mai
multe compartimente (canale).
Pentru debite mici se preconizeaza bazine alcatuite din duoa compartimente
separate prin stavilare care permit functionarea lor prin intermitenta.In acest mod se
asigura conditii pentru curatirea manuala a fiecarui compartiment, avand in vedere
ca nisipul este retinut la suprafata unui material drenant sub care se prevede un
dren comandat de o vana.Apa rezultata de la golirea compartimentului ce urmeaza
a fi curatat, este dirijata inapoi in statie.In sectiunea transversala, fiecare canal are
forma dreptunghiulara iar radierul are o panta de 0,02-0,05% in sens invers directei
de miscare a apei.
Evacuarea manuala a nisipurilor este admisa numai pentru cantitai mici de
pana la 0,5 m3/zi.In acest scop se curata nisipul de pe radier cu unelte terasiere, iar
indepartarea lui se face prin cele de lopatare sau benzi transportoare.Operatia de
curatire si evacuare a nisipului trebuie efectuata in timp cat mai scurt pentru a evita
aparitia procesului de fermanentatie a eventualelor particule organice retinute in
bazin.
Pentru debite mari, curatirea se realizeaza mecanizat, sub apa, in mod
contunuu, folosindu-se hidraelevatoare sau pompe montate pe un carucior mobil.
Sectiunea transversala a acestor deznisipatoare are forma parabolica, sau , pentru
usurinta executiei, sub forma trapezoidala.
88
Cand deznisipatorul are un singur compartiment cu curatire mecanica se prevede,

din considerente de exploatare continua si sigura, un alt compartiment de
deznisipare, (de by-pass) prevazut cu curatire manuala.
Proiectarea deznisipatoarelor orizontale consta in stabilirea formei si
dimensiunilor interioare ale bazinului, in dimensionarea instalatiilor de evacuare a
depunerilor si in dimensionarea dispozitivelor pentru mentinerea unei viteze
constante a apei in deznisipator. Se va proiiecta un deznispator orizontal tip canal
pentru care raportul dintre lungime si latime variaza intre 10-15. in acest
deznisipator curgerea are loc pe directie orizontala, viteza de curgere fiind
dependenta de modalitatea de distributie a influentului, dimensiunea bazinului si
modalitatea de evacuare a apei din deznisipator.
Viteza orizontala a apei in bazin este in stransa dependenta de viteza critica
la care este antrenat materialul depus pe radierul deznisipatorului. Prin cercetari
experimentale indelungate s-a ajuns la concluzia ca viteza orizontala a apei trebuie
sa fie mai mica sau egala cu viteza critica la care apa uzata antreneaza suspensiile
depuse pe fundul bazinului. Valoarea maxima a acestei viteze orizontale este de
0,3 m/s corespunzatoare debitului orar maxim, iar valoarea minima este de 0,05
m/s pentru debitul orar minim (Mihai Dima,1998).
Dimensionarea
Gradele de epurare pentru solide in deznisipator sunt cuprinse Intre 25 45%. Vom
alege 30%.
Debite de calcul: Qc =0,61m3/s
Debite de verificare: Qv = 0,235 m3/s
Pentru dimensionarea deznisipatorului, sunt importante ariile urmatoare:
Aria orizontala a deznisipatorului:

L = lungimea deznisipatorului;
B = latimea deznisipatorului;
vs = viteza de sedimentare.
90
Aria transversala a deznisipatorului:

H = Inaltimea deznisipatorului;
va = viteza apei in deznisipator;
b) Se calculeaza volumul util al deznisipatorului:
=
tdez = timpul de deznisipate care variaza Intre 30 50 s. Se adopta 50 s.
c) Calculul suprafetei orizontale:
=coeficinent ce tine seama deregimul de curgere , =1,5

vs se adopta 2,3 cm/s
Incarcarea superficiala:
d) Calculul ariei transversale:
va = 0,05 0,3 m/s, functie de diametrul particulei de nisip. Se adopta v a = 0,15 m/s.
d)Se calculeaza lungimea si latimea deznisipatorului:
B=
e) Se calculeaza inaltimea deznisipatorului:

92
f) Se imparte deznisipatorul Intr-un numar de canale de deznisipare separate iar

latiimea unui compartiment canal b 1 trebuie sa fie cuprinsa Intre 0,6 2 m iar in
cazuri extreme poate fi cuprinsa Intre 3-6 m. Se adopta b 1 = 1,4 m.
Numarul de compartimente utilizate va fi:
V.2.3 Bazin de egalizare

Variatiile de debit si de concentratie ce apar ca urmare a proceselor
tehnologice industriale si activitatii umanesau gospodaresti, provoaca dereglari in
functionarea statiei de epurare, de aceea se impune o rpiecta un bazin de egalizare
si unuformizare a debitelor respective.
Operatia de uniformizare si egalizare a debitelor si concentratiilor apelor
uzate prezinta urmatoarele avantaje: evitarea problemelor de operare si
instabilitatea regimului hidraulic, evitarea instabilitatii parametrilor de operare si
scaderii gradului de epurare a diferitelor trepte de epurare, pentru epurarea fizico
chimica si biologica concentratiile uniforme reprezinta un avantaj atat prin prisma
consumului de reactivi, cat si a problemelor de mentinere constanta a eficientei
procesului de epurare si in special pentru evitarea incarcarilor soc, prin utilizarea
unor debite si concentratii uniformizate se evita cheltuieli suplimentare datorate
supradimensionarii utilajelor.
Bazinul de egalizare a debitelor este de forma cilindrica si pentru proiectarea sa se
urmareste determinarea diametrului si inaltimii.
Proiectarea tehnologica a unui bazin de egalizare implica calcularea
volumului cumulativ al unui bazin de egalizare; functie de acest volum se alege un
bazin a carui dimensiuni trebuie sa corespunda urmatoarelor specificatii:
Inaltimea unui bazin de egalizare are 3 componente:
hu= inaltimea utila;
94
hd= inaltimea depunerilor;

hs= inaltimea de siguranta.
hu variaza Intre 1,8 2m. se adopta hu = 1,9 m
hs= 0,2 0,4 m. Se adopta hs = 0,3 m
hd= 0,2 0,4 m. Se adopta hd = 0,3 m
H = 1,9+ 0,3+0,3= 2,5 m
Variatiile de debite si de concentratii ce apar ca urmare a procesului
tehnologic provoaca dereglari in functionarea statiei de epurare, de aceea se
impune un bazin de egalizare a debitelor respective. Bazinul de egalizare a
debitelor este de forma cilindrica si se urmareste determinarea diametrului si
inaltimii. Se calculeaza volumul bazinului de egalizare tinand seama de:
Se calculeaza volumul cumulativ pentru fiecare interval orar;
Se reprezinta grafic variatia volumului cumulativ in timp(cronograme);
Se reprezinta curba debitului mediu;
Se calculeaza volumul bazinului de egalizare;
Se traseaza tangenta de la punctul de maxim sau de minim a curbei debitelor
realizate, distanta pe ordonata a acestei trepte reprezinta volumul bazinului
calculat.
Volumul bazinului de egalizare este .. m 3.(conform interpretarii cronogramei),
Rezulta ca diametrul D al bazinului de egalizare este m adica se Incadreaza in
valorile 10-20 recomandate .
V.2.4 Decantor primar

Decantorul este un bazin deschis in care se separa substantele insolubile
mai mici de 0.20 mm, care in majoritatea lor, se prezinta sub forma de particule
floculente, precum si substantele usoare care plutesc la suprafata apei.
In functie de gradul necesar de epurare a apelor uzate, procesul de
decantare este folosit, fie in scopul prelucrarii preliminare a acestora inaintea
epurarii lor in treapta biologica, fie ca procedeu de epurare finala, daca in
96
conformitate cu conditiile sanitare locale se impune numai separarea suspensiilor

din apele uzate.
Dupa directia de miscare a apei uzate in decantoare, aceste se impart in
doua grupe: decantoare orizontale si decantoare verticale, o varianta a
decantoarelor orizontale sunt decantoarele radiale. in decantoarele orizontale apele
uzate circula aproape orizontal; in cele verticale apa circula de jos in sus, iar in cele
radiale apa se deplaseaza de la centru spre periferie, cu aproximativ aceeasi
inclinare fata de orizontala ca si la decantoarele orizontale.
Dupa amplasarea lor in statia de epurare, se deosebesc: decantoare primare,
amplasate inainte de instalatiile de epurare biologica si care au drept scop sa retina
materiile in suspensie din apele brute; decantoare secundare, amplasate dupa
instalatiile de epurare biologica si care au drept scop sa retina asa-numitele
namoluri biologice, rezultate in urma epurarii in instalatii biologice.
Dupa modul de curatire al depunerilor, se deosebesc: decantoare cu curatire
manuala, decantoare cu curatire hidraulica si decantoare cu curatire mecanica.
Randamentul sedimentarii particulelor floculente depinde de numerosi
factori, cum ar fi: timpul de decantare, incarcarea superficiala sau viteza de
sedimentare si accesul sau evacuarea cat mai uniforma a apei din decantor.
Pentru proiectarea decantoarelor sunt necesare studii privitoare la viteza de
sedimentare sau de ridicare la suprafata a materiilor in suspensie, exprimata global
prin incarcarea superficiala sau hidraulica, in m 3/m2h. Conform STAS 4162/1-89,
marimea acestei incarcari de suparfata variaza in functie de concentratia initiala a
materiilor in suspensie din apa uzata si de eficienta decantoarelor.
In scopul maririi eficientei de reducere a suspensiilor in decantorul primar se
folosesc urmatoarele solutii tehnologice:
cresterea duratei de decantare;
adaugarea unor substante in suspensie care sedimenteaza usor;
aerarea preliminara a apelor uzate care contribuie la formarea flocoanelor prin

intesificarea numarului de contacte ale particulelor floculente.
Ansamblul bazinelor de decantare trebuie sa prevada cel putin doua
compartimente in functiune cu dispozitive de separare; un canal de ocolire va
asigura scoaterea din functiune a fiecarei unutati de decantare.
98
La alegerea dimensiunilor decantorului s-a avut in vedere ca la suprafata apei in

bazinele largi se pot forma valuri datorita vantului, vor influenta eficienta procesului
de decantare. Decantoarele sunt de obicei constructii descoperite.
sedimentare sau de ridicare la suprafata a materiilor in suspensie, exprimata global,
prin Incarcarea superficiala sau hidraulica. Conform STAS 4162-1/89, marimea
acestei Incarcari de suprafata, variaza in functie de concentratia initiala a materiilor
in suspensie din apa uzata si de eficienta decantoarelor in ceea ce priveste
eliminarea suspensiilor.
sedimentare sau de ridicare la suprafata a materiilor in suspensie, exprimata global,
prin Incarcarea superficiala sau hidraulica. Conform STAS 4162-1/89, marimea
acestei Incarcari de suprafata, variaza in functie de concentratia initiala a materiilor
in suspensie din apa uzata si de eficienta decantoarelor in ceea ce priveste
eliminarea suspensiilor.
Dimensionare
Incarcarea superficiala
(m3/m2h)
1
1,4
1,7
Adancimi medii ale decantorului (m)

2
2,5
2
2,5
1,6
1,8
1,25
1,4
3
3
2,25
1,75
Dimensionarea tehnologica consta in stabilirea numarului si dimensiunilor

geometrice ale decantoarelor in conformitate cu prevederile STAS 4162/89.
Debit de calcul:Qc = 0,285 m3/s;
Qv = 0,61 m3/s;
a) Se adopta un grad de epurare pentru solide in COT de 70% si pentru CBO 5 de
60%.
b) Determinarea vitezei de sedimentare (v s), se face in functie de eficienta
sedimentarii, care se urmareste si de concentratia initiala a suspensiilor. In cazul
acesta se adopta vs:
vs = 1,5 m/h=0,0004166 m/s
c) Se calculeaza incarcarea hidraulica:
100
Unde: = coeficient ce tine seama de regimul de curgere si GE.

= 1,5.
a) Viteza de circulatie a apei prin decantor:
va = 10 mm/s = 0,01 m/s
b) Timpul de stationare in decantor:
ts = 1,52,5 h.
Se adopta ts = 2h = 7200s.
c) Se calculeaza volumul spatiului de decantare:
d) Se calculeaza ariile transversale si orizontale:
e) Se calculeaza lungimea decantorului:
f) Se calculeaza inaltimea totala a decantorului:
Hs =inaltimea de siguranta a decantorului primar, 0,2 0,6 m; se adopta

Hs = 0,2 m.
Hd =inaltimea depunerilor in decantorul primar, 0,2 0,6 m; se adopta 0,45
H=0,4+3+0,45= 3,85 m
102
g)Se calculeaza latimea decantorului:
Daca latimea decantorului primar este mai mare decat valorile standardizate
(3-5) m se recurge la compartimentarea bazinelor de sedimentare. Se adopta
latimea unui compartiment b1= 3,5 m si se calculeaza:
Se calculeaza volumul total de namol depus:
unde:
n = densitatea namolului;
n = 1100 1200 kg/m3;
Se adopta n = 1150 kg/m3.
P = umiditatea namolului.
P = 95 %.
V.3. Calculul utilajelor din cadrul treptei biologice de

epurare (bazin cu namol activ , decantor secundar)
Epurarea biologica reprezinta cea mai importanta treapta de epurare a
apelor uzate. Epurarea biologica reprezinta procesul prin care substantele organice
(dizolvate), compusii anorganici solubili si solidele coloidale (nesedimentabile) sunt
transformate de catre cultura de microorganisme in produsi de degradare inofensivi
(CO2, H2O, N2, NO3-SO42-, NH3, alti produsi) si masa celulara noua.
Ca rezultat in epurarea biologica se elimina 75 95% din CBO 5 (materia
organica) si solide coloidale si in suspensie ramase dupa epurarea mecanica.
Tot prin epurarea biologica se mai poate realiza:
104
eliminarea azotului si fosforului (nutrienti), in special pentru ape provenind
agricultura;
eliminarea compusilor organici toxici (intr-o masura mai mica) pentru ape
din
industriale, fiind necesara uneori preepurarea prin metode chimice (acesti compusi
sunt toxici pentru cultura de microorganisme).
Rolul principal in epurarea biologica il au microorganismele, in special bacteriile.
Factorii care influienteaza procesul de epurare biologica sunt:
temperatura;
pH-ul;
cantitatea de aer furnizata (doar in cazul proceselor aerobe);
caracteristicile apei uzate: incarcarea organica si incarcarea hidraulica .
Temperatura
Temperatura afecteaza procesele de epurare biologica artificiala mult mai
putin decat pe cele naturale (de autopurificare). Temperatura apelor uzate care intra
in statia de epurare este dependenta de :
- Temperatura originala a apelor uzate;
- Cantitatea (aportul) de apa de infiltratie in sistemul de canalizare;
- Cantitatea de apa calda sau rece (de la centralele termice sau apa de
ploaie) deversata in canalizare.
Temperatura afecteaza cel mai mult transferul materiei organice catre
biomasa mai mult chiar decat descompunerea de catre aceasta.
De obicei temperatura variaza cu 10 - 20C (mai scazuta in timpul iernii).
pH-ul mediului de cultura este un factor cheie pentru dezvoltarea
microorganismelor. Mare majoritate a bacteriilor nu pot tolera nivele ale pH-ului mai
mare de 9.5 sau mai mici de 4.0. pH-ul optim este cuprins intre 6.5-7.5.
cantitatea de aer furnizata
Epurarea biologica aeroba necesita oxigen atat pentru apele uzate cat si
pentru biomasa. La temperatura normala coeficentului de descompunere a
compusilor organici este de 3 ori mai mare in conditii aerobe fata de conditiile
anaerobe.
Chiar daca apele uzate sunt saturate cu oxigen la intrarea in statia de
epurare, consumul acestuia de catre bacterii este atat de mare incat oxigenul este
106
consumat in cateva ore. in procesele biologice oxigenul este furnizat totdeauna in

exces fata de necesar.
Incarcarea organica si hidraulica
Incarcarea organica este cel mai adecvat criteriu pentru dimensionarea
instalatiilor de epurare biologica, se bazeaza pe cantitatea de compusi organici
biodegradabili exprimati prin CBO5; exprimati prin (kgCBO5)/(m3volum).
Necesarul minim de compusi biodegradabili si nutrienti pentru a avea loc
epurarea biologica este de CBO5:N:P = 150:5:1 (ape uzate) ; CBO 5:N:P = 90:5:1
(namoluri).
Incarcarea hidraulica se exprima ca (m3 ape uzate)/(m3 volum bazin).
Ipotezele considerate in proiect pentru treapta biologica sunt:
1. bazinul de namol activ este asimilat cu un bazin cu amestecare perfecta in care
se considera ca in orice punct din bazin concentratia substratului cat si a namolului
activ este egala cu cea de la iesirea din bazin;
2. epurarea biologica se realizeaza in ansamblul format din bazinul de namol activ
si decantorul secundar;
3. procesul biologic de degradare a materiei organice care are loc numai in bazinul
de namol activ, in decantorul secundar se realizeaza separarea flocoanelor
biologice de apa epurata si recircularea unei parti a namolului activ in bazinul de
namol activ;
4. in decantorul secundar, namolul activ trebuie mentinut in stare proaspata prin
evacuarea excesului si recircularea unei parti de namol activ in bazinul de namol
activ in conformitate cu raportul de recirculare;
5. principalele caracteristici ale namolului activ ce sunt avute in vedere in proiect in
treapta biologica, sunt:
indicele volumetric a namolului IVN;

Incarcarea organica a namolului ION;
materiile totale in suspensie MTS.
Bazinul cu namol activ
Epurarea biologica cu namol active a apelor uzate in bazine de aerare
constituie, in prezent, procedeul cel mai utilizat in statiile de epurare ale marilor
centre urbane. Aceasta extindere a procedeului este justificata de urmatoarele
108
avantaje, in comparatie cu filtrele biologice: realizarea unei eficente de epurare mai

ridicate, atat iarna cat si vara , sunt lipsite de mirosul neplacut si de prezenta
mustelor Psychoda, suprafetele specifice sunt mai reduse, permite o mai usoara
adaptare a procesului tehnologic din statia de epurare la modificari de durata ale
caracteristicilor apelor uzate.
Marele inconvenient al acestui procedeu este de ordin energetic deoarece
necesita un consum specific de energie mai ridicat, aceasta energie fiind absorbita
de utilajele care furnizeaza oxigenul necesar proceselor aerobe. in aceasta
directie , privind neajunsurile bazinelor de aerare cu namol activ, se poate mentiona
si aspectul legat de complexitatea exploatarii, la care se adauga sensibilitatea
sporita a procesului la variatiile caracteristicilor fizico-chimice ale apelor uzate.
Din punct de vedere constructiv , un bazin de aerare se prezinta sub forma
unui bazin rectangular din beton armat, unde epurarea biologica are loc in prezenta
unui amestec de namol activ si apa uzata. Pentru asigurarea unui contact intim si
continuu a celor doi componenti ai amestecului, se impune o agitare permanenta a
acestora cu ajutorul aerului care asigura, in acelasi timp, si oxigenul necesar
coloniilor de microorganisme aerobe existente in compozitia namolului activ, sub
forma de flocoane. in afara de agitare si aerarea amestecului, in bazin se urmareste
a se mentine o concentratie cvasiconstanta a namolului activ , ca urmare a
recircularii unei anumite parti din namolul sedimentat in decantorul secundar.
Pentru determinarea eficentei proceselor de epurare biologica in bazinele de
aerare , trebuie cunoscuta cinetica proceselor care au loc (cinetica biologica este o
stiinta relativ noua care nu este inca pe deplin elaborata). Cinetica reactiilor se
refera la studiul dinamicii proceselor in organismele vii , incepand cu celula
individuala si sfarsind cu interactiunile populatiilor de organisme complexe.
In bazinul cu namol activ , cinetica reactiilor se refera la cinetica consumarii
substratului sau a producerii produsului de biosinteza.
Modelarea matematica a proceselor de crestere ale populatiilor de celule
este cunoscuta sub diferite forme, dintre care cea mai utilizata este reactia propusa
de Monod (1942),care exprima legatura ce exista intre viteza de crestere specifica
(constanta vitezei de crestere bacteriana) si concentratia substratului. in calculele
110
estimative , viteza de crestere a materialului celular se considera, k= 0.50 0.75g

material celular/g CBO5 eliminate.
Pentru apele uzate cu concentratii mari in CBO 5, viteza reducerii materiilor
organice , raportata la unitatea celulara va ramane constanta pana la o anumita
limita de concentratie a substratului, dupa care, pentru valori ale acestuia mai
reduse, viteza variaza numai in functie de concentratia materiilor organice si va fi
descrescatoare.
Apele uzate intra in bazinul de namol activ apoi intra in decantorul secundar
de unde o parte din namol este eliminat in exces sau este recirculat.
V.3.1. Dimensionarea BNA

1. Concentratia materiei organice exprimata in CBO 5 ce intra in treapta biologica :
CCBO5 = 149,04 mgO2/l
2. Debitul de calcul al instalatiei de epurare biologica
QC = Qzi max = 0,285m3/s
3.Eficienta epuraruii biologice:
Gradul de eficienta global
In general, bazinele cu namol activ permit reducerea continutului de CBO 5 la

valori mai mici de 25mg/l, conform NTPA 001/2005, asigurand un grad de epurare
cuprins intre 85 95%.
4.Incarcarea organica a bazinului cu namol activ (I OB).
Reprezinta cantitatea de CBO5 din influent exprimata in Kg CBO 5/zi care poate fi
Indepartata dintr-un m3 de bazin de aerare. Datele din literatura ofera posibilitatea
calcularii IOB in trei variante:
a) Functie de GE, de continutul de materii in suspensie si de timpul de aerare:
IOB =
kgCBO5/m zi
112
K coeficient influentat de temperatura. Daca temperatura in bazin este:

t = 10 20oC, atunci K = 5;
t = 20 30oC, K = 6;
t = 30 40oC, K = 7;
In cazul nostru K = 5.
b) Functie numai de gradul de epurare:
GE = 89 % IOB = 1,66 kg CBO5/m3zi
GE = 94 % IOB = 1,24 kg CBO5/m3zi;
c) in conformitate cu definitia lui Imhoff:
Pentru GE = 60 80% IOB = 3,6 kg CBO5/m3zi
Pentru GE = 85 90 %IOB = 1,8 kg CBO5/m3zi.
5.Se calculeaza Incarcarea organica a namolului activ (I ON):
a)Pentru GE= 93%ION=0,22 CBO5/kg namol activ zi
CN concentratia namolulu activ;

CN = 2,5 4 kg/m3 alegem 3 kg/m3
ION = k(1 GE) = 5(1 0,85) = 0,75 kg CBO5/Kg NA zi;
se incadreaza intre limitele impuse.

6.Indicele volumetric al namolului (IVN)
IVN - reprezinta volumul unui gram de namol totala in suspensie dupa 30 minute de
sedimentare.
IVN= 50-150 cm3/g in cazul in care namolul activ actioneaza in conditii ce asigura o
eficienta corespunzatoare procesului biologic de retinere a CBO 5.
IVN>200 cm3-g in cazul in care namolul activ se considera ca este bolnav.
Indicele de Incarcare organica:
Variza in functie de caracteristicile namulului activ.
Continutul in materii totale solide (MTS)
7.Se calculeaza volumul bazinului de aerare:
114
8.Calculul debitului de namol activ recirculat
r = coeficient de recirculare
r=
CR concentratia namolului recirculat.
Se va adopta CR = 10 kg /m3
Se va verifica corespondenta raportului de recirculare in conformitate cu datele din
literatura.
9.Timpul de aerare
a)Cand se considera ca recircularea namolului poate fi neglijata:
ta =
b) Luand in calcul recircularea namolului:
Se considera ca
valoarea maxima ce poate fi recirculata este asigurata de o
valoare rmax=0.7.
Pentru aceasta valoare se calculeaza:
116
10.Calculul debitului de namol in exces:
LSB = cantitatea de CBO5 pentru ape uzate ce urmeaza a fi prelucrate biologic, exprimat
in kg/zi;
LSB = V IOB = 1868,831.93=3606,84(Kg/zi);
11.Calculul necesarului de oxigen necesar respiratiei substratului endogene
si in procesul de nitrificare.
Co- reprezinta necesarul de oxigen pentru respiratia substratului si a respiratiei
endogene a microorganismelor, iar in cazul in care sunt luate in considerare
procesele de nitrificare, se adauga si necesarul de oxigen in nitrificare.
a) Calcului necesarului de oxigen se face pentru un proces de epurare fara nitrificare :
C0 = a GEb C + b CNtot (Kg O2/zi);

a un coeficient corespunzator utilizarii substantelor de catre microorganisme; in
cazul apelor uzate orasenesti, a = 0,5 kg O2/kg CBO5;
c coeficientul care defineste cantitatea totala de materii organice exprimata prin
CBO5 adusa de apele uzate influentata in treapta biologica.
c = QC CCBO5ib (Kg/zi);
b oxigenul consumat de unitatea de namol activ aflat in BNA in timp de o zi;

b = 0,15 0,17 kgO2/kgCBO5 zi. Se adopta b = 0,15 kgO2/kg CBO5 zi.
CNtot cantitatea totala de namol activ din bazinul de namol activ exprimat prin
fractia volatila;
CNtot =
(Kg CBO5);
118
12.Capacitatea de oxigenare (CO).

Reprezenta cantitatea de O2 ce trebuie introdusa prin diferite sisteme de
aerare.
CO =
(Kg/zi);
Co necesarul de oxigen pentru consumarea materiei organice de catre

microorganisme;
raportul de eficienta al transformarii de oxigen in apa curenta a unui sistem de
oxigenare. Pentru apele uzate orasenesti = 0,9;
COS concentratia oxigenului la saturatie in conditiile standard de temperatura
(100C).
COS =11,35 mgO2/l ;
CSA concentratia la saturatie a oxigenului in amestecul de ape uzate si namol
activ la temperatura de lucru (200C); CSA = 7,4 mg O2/l
CB concentratia efectiva de oxigen in amestecul de ape uzate si namol activ,
valoare care este Intre 1,5 2 mg O2/l. Se adopta CB = 1,75 mg O2/l;
K10, kT = coeficientii de transfer ai oxigenului in apa pentru t = 10
C si respectiv
t= 20 0 C
= 0,83;(radicalul raportului)
p presiunea barometrica calculata ca o medie a valorilor zilnice in orasul unde
realizam epurarea apelor uzate;Ia valori intre 780-785. Se adopta p = 783 mmHg.
13. Sisteme de aerare pneumatica:

Se folosesc dispozitive pneumatice de dispersie a aerului generat de compresoare
sau turbosuflante. Dispersia se poate face:
- cu bule fine, diametrul bulei este mai mic de 0,3 mm;
- cu bule de diametru mijlociu = 0,3 3 mm ;
- cu bule mari, diametru este cuprins Intre 3 10 mm.
120
Se va alege aerarea fina.Se utilizeaza sisteme de distributie cu placi

poroase.
Se calculeaza capacitatea de oxigenare orara:
- coeficient functie de masura sistemului de aerare;
= 24.
Se calculeaza debitul de aerare necesar pentru aerarea BNA, cu relatia:
Qaer =
COsp capacitatea de oxigenare specifica a sistemului de insuflare a aerului, a
carui valoare variaza Intre 8 10 g O2/m m3aer. Se va adopta COsp = 9 g O2/m
m3aer corespunzatoare bulelor fine;
Himersie adancimea de imersie a sistemului de distributie a aerului care poate varia
Intre 1,5 5 m. Se adopta Himersie = 4 m.
Se va calcula suprafata placilor poroase Ap.
Pozitionarea dispozitivului de aer se realalizeaza la inaltimea de imersie pe toata
suprafata bazinului de aerare.
Ap =
Qaer debitul de aer;
i aer intensitatea aerarii, se adopta i
aer
= 1 m3/m2min = 60 m3/m2h
Se va calcula energia bruta a sistemului de aerare:

Eb = Himersie Es (Wh/m2);
Es consumul energetic specific, Es = 5,5 Wh/m2;
Eb = 4 5.5 = 22 Wh/m2.
Dimensionarea bazinului de namol activ .
Se recomanda:
122
Hbazin = 3 5 m.4
Inaltinea totala a bazinului va fi :
Htotala = Himersie + Hs (m);
Hs = 0,5 0,8 m; se adopta valoarea de 0,6;
Htotal = 4 + 0,6 = 4,6 m;
Latimea bazinului de namol activ:
B = (1 1,5 ) Htot (m);
B = 1,2 4,6 = 5,52 m;
Lungimea bazinului de namol activ:
L = (8 18) B (m);
L = 10 5,52 = 55,2 m;
Determinarea numarului de compartimente necesar:
V1 = B Htotal L = 5,52 4,6 55,2 = 1401,63 m3;
Numarul de compartimente n se calculeaza cu relatia:
V.3.2. Decantorul secundar

Particularitatea regimului de functionare a decantorului consta in aceea ca
viteza de circulatie a apelor variaza de la o valoare maxima in centrul decantorului
pana la o valoare minima in dreptul jgheabului periferic colector.
Din punct de vedere constructiv, decantoarele radiale se prezinta sub forma unor
bazine de beton avand forma circulara in plan, in care apa uzata intra prin conducte
(intrarea pe la partea inferioara) sau prin canale (intrarea pe la partea superioara).
In decantoarele secundare se retine membrana biologica sau flocoanele de
namol activ evacuate odata cu efluientul din filtrele biologice, respectiv din bazinele
de aerare. Rezulta ca decantorul secundar constituie o parte componenta de baza
a treptei de epurare biologica.
124
Decantoarele secundare frecvent folosite sunt de tip longitudinal si radial,

echipate cu dispozitive adecvate pentru colectarea si evacuarea namolului in mod
continuu sau cu intermitenta, intervalul de timp dintre doua evacuarii de namol sa
nu fie mai mare de 4 ore. Avand in vedere ca acest namol prezinta un continut mare
de apa, evacuarea lui se face prin sifonare, sau prin pompare, podul raclor este
echipat cu conducte de suctiune care dirijeaza namolul spre o rigola pentru
evacuarea lui in exterior.
Alegerea tipului de decantor, a numarului si marimea decantoarelor se face
pe considerente tehnico economice, cu respectarea prevederilor din STAS
4162/2-89 decantoare secundare.
Decantorul secundar radial
Particularitatea regimului de functionare a decantorului consta in aceea ca
viteza de circulatie a apelor variaza de la o valoare maxima in centrul decantorului
pana la o valoare minima in dreptul jgheabului periferic colector.
Din punct de vedere constructiv, decantoarele radiale se prezinta sub forma
unor bazine de beton avand forma circulara in plan, in care apa uzata intra prin
conducte (intrarea pe le partea inferioara) sau prin canale (intrarea pe la partea
superioara).
Debitul de calcul si debitul de verificare
Qc = Qzi,max (m3/s);
Qc = 0.28( m3/s);
QDSc = QC + QR =0.4(m3/s)=1440(m/h);
Qv = Qorar, max (m3/s);
Qv = 0.305 m3/s;
QDSv = QV + QR (m3/s) = 0,425 (m3/s) = 1530 (m3/h);
2. Stabilirea Incarcarii superficiale in bazinul de decantor secundar
(m3/hm2);
(m3/hm2);
126
Au = suprafata utila a decantorului radial din care s-a scazut suprafata de sub
jgheabul apei decantate.
In general, datele din literatura stabilite pentru incarcarea superficiala in
decantorul secundar au o valoare mai mica sau egala cu 1,9 m 3/hm2 pentru valori
ale IVN < 100ml/g.
= 1,2 m3/hm2 ;
In general
Se calculeaza:
Au =
3. Calculul Incarcarii superficiale a decantorului secundar cu materii solide:
(Kg/zi m2);
ISS =
4. Timpul de decantare
In conformitate cu STAS 4162-2/1989,timpul de decantare t d trebuie sa fie cuprins
intre 3.5 4 h. Se adopta td = 4 h
5. Calculul Inaltimii utile a decantorului si volumul decantorului:
Hu = td
(m) =4.8 m ;
V = td QDSc (m3) =5760 m3 ;

Se alege conform STAS 4162/2 89, urmatorul decantor:
D
(
m
)
(
m
)
(
m
)
(
m
(
m
)
(
m
)
(
m
)
(
m
)
(
m
)
(
m
)
128
H
(
m
)
b
(
m
)
(
m
)
(
m
m
)
(
m
m
)
(
m
m
)
5
0
5
0
.
1
4
4
7
.
7
1
7
7
9
3
.
0
0
.
4
3
.
5
3
.
9
1
.
0
6
2
2
7
1
0
0
0
1
2
0
0
7
0
0
1
0
0
0
6. Volumul de namol activ in decantorul secundar
(m3/zi);
GEDS= gradul de epurare a decantorului secundar , GE DS = 85 %;
n greutatea superficiala a namolului care pentru o umiditate de 95 % poate lua
valori Intre 1100 1200 kg/m3. Se adopta 1150 kg/m3;
CSSD concentratia la intrare in decantorul secundar a solidelor in suspensie;
p umiditatea namolului, p = 95 %.
7. Retineri solide in decantorul secundar

CSSi = 125.28mg/l;
CSSf = 18.79 mg/l;
QDSc = 0,476mg/l.
Retinerea = QDSc (CSSi - CSSf ) / 1000 ;
Retinere = 0,476 (125.28-18.79) / 1000 = 0,0506 kg/s
V.4.Tratarea namolurilor (aspecte generale privind colectarea si tratarea
namolurilor)
Epurarea apelor uzate, in vederea evacuarii in receptori naturali sau
recircularii lor, conduce la retinerea si formarea unor cantitati importante de
namoluri ce inglobeaza atat materiile poluante din apele brute, cat si cele formate in
procesele de epurare.O statie de epurare poate fi considerata eficienta nu numai
daca efluentul se incadreaza in limitele impuse de calitatea receptului, ci si daca
130
5
0
0
7
0
0
namolurile rezultate au fost tratate suficient de bine in vederea valorificarii lor finale,
fara a afecta calitatea factorilor de mediu din zona respectiva.
Procedeele de tratare a namolurilor sunt multiple si variate, cu mult mai
multe fata de cele folosite in tehnica epurarii apelor uzate.Nu se pot stabili retete si
tehnologii universal valabile, ci fiecare obiectiv trebuie studiat in conditiile sale
specifice, pe baza cunoasterii aprofundate a caracteristicilor namolurilor supuse
prelucrarii si a performantelor obtinute in procesele unitare.
La baza tuturor procedeelor de tratare a namolurilor stau doua procese
tehnologice si anume stabilizarea prin fermentare (anaeroba sau aeroba) si
eliminarea apei din namol (deshidratarea). Intre aceste doua procedee de baza
exista diverse combinatii de procedee a caror aplicare se face diferentiat in functie
de conditiile locale diferite de cantitatea si calitatea namolurilor, de posibilitatea
asigurarii terenurilor pentru amplasarea instalatiilor si constructiilor respective, de
disponibilitatea de energie etc.
Procedeele de prelucrare conduc la obtinerea urmatoarelor tipuri de
namoluri:
-namol stabilizat (aerob sau anaerob);
-namol deshidratat (natural sau artificial);
-namol igienizat (prin pasteurizare, trarare chimica sau compostare);
-namol fixat, rezultat prin solidificare in scopul imobilizarii compusilor toxici;
-cenusa, rezultata din incinerarea namolurilor.
La proiectarea unei statii de epurare, in cadrul fluxului tehnologic al
namolului se analizeaza mai intai oportunitatea fermentarii (stabilizarii) namolului
proaspat, sau inlocuirea acestiu procedeu cu un altul mai avantajos.
Prin fermentare anaeroba are loc o mineralizare a substantelor organice
inofensive fata de mediu, la care se adauga si gaz de fermentatie care este un gaz
combustibil usor de valorificat.La statiile mici de epurare, se recomanda inlocuirea
fermentarii anaerobe cu fermentarea aeroba, cu respectarea anumitor conditii
tehnice.
Formarea si caracteristicile namolurilor:
Principalele tipuri de namol ce se formeaza in procesele de epurare a apelor
uzate sunt:
132
-namol primar, rezultat din treapta mecanica de epurare;

-namol secundar, rezultat din treapta de epurare biologica (namol activ recirculat,
namol activ in exces, pelicula biologica);
-namol amestecat (mixt), rezultat din amestecul de namol primar cu namol activ in
exces (solutie frecventa in cadrul statiilor de epurare urbane);
-namol de precipitare, rezultat din epurarea fizico-chimica a apei uzate prin adaos
de agenti de neutralizare, precipitare, coagulare-floculare.
In functie de compozitia chimica, namolurile pot fi:
-namoluri cu compozitie predominanta anorganica, care contin peste 50%
substante minerale (in substanta uscata);
-namoluri cu compozitie predominant organica, care contin peste 50%substante
volatile (in substante uscata).
Prin fermentarea anaeroba se intelege procesul de degradare biologica a
substantelor organice, avand la baza activitatea bacteriilor metalice.In urma acestui
proces are loc o reducere de volum a namolului, ca urmare a bioconversiei
substantelor organice in gaze si apa.
Fermentarea anaeroba poate fi socotita ca un procedeu de conditionare,
avand in vedere modificarea structurii si a filtrabilitatii.In acelasi timp, prin
fermentare sunt distruse bacteriile patogene, ouale de helminti etc.,motiv pentru
care acest procedeu de tratare a namolurilor a cunoscut o larga aplicabilitate.
Viteza de reactie globala a procesului este data de faza cea mai lenta, cea
de gazeificare, datorita vitezei de multiplicare reduse a bacteriilor si de mare
sensibilitate la conditiile de mediu.Pentru cresterea si multiplicarea bacteriilor
metalice este necesar un potential redox scazut, de-400 pana la -500mV.Viteza
cresterii acestor bacterii este de 5-6 ori mai mica decat a bacteriilor acidoformatoare (nemetanogene).
Procesul de fermentatie anaeroba este influentata de foarte multi factori,
care pot fi grupati in doau mari categorii:
1- Caracteristicile fizico-chimice ale namolului supus fermentarii:concentratia
substantelor solide, raportul M/V, raportul dintre componenta organica si elementele
nutritive (azot si fosfor), prezenta unor substante toxice sau inhibatoare (metale
grele) etc;
134
2- Concetratia si conditiile de exploatare ale instalatiilor de fermentare :

temperatura,
sistemul
de
alimentare-evacuare,
sistemul
de
incalzire,
de
omogenizare, timpul de fermentare, incarcarea organica etc.

Concentratia substantelor solide din namol trebuie sa fie astfel aleasa incat
sa asigure apa fiziologica necesara bacteriilor.Se recomanda concentratii de 5-105
materii solide, concentratii mai ridicate, peste 125,creeaza dificultati la pompare si
omogenizare.
Componenta organica a fazei solide prezinta, de asemenea, importanta in
procesul de mineralizare si in productia gazului.Se apreciaza ca o reducere minima
de 50% a componentei organice in urma procesului de fermentare, asigura o
stabilitate relativa a namolului.
Componenta minerala, mai ales in continutul de saruri de azot si fosfor
(nutrienti), prezinta importanta in fermentarea namolului.
Influenta substantelor toxice asupra procesului de fermentare este legata de
prezenta metalelor grele (Ni,Cr,Zn, Cu, Pb,etc) si a pesticidelor (in special organoclorurate),toate acestea producand dereglari in fermentarea namolurilor.
Incarcarea organica a rezervoarelor de fermentare este exprimata in kg
substante volatile raportata la m3 rezervor si zi, constituind unul din parametrii de
proiectare si functionare ai rezervorului, ce conditioneaza gradul de mineralizare si
durata de fermentare.Valoarea incarcarii organice depinde, in principal, de gradul
de dotare cu echipamente a rezervorului (de amestec, de recirculare, de incalzire
etc).
Indiferent de solutia fermentarii adoptate, important este mentinerea ei intr-un regim
constant, deoarece bacteriile metanice sunt foarte sensibile la variatia de
temperatura, chiar cu 2-3oC.
Incalzirea
schimbatoare de
fermentatoarelor
la
temperaturile
proiectate
caldura (exterioare sau interioare),care
se
face
cu
asigura si o
omogenizare-inoculare a namolului, precum si o preincalzire a namolului brut.

Fermentarea aeroba
Acest procedeu de tratare a namolului, cunoscut si sub denumirea
procedeului namolului stabilizat, are la baza procesele biochimice cunoscute de la
epurarea biologica a apelor uzate cu namol activ.In acest scop, stabilizarea aeroba
136
a namolului poate avea loc in bazine separate sau in bazine comune cu apa uzata
ce urmeaza a fi epurata biologic.
Cand procedeul are loc in comun, incarcarea organica a namolului este mica, de
0,05kg CBO5/kg SV.zi, iar necesarul de oxigen este de aproximativ 3,0kg O 2/kg
CBO5.Daca se considera un CBO5 de 60g/loc zi si o concentratie a namolului activ
in bazin de 4,0 kg SV/m3, atunci la incarcarea organica a namolului de 0,05kg
CBO5/kg SV.zi. rezulta un volum de aerare de 300 dm 3/loc.
Deoarece aceasta capacitate de aerare este de 6 ori mai mare fata de procedeul
de epurare cu namol activ, rezulta ca procesul de fermentare aeroba a namolului in
comun cu epurarea apelor uzate se va aplica numai la statii mici care deservesc
500-5000 locuitori.Necesarul de oxigen pentru stabilizarea materiilor organice fiind
mare, rezulta durate mari de aerare (de ordinul zilelor).
Fermentarea aeroba in bazine independente este frecvent aplicata in
prezent deoarece se suporta mai bine solurile biologice, intrucat masa de namol
activ in contact cu efluentul este mai mare si CBO 5 este mai mic.Necesitatea de
oxigen este mai mica deoarece namolul provenit dintr-un bazin de aerare, va
solicita numai oxigenul necesar respiratiei endogene a namolului.Consumul de
oxigen creste liniar cu temperatura namolului din bazin, avand la baza legea lui
vant Hoff, dupa care consumul de oxigen se dubleaza la o crestere a temperaturii
cu 10oC.Bazinele fiind deschise, intensitatea proceselor variaza in functie de
anotimp, adica de temperatura.In aceste bazine, durata de stabilitate este in functie
de temperatura nemolurilor proaspete, deoarece nu intervine incalzirea artificiala ca
la fermentarea anaeroba.
Conform studiilor si cercetarilor experimentale (Baumgart-1988), pentru
temperaturile de pana la 5oC, varsta namolului este de circa 30zile, pentru 10 oC
este de 18 zile, iar pentru 20oC este de 8 zile.
Gradul de stabilitate aeroba a namolului, fata de cea anaeroba care se poate
aprecia prin productia de gaz, este dificil de apreciat, motiv pentru care sunt
necesare analizei repetate de laborator. Comparativ cu fermentarea anaeroba,
procesul de stabilizare aeroba este mai putin influentat de substantele toxice, este
lipsit de miros si necesita o exploatare simpla.Dintre dezavantaje se semnaleaza,
cele mai importante, consumul mare de energie pentru utilajele de aerare proprii,
138
comparativ cu fermantarea anaeroba care produce si gaz de fermentare.Din punct

de vedere bacteriologic, fermentarea aeroba nu asigura
distrugerea totala a
bacteriilor patogene si a oualelor de helminti, asa cum se intampla la fermentarea

anaeroba.
Comparand cele doua sisteme de stabilizare biologiza a namolului organic,
pentru statiile mari de epurare, apare metoda avantajoasa procedeului de
stabilizare anaerobe, mai ales sub aspectul energetic.
Ingrosarea namolului
Acesta metoda constituie cea mai simpla si larga raspandita metoda de
concentrare a namolului, avand drept rezultat reducerea volumului si ameliorarea
rezistentei specifice la filtrare.Gradul de ingrosare depinde de mai multe variabile,
dintre care mai importante sunt:tipul de namol, concentratia initiala a solidelor,
temperatura, utilizarea agentilor chimici, durata de ingrosare,etc.
Prin ingrosare, volumul namolului, pe seama apei eliminate, se reduce de
circa 20 ori fata de volumul initial, in schimb ingrosarea este eficienta pana la o
concentratie de solide de 8-10%.
Ingrosarea se poate realiza prin decantoare-ingrosatoare gravitationale,
flotare sau centrifugare.
Ingrosarea gravitationala se realizeaza in decantoare verticale sau
decantoare radiale.Gradul de ingrosare depinde de durata procesului si de
inaltimea coloanei de apa din decantor.Pentru a evita aparitia unor procese de
fermentare a namolului proaspat a caror gaze afecteaza calitatea procesului de
ingrosare, adancimea apei la perete nu trebuie sa depaseasca 2,0m; pentru
namolurile fermentate sau pentru namolurile cu structura granulara care intra greu
in fermentatie, acesta adancime poate fi de 3,0-5,0m.Panta radierului este mai
mare fata de cea a decantoarelor obisnuite, iar podul raclor este echipat cu o serie
de bare metalice care se deplaseaza lent, cu o viteza de 1,0 rot/h, dirijand namolul
spre basa de colectare centrala, de unde apoi se extrage.
Ingrosarea prin flotare se aplica pentru suspensii care au tendinta de flotare
si sunt rezistente la compactare prin actiunea gravitationala.Se aplica procedeul de
flotare cu aer dizolvat sub presiune, care prin destindere la presiune apropiata de
cea atmosferica, elimina bule fine de aer care se ataseaza (inglobeaza in
140
flacoanele de namol si le ridica la suprafata).Prin asigurarea unei concentratii

convenabile de materii in suspensii solide, la alimentare se practica recircularea
unei fractiuni de efluent.
Principalii parametri ce influenteaza procesul de ingrosare prin flotare sunt :
presiunea de lucru, concentratia de solide la alimentare, raportul de recirculare,
durata de retinere.
Ingrosarea prin centrifugare se recomanda pentru namolul activ in exces,
atunci cand nu se dispune de spatii pentru executarea de decantoareingrosatoare.Se foloseste o centrifuga cu transportor elicoidal care retine circa
90%din materiile solide, namolul activ in exces fiind in prealabil tratat cu floculantii.
Tratarea preliminara a namolurilor
Aducerea namolurilor primare, secundare, brute sau stabilizate in categoria
namolurilor usor filtrabile, deci cu rezistente specifice de circa
cm/g se
realizeaza printr-o tratare preliminara a acestor namoluri utilizand urmatoarele

procedee:tratarea chimica, tratarea termica, etc.Teoretic, se poate obtine rezultate
satisfacatoare si prin adaos de material inert, dar acest procedeu prezinta
dezavantajul de a creste considerabil volumul de namol ce trebuie prelucrat in
continuare.Tratarea preliminara a namolurilor consta deci in crearea conditiilor
favorabile necesare prelucrarii ulterioare.
Conditionarea chimica (coagularea) namolului cu reactivi chimici este o
metoda de modificare a structurii sale, cu consecinta asupra caracteristicilor de
filtrare, in special in filtrele presa sau cu vacuum.
Faza solida a namolului este formata, in principal, din particule fine
dispersate si coloizi care sedimenteaza greu. Autocoagularea namolului nu poate
avea loc, deoarece ionii care inconjoara nucleul coloidal formeaza impreuna cu
acestea o micela cu un strat dublu electric, avand potentialul zeta bine determinat.
Stratul dublu electric si potentialul zeta apara particula de agregare. Scaderea
potentialului zeta catre zero conduce la coagularea coloizilor. Aceasta scadere a
potentialului zeta se realizeaza prin adaos de electroliti cu sarcina electrica de
sens contrar cu cea a namolului.
142
Reactivii cei mai de utilizati sunt clorura ferica si varul, fiecare avand un
camp de actiune propriu.Sarurile de aluminiu, in special clorhidratul de aluminiu,
sunt eficiente, mai putin corozive, dar costul este mai ridicat.Dintre polimerii
organici, cei cationici se pot utiliza singuri , iar cei anionici sau neionici, in asociere
cu coagulantii minerali.In general, dozele de polimeri organici sunt mult mai reduse
decat la cei minerali, dar costul este mai ridicat.
Pentru verificarea conditionarii chimice, stabilizarea dozei de reactiv,
coagulantul cel mai indicat etc, se efectuiaza diferite teste calitative si cantitatea,
dupa cum urmeaza:
-jar-testul poate oferi primele indicatii, prin gradul de limpezire a lichidului separat,
marimea flocoanelor formate, viteza de depunere etc;
-timpul de crapare a turtei este un test calitativ ce priveste rezistenta specifica la
filtrare, la presiunea conventionala de 4,95-10dyne/cm 2;
-timpul de sectiune capilara se determina cu aparatul CST (Capilary Suction
Time).O valoare a CST de 10-12 s indica, de asemenea, o buna conditionare.
Eficienta procesului de tratare chimica este legata si de o alta serie de factori
tehnologici ca:durata si intensitatea amestecului, ordinea de introducere a agentilor
chimici in cazul conditionarii mixte etc.
Tratarea termica are in vedere modificarea structurii namolului cu ajutorul
temperaturii si presiunii ridicate, astfel ca namolul poate fi deshidratat mecanic fara
a apela la conditionarea chimica.Conditionarea termica se realizeaza la
temperatura de 100-200oC, presiunea de 1-2,5 bar si durata de incalzire pana la 60
min, depinzand de tipul si caracteristicile namolului si de procedeul utilizat (van
Roll, Zimpro,etc).
Elutrierea (spalarea) namolului,impreuna cu conditionarea chimica ocupa un
loc important in cadrul tratarii preliminare a namolului.Elutrierea namolului este un
proces fizic de conditionare care asigura scaderea rezistentei specifice la filtrare
prin eliminarea din namolul fermentat sau brut mineral a coloizilor si a particulelor
fin dispersate.Pe de alta parte, elutrierea reduce si alcalinitatea namolului,
necesara in special, cand se prevede folosirea de reactivi pentru conditionarea
namolului.
144
Deoarece in procesul de fermentare anaeroba a namolurilor organice,

cantitatea de amoniac ce se formeaza, la care se adauga acizi organici si
bicarbonati, conduc la o crestere a alcalinitatii de circa 60 ori fata de namolul brut,
prin elutriere se reduce aceasta alcalinitate si deci si necesarul de coagulant
pentru conditionarea chimica.
Ca agent de elutriere se utilizeaza apa de rau, de retea, din statia de epurare (dupa
treapta biologica), iar din punct de vedere tehnologic aceasta operatie se
desfasoara in bazin deschis care functioneaza printr-o treapta, in doua trepte sau in
contr curent.
Deshidratarea namolului
In mod obisnuit, namolurile trebuie tranportate cu vehicule la locul de
valorificare sau de depozitare finala. Aceasta operatie nu este insa posibila,
deoarece namolurile fermentate contin mari cantitati de apa, umiditatea lor
ajungand la 95-97%. Aceasta situatie impune aplicarea unui proces de deshidratare
chiar in statia de epurare, prin aceasta volumul lor se reduce considerabil si devin
transportabile la uscat.In cazuri izolate se pot folosi iazuri de namol, unde namolul
ramane uneori pe loc, fara a mai fi necesar sa fie transportat.
Deshidratarea se poate realiza prin urmatoarele procedee:
-naturale, de evaporare si drenare;
-artificiale, care pot fi mecanice si termice.
In functie de gradul de reducere a umiditatii, deosebim urmatoarele metode
de prelucrare a namolurilor lor:
-deshidratarea naturala cu reducerea de umiditate la 75-80%
-deshidratarea mecanica, pana la 50-75%;
-deshidratarea termica, pana la 20-30% (Mihai Dima,1998)
V.5 Fise tehnice ale utilajelor
Fisa tehnica nr. 1
Denumire utilaj: decantor primar.
Domeniul de utilizare: sunt utilizate in epurarea apelor uzate, Inainte ca
acestea sa treaca in treapta de epurare biologica. Ele retin particulele floculante,
materiile solide in suspensie. Cel mai des folosit este decantorul orizontal. Mai
146
exista si decantorul vertical iar o varianta pentru cele orizontale sunt decantoarele
radiale.
Descriere: decantorul primar prevede doua compartimente cu dispozitive de
separare, un canal de ocolire, camere de repartitie asezate in fata decantorului,
dotate cu stavilare si orificii cu ajutorul carora se regleaza debitul si nivelurile de
apa in fiecare compartiment.
Functionare: Pentru a sigura o buna functionare a decantoarelor si o
eficienta ridicata in ceea ce priveste retinerea suspensiilor din apa, trebuie ca
accesul si evacuarea apei sa se faca cat mai uniform. Distributia apei prin
dispersarea firelor de curent in decantoare trebuie realizata pe toata Inaltimea utila,
precum si pe toata latimea ori perimetrul distribuitorului. Pentru a asigura o
evacuare cat mai uniforma, trebuie ca rigolele si deversoarele sa fie perfect
orizontale.
Dimensiuni:
- lungime: L = 72 m;
- latime: B = 9,50 m;
- Inaltime: H = 3 m;
- numar de compartimente: n = 3.
Fisa tehnica nr. 2
Denumire utilaj: decantor secundar.
Domeniul de utilizare: decantorul secundar retine membrana biologica
evacuata odata cu efluentul din bazinul de namol activ.
Descriere: din punct de vedere constructiv, decantoarele secundare frecvent
utilizate sunt de tip longitudinal si radial, echipate cu dispozitive adecvate pentru
colectarea namolului.
Decantorul secundar proiectat este de tip radial, caracterizat prin forma
circulara in plan si prin directia radiala de curgere a apei.
Functionare: decantorul este echipat cu dispozitive adecvate pentru
colectarea si evacuarea namolului in mod continuu sau cu intermitenta, cu conditia
ca intervalul de timp dintre doua evacuari de namol sa nu fie mai mare de 4 ore.
148
Evacuarea namolului se face prin sifonare sau pompare, podul raclor este
echipat cu conducte de suctiune, care dirijeaza namolul spre o rigola pentru
evacuarea lui in exterior.
Dimensiuni:
- diametrul: D = 50 m;
- Inaltimea de apa: H = 4,8 m;
-volumul decantorului: V= 5760 m
-suprafata utila a decantorului:1200 m2;
--volumul de namol:112.256 m;
-retinerea solidelor in decantorul secundar:0.0506 kg/s;
-incarcarea superficiala cu materii solide:86.4 kg/m 2zi
Fisa tehnica nr.3
Denumire utilaj: Gratar
Domeniul de utilizare:Gratarul retine solidele mari din apa uzata care este
introdusa in statia de epurare.
Descriere: Gratarele sunt alcatuite din bare metalice.Dupa distanta dintre bare se
deosebesc gratare rare si gratare dese.
Distanta dintre bare este variabila:pentru gratare rare se recomnanda
distante cuprinse intre 2,5-5 cm(chiar 8-10); pentru gratarele dese deschiderea
dintre bare variaza intre 1,5-2,5 cm. Distanta dintre berele gratarelor asezatae in
fata statiilor de popmare a apelor uzate brute variaza intre 5-15 cm.Gratarele pot
avea forme plane sau curbe.Grosimea barelor variaza intre 0,8-1,3 cm.
Inclinarea gratarelor fata de orizontala depinde de obicei de modul lor
de curatire:gratarele curatite manual au inclinarea de 30-75 ; cele curatite
mecanic au inclinarea de 45-90. In prezent ,exista tendinta de a adopta gratarele
cu curatire manuala inclinari de 30
cu un maxim de 45 .
Functionare: E xploatarea gratarelor consta in curatirea la timp a depunerilor,

respectiv supravegherea si intretinerea mecanismelor in cazul gratarelor cu curatire
mecanica.
Dimensiuni:
150
Latimea barelor:s=10mm;
Coeficientul de formare a barelor; =1,83
Distanta dintre bare:b= 20mm;
Unghiul de inclinare: =75
Numar de bare: 74,7
152
Cap.VI Constructii si instalatii prevazute in cadrul statiei de

epurare
Cladirile importante din statie necesare in principal exploatarii sunt: casa pompelor,
camera venelor la bazinele de fermentare a namolului, constructii care adapostesc
utilajele pentru filtrarea sau tratarea namolurilor, etc. o statie de pompare din cadrul
unei statii de epurare poate satisface cerintele: pentru admisia apei brute in statia
de epurare, in vederea crearii unei diferente de nivel necesara procesului
tehnologic pentru evacuarea apei epurate in emisar atunci cand relieful nu asigura
evacuarea gravitationala a acestor ape, pentru pomparea namolului din
decantoarele primare la metan tancuri, pentru namolul activat de recirculare sau in
exces, pentru procesele de conditionare a namolului, etc.
Este necesara o instalatie pentru introducerea si producerea artificiala a aerului
care in cazul nostru este realizat cu ajutorul unui compresor. Avem si un schimbator
de caldura care sa creasca temperatura in bazinul de fermentatie a namolului
pentru a produce fermentarea namolului colectat din decantorul primar.
Statia de epurare dispune si de o platforma pentru depozitarea namolului care se
fac cu sau fara strat drenat. Drenajul artificial se executa din zgura, piatra sparta
sau pietris peste care se aseaza nisip sau pietris fin. Transportul namolului se face
prin tuburi de azbociment.
In anumite puncte ale statiei de epurare se instaleaza aparate de masura a
debitelor, presiunii, temperaturii, vitezelor. Buna functionare a aparatelor de
masurare a debitelor consta in calitatea lor de a nu opri sau provoca depunerea
nisipului sau a namolului, conditie Indeplinita de canalele de strangulare care pot fi
Inregistrate si cu aparate de Inregistrare continua a debitelor, actionate de flotoare
sau alte dispozitive Intr-un camin lateral canalului.
154
VI.1 Constructii si instalatii legate direct de procesul tehnologic de

epurare a apelor uzate.
Procesul de coagulare aa suspensiilor din apa cuprinde trei operatii distincte:
-prepararea si dozarea;
-amestecul;
-reactia propriu-zisa.
n prima etapa a procesului de coagulare -prepararea i dozarea
coagulantilor-coagulanti sunt furnizati sub forma lichida sau solida.
Uneori, fiind livrati sub forma de bulgari sau placi, este necesara transformarea
lor in stare lichida sau solida. n acest scop se folosesc vase, butoaie,
confectionate din materiale rezistente la coroziune, in care prepara solutii de
coagulant cu concentratii cunoscute. Dozarea coagulantilor, care are ca scop
trimiterea unor cantitati bine dozate de coagulant in apa uzata, se poate
face pe cale:
-uscata, folosind aparate de dozare;
-umeda, folosind pompe dozatoare.
n functie de debitul apei uzate si cantitatea de suspensii,
a t a t a p a r a t e l e d e dozare, cat si pompele dozatoare poseda dispozitive de
dozare.Transportul coagulantilor, de la magazie pana la instalatiile de
dozare se poate face:
- manual, pentru cantitati mici;
- mecanic, pentru cantitati mari folosind:
-benzi transportoare sau tuburi pneumatice, pentru coagulanti in
pubele sau granule;
-conducte, care trebuie sa fie rezistente la coroziune.
Amestecarea coagulantului cu apa uzata se realizeaza in bazine de
amestec care au scopul de a dispersa, cat mai uniform, coagulantul sau solutia de
coagulant inapa uzata, pentru obtinerea unei omoginitati cat mai bune.Bazinele
pentru amestec sunt de mai multe tipuri:
156
- cu amestec gravitational, in care miscarea apei se face printr-o serie de

pereti inclinati sau perpendiculari pe directia de curgere a apei;
- cu amestec pneumatic, in care aerul sub presiune este raspandit pe
radierul bazinului, prin tuburi gaurite sau placi poroase;
- cu amestec mecanic, in care amestecul este realizat de agitatoare
mecanice cu palete. R e a c t i a s a u f l o c u l a r e a , r e a l i z a t a i n b a z i n e d e
reactie, are scopul de a forma f l o c o a n e , c a r e a g l o m e r e a z a
s u b s t a n t e l e f i n e s i c o l o i d a l e , a c e s t e a s e d e p u n i n decantoare.
Flocularea se poate realiza in bazine:
- de tip gravitational, sub forma unor camere cu pereti in sicana,
perpendiculari pe directia de curgere a apei, cu miscarea apei pe verticala sau
pe orizontala;
- de tip pneumatic, care se folosesc pentru amesteul apei, palete cu ax vertical sau
orizontal. De obicei dispozitivul de amestec este prevazut cu reductor,
pentru a putea regla viteza, in functie de calitatea apei;
- de tip pneumatic, care folosesc distributia aerului, placi poroase sau tuburi
gaurite,asezate pe radierul bazinului, de obicei langa un perete al bazinului, pentru
a produceun curent in spirala.
Constructiile si instalatiile in care se realizeaza procesele biochimice de epurare
biologica alcatuiesc treapta secundara a statiei de epurare, avand drept
scop final,r e t i n e r e a m a t e r i i l o r s o l i d e d i z o l v a t e s i i n s p e c i a l a c e l o r
organice (biodegradabile).Namolul produs in treapta biologica
e s t e r e t i n u t p r i n d e c a n t a r e , i n d e c a n t o a r e l e secundare. n aceasta
treapta de epurare sunt necesare unele constructii si instalatii de deservire
(instalatii pentru producerea si introducerea artificiala a aerului,statii
depompare si conducte pentru transportul si distributia namolului activ). n
conditiile functionarii normale a treptei de epurare primare i
s e c u n d a r e , eficiena acestora exprimata prin gradul de epurare realizat in ceea
ce priveste materiile organice si a materiilor in suspensie separabile prin decantare,
poate fi apreciat la 75-92%.
158
VI.2 Constructii si instalatii , anexe statii de epurare.

Constructii i instalatii pentru tratarea namolurilor
Constructiile aferente fermentarii anaerobe a namolului se pot diferentia din mai
multe puncte de vedere. Astfel, dupa pozitia spatiului de fermentare fata de apa
uzata,deosebim:
-comune cu apa uzata: - fose septice,
- decantoare cu etaj,
- iazuri de namol;
-separate de apa uzata: - rezervoare,
- bazine de fermentare.
Fosele septice s u n t c o n s t r u c t i i i n c a r e , i n t r - u n s i n g u r v o l u m ,
s e p r o d u c e simultan atat decantarea apei, cat si fermentarea
namolului rezultat din sedimentare.Ele sunt folosite pentru obiective
izolate care deservesc maximum 50-100 locuitori,adica pentru un debit de
pana la 15 m3/zi.
Timpul de decantare, respectiv de epurare e s t e d e m i n i m u m 2 z i l e s i
maximum 10 zile. La un debit specific de 150dm 3/locz i
r e z u l t a u n v o l u m d e 3 0 0 dm3/loc, p a n a l a 1 , 5 0 0 d m 3 / l o c .
Vol u m u l d i n u r m a p e r m i t e epurarea biologica deoarece aici nu
fermenteaza numai namolul, ci si apa uzata.
Efluentul poate fi evacuat in bazine de infiltratie existente in
a p r o p i e r e s a u s e poate vidanja cu ajutorul unor utilaje speciale si se
transporta la cea mai apropiata statie de epurare. Namolul se evacueaza
o data sau de doua ori pe an. Dupa fiecare e v a c u a r e s e l a s a i n b a z i n
o c a n t i t a t e d e n a m o l c o p t , a d i c a u n n a m o l c e c o n t i n e bacterii
metanice necesare pentru fermentarea namolului proaspat ce urmeaza a
fi mineralizat.
Materialul de executie a foselor este betonul monolit, caramida
sau tuburile p r e f a b r i c a t e d i n b e t o n . S e o b s e r v a c a v o l u m u l
160
d e d e c a n t a r e - f e r m e n t a r e e s t e compartimentat pe directia
curentului, fiecare compartiment fiind prevazut cu gura de vizitare si tuburi
de ventilatie.
Cap.VII SCHEMA TEHNOLOGICA DE EPURARE A APELOR

UZATE.
162
Cap.VIII Bibliografie
1.Negulescu Mircea, Epurarea apelor uzate municipale, Editura Tehnica,
Bucuresti, 1978;
2. Tudose Radu si colaboratorii, Fenomene de transfer si utilaje in industria
chimica, Litografia Universitatii Tehnice, Iasi, 1990;
3.
Dima
Mihai,
Proiectarea
statiilor
de
epurare.Indrumator.Editura
Politehnica, Iasi, 1981;

4. Dima Mihai, Epurarea apelor uzate.Canalizari, vol.II. Editura Universitatii
Tehnice,Gh. Asachi, Iasi, 1998;
5.Macoveanu Matei, Teodosiu Carmen, Duca Ghe., Epurarea avansata a
apelor uzate continand compusi organici ne biodegradabili, Editura Gh. Asachi ,
Iasi,1987;
6.Robescu si colabolatori, Tehnologii instalatii si echipamente pentru
epurarea apei, Editura Tehnica ,2000;
7.Teodosiu Crmen, Suport de curs, Tehnologii si Biotehnologii de epurare a
apelor uzate 20112012.
8.Normativ pentru proiectarea costructiilor si instalatiilor de epurare a apelor
uzate orasenestii partea I,Treapta mecanica.Indicativ N.P. 032-1999.
9. Normativ pentru proiectarea costructiilor si instalatiilor de epurare a apelor
uzate orasenestii partea II,Treapta biologica .Indicativ N.P. 088-2003.
164

Sim Grace Repaired

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Sim Grace Repaired

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Universitatea Tehnica Gheorghe Asachi, Iasi

Facultatea de Chimie Industriala si Protectia Mediului

Proiectarea unei statii de epurare a

Studenta: Haraga Gratiela Catalina

CAP.I TEMA DE PROIECTARE

Cap.I Tema de proiectare

Cap.II Memoriu tehnic

epurarea chimica si epurarea biologica a apelor uzate, la clasificarea si prezentarea

urbiditatii din apele de suprafata, prin coagulare se reduc partial

culoarea, gustul, mirosul, respectiv continutul de microorganisme;

Cap.III Aspecte generale privind epurarea apelor uzate

Procesele chimice intervin in cazul dezinfectarii apelor uzate in compozitia

Cap.III.1.Poluanti caracteristici. Necesitatea epurarii apelor uzate.

consumul de oxigen dizolvat ;

interactiunea cu alti impurificatori sau cu agentii de tratare si, respectiv, scaderea

2. Nutrienti includ: azotul, fosforul, compusii cu azot si fosfor, siliciul si sulfatii.

Substante toxice respectiv metale grele, cianuri, compusi organici clorurati ,

compusi halogenati ai hidrocarburilor saturate si nesaturate, aciclice si ciclice ;

compusi aromatici monociclici si policiclici;

esteri ai acidului ftalic;

compusi policlorurai ai fenil benzenului.

n Romania, calitatea apelor este urmarita conform structurii si principiilor

cuprinde 5 subsisteme de apa si sursele de poluare vizate in cazul apelor si apelor

sau de un consultant care este contractat de beneficiarul folosintei si este autorizat

Cap.III.2. Conditi de calitate pentru factorul de apa. Normative.

conditiile de descarcare in mediul acvatic a apelor uzate. In cadrul acestei Hotarari

Norme tehnice referitoare la protectia apelor, ecosistemelor si populatie in cazul

Procedura pentru exploatarea resurselor de apa, realizarea de lucrari hidrotehnice

Standarde de calitate a apei in conformitate cu Legislatia Nationala;

Cerinte de evacuare si epurare a apelor uzate;

Valori limita admisibile

Cap. III.3. Caracteristicile apelor uzate municipal

1) Temperatura apelor uzate influenteaza majoritatea reactiilor fizice si biochimice.

putregai sau de alte mirosuri de produse de descompunere. Apele uzate orasenesti

1) Aciditatea apelor uzate este determinate de prezenta bioxidului de carbon liber, a

Faza primara (a carbonului) in care oxigenul se consuma pentru oxidarea

Faza secundara (a azotului) in care oxigenul se consuma pentru oxidarea

6) Consumul chimic de oxigen (CCO) sau oxidabilitatea apei, reprezinta cantitatea

microorganismele din apa si deci nu se poate determina CBO, aceasta determinare

Caracteristici bacteorologice si biologice

Bacteriile heterotrofe au nevoie de materii organice ca sursa de carbon si de

organism, raspunsul acestuia fata de factorii de mediu (temperature, oxigen, pH,

Cap.IV. Tehnologia adoptata pentru apele uzate.

Caracteristicile apelor uzate definite de provenienta acestor ape, la care se

gravitationala, a grasimilor si emulsiilor care plutesc in masa apei uzate, se folosesc

IV.1.Variante tehnologice de epurare a apelor uzate municipa

eliminarii din apele uzate a anumitor substante, care odata ajunse in

receptor afecteaza calitatile de potabilitate a acestora. Epurarea tertiala favorizeaza

IV.2. Factorii care influenteaza selectia operatiilor si proceselor

fizico-chimic, geotehnic. Schema tehnologica de epurare este reprezentarea grafica

cont si de modul in care ar putea afecta prelucrarea namolurilor procesele de

IV.3 Determinarea gradului de epurare necesar

in care: a coeficientul de amestecare corespunzator sectiunii considerate a carui

In cazul in care amestecarea ar fi perfecta valoarea lui a = 1 si corespunde

coeficient ce tine cont de locul si tipul evacuarii apei uzate in emisar;

Se calculeaza lungimea de amestecare indicata cu ajutorul relatiei (se calculeaza

Dup determinarea gradului de dilutie real se calculeaza gradul de epurare

b.Se ia n considerare numai amestecarea si dilutia, ecuatia de bilant fiind:

c.) Se ia in calcul valoarea impusa de NTPA 001/2005

Se constata ca valorile gradului de epurare in ceea ce priveste CBO 5 ul

Se calculeaza in continuare CBO20 pentru ape uzate:

CBO20 =1,46CBO5 =1,4694,719=138,289 mg/l

qCBO20 + aQCBO20 0,285138,289+ 0,852,92

CBO20r = 1,46* CBO5r = 1,46*2 = 2,92 mg/l