PRINCIPALELE AFECTIUNI

MUSCULOSCHELETALE IN CARE SE
UTILIZEAZA KINETOTERAPIA

Reumatismul articular acut

Reumatismul articular acut
este produs de o infectie
faringiana cu streptococ
betahemolitic de grup A
(faringita streptococica acuta).
conflict imunologic care
afecteaza cordul, articulatiile,
sistemul nervos si tesutul
subcutanat.
exceptional inainte de 3 ani
si foarte rar dupa varsta de 25
ani, recaderile scazand cu
varsta.

Diagnosticul
diagnosticul RAA se pune pe baza a doua criterii majore sau unul major si doua minore, plus dovada
infectiei streptococice
cardita (inflamatia tesuturilor inimii sau aparitia unui nou suflu)
coree (miscari bruste, haotice, fara suport emotional)
poliartrita (durere migratorie n articulatiile membrelor)
eritem marginat (roseata generalizata ce nu afecteaza fata si nu este pruriginoasa - fara mancarime)
noduli subcutanati (duri, nedurerosi, localizati pe oase sau tendoane)
criterii minore
febra
artralgii (dureri articulare)
RAA sau cardipatie reumatismala n antecedente
VSH (viteza de sedimentare a hematiilor), CRP (proteina C reactiva) leucocite crescute
interval P-R marit pe EKG (electrocardiograma cu modificarea unui interval)

dovada existentei infectiei streptococice o fac:

exudatul faringian pozitiv
testul microbiologic A.S.L.O. crescut
testul rapid pentru antigen pozitiv
scarlatina.

Preventie
majoritatea cazurilor de RAA pot fi prevenite prin:
tratarea cu antibiotic la cel mult 9 zile de la instalarea infectiei faringiene cu streptococ
tratarea corecta a infectiilor streptococice prin eliminarea focarelor de infectie amigdalian, sinusal,
dentar si depistarea purtatorilor de streptococ n colectivitati si tratarea acestora.

Reumatismul degenerativ
Reumatismul cronic degenerativ este o afectiune degenerativa a sistemului articular
manifestata clinic cu dureri articulare, tumefactie, limitarea miscarilor, osteoporoza
(rarefierea structurii osoase), elemente productive (osteofitoza).

SIMPTOME

Durerea
articulara
Redoarea
articulara < 30
Reducerea
mobilitatii
(antalgic,
osteofite, atrofii,
anchiloze)
Impotenta
functionala de diferite
grade

-anumiti factori (frigul, umezeala, efortul sustinut, infectia de focar etc) putand
reactiva procesul inflamator si reacutiza simptomatologia.

COXARTROZA

GONARTROZA

TRATAMENT

Artroza minii

SPONDILOZA CERVICALA

SPONDILOZA LOMBARA

Msuri de igien ortopedic

Reducerea sau meninerea greutii corporale sub greutatea
ideal
Evitare ortostatism i mers prelungit pe jos
Mers cu sprijin n baston (mna opus)
Evitare mers pe teren accidentat
Evitare poziiilor de flexie maxim i a meninerii prelungite a
unor anumite poziii
Micri de flexie- extensie dup repaus prelungit nainte de
ortostatism
Corectare deviaii picior (talonete)
Pantofi fr tocuri nalte
Evitare traumatisme directe (lovituri, stat n genunchi)
Program de kinetoprofilaxie la domiciliu

POLIARTRITA REUMATOID
Cel mai frecvent i mai studiat
tip de reumatism inflamator
Principala leziune inflamaia
sinovialei diartrodiale:
minii
carpian
genunchiului
piciorului

Evolueaz

articulaiile

articulaia radioarticulaia
articulaiile

cu

distrucia

Tablou clinic
Articulaii

afectate:

Tumefiere
Limitare dureroas a micrilor
Scderea forei musculare
Hipotrofie muscular
Contractur n flexie
Deformri (tardiv)

pasive

Mna reumatoid
Cele

m afectate MCF II, III, bilateral

simetric i RCC
Atrofia muchi interosoi
Mn n spate de cmil :
aplatizare dos mn cu 2 tumefieri:
pumn, MCF
Deviaie cubital degete II-V
Deget n gt de lebd : flexie MCF,
IFD + hiperextensie IFP
Deget n butonier: flexie IFP +
extensie IFD
Deget n ciocan: flexie IFD
Police n Z

POLIARTRITA REUMATOID
aspecte clinice

SPONDILITA ANCHILOZANT - SA
boal

inflamatorie articular cronic,

difuz a scheletului axial,
cu predilecie pentru articulaiile sacroiliace i cu manifestri extraarticulare
caracteristice
debut

adult tnr
sex masculin mai frecvent afectat

SA - tablou clinic

Artrit axial (sacroileit, spondilit)

durere regiunea lombar, sacro-iliac, gluteal
n a II-a parte a nopii
redoare matinal
n cteva luni bilateral i persistent
agravat de repausul prelungit
ameliorat de exerciiu fizic i bi calde
Durere lombar joas i redoare 3 luni care se amelioreaz cu efortul i nu
dispare n repaus
Limitarea micrii coloanei lombare n plan sagital i frontal
Limitarea expansiunii cutiei toracice

Artrit periferic
old, umeri, genunchi
Entesite
jonciune sterno-costal, procese spinoase,
creasta iliac, marele trohanter, tuberozitate ischiatic,

HERNIE DE DISC
este o afectiune reprezentata de alunecarea nucleului pulpos in afara discului intervertebral in
urma ruperii inelului fibros in interiorul caruia se afla.
nucleul pulpos preseaza pe elementele adiacente importante.
Cand este produsa presarea nervilor, atunci apare durere in regiunea afectata (coloana
vertebrala lombara, toracala sau cervicala) pe aceeasi parte cu hernierea
Incidenta bolii este de aproximativ 15% din populatie, fiind intalnita frecvent la persoanele cu
varste cuprinse intre 30 si 45 de ani.
Factorii de risc pentru hernie de disc
Cei mai importanti factori de risc pentru aparitia unei hernii de disc sunt:
a.Activitatea fizica intensa (locul de munca cu ridicatul unor obiecte voluminoase si grele)
b.Obezitatea la adulti
c.Componenta genetica (in general in cazurile de hernie de disc lombara)
d.Varsta pacientilor (peste 30 de ani)
e.Stilul de viata sedentar la fotoliu sau la pat
f.Vibratiile intense care produc un stres constant la nivelul coloanei vertebrale lombare
g.Fumatul - este un factor de risc important pentru ca nicotina impiedica oxigenarea corecta
discului intervertebral. Degenerarea si deshidratarea aparute vor determina, in timp, hernia de
disc
h.Malformatii congenitale la nivelul coloanei vertebrale

HERNIE DE DISC

Discopatiile lombare se clasifica in :

Discopatie de faza I cand exista un plus de laxitate a discului
intervertebral si o laxitate anormala la nivelul inelului pulpos si a inelului
fibros, cu aparitia durerii la nivelul coloanei lombare, lombalgii care sunt
pasagere (Lombalgia comuna).
In discopatia de faza II, procesele degenerative sunt mai grave, cu
aparitia de fisuri in inelul fibros, fisuri prin intermediul carora nucleul
pulpos se insinueaza si astfel duce la bombarea spre exterior a inelului
fibros = PROTRUZIE DISCALA ( diagnostic RMN extrem de frecvent) !
Atentie : protruzia discala nu este Hernie de disc !
Discopatia lombara faza III, reprezinta PROLAPSUL
( hernierea) nucleului pulpos in canalul spinal si se imparte in 3 stadii :
stadiul I iritarea radacinii nervoase- apare durere de tip nevralgic.
Lomboradiculopatie de tip nevralgic
stadiul II compresie- apar durere si parestezii, plus disparitia
reflexelor osteotendinoase. Radiculopatie algoparestezica.
stadiul III intreruperea radacinii nervoase - apar durere, parestezii si
deficit functional al musculaturii. Radiculopatie algoparetica sau algoparalizie.

Discopatia lombara faza IV- discartroza

Scolioze

Factori de risc
Pentru

scolioza idiopatic

Cel

mai frecvent n timpul puseului de cre tere (nainte i n

timpul adolescenei)
12-21% din cazurile idiopatice copii 3-10 ani,
Curburi medii 20 apar n mod egal fete, bie i
Curburi progresive sunt de 10x mai frecv la fete
Mai nalte la vrste mai mici
Menstruaia ntrziat prelungete puseul de cre tere
Pentru

progresia curburii

din adolesceni au curburi de 10

0,3-0,5% au curburi 20
Pacieni cu afeciuni: PR, distrofie muscular, poliomielit,
paralizie cerebral
Copii cu transplante: rinichi, ficat, inim
Atleii tineri (dansatori, gimna ti, nnottori)
2-4%

Hiperlaxitate n articulaii
Pubertate ntrziat
Stres pe coloan n cretere
Sporturi cu ncrcare asimetric a coloanei: arunctori,

patinatori artistici, dansatori, tenismeni, schiori

Examinare
Posterior:

cap nclinat
Nivelul umerilor, scapulelor
Crestele iliace, mai ales cnd

un membru inferior este mai scurt

Plici subfesiere asimetrice
Firul de Pb de la occiput la
anul interfesier
Gibozitate de partea convex
Anterior

Denivelare

umeri (partea

convex e mai sus)

Stern deviat
Mamelon de partea convex
e mai ridicat
Partea convex hemitorace
nfundat
Partea concav hemitorace
bombat
Durere

n ortostatism i ezut

CIFOZA
Cauze

predispozante:
muscular

Insuficien
Jena fetielor

la pubertate
greit n banc

Poziia
Miopia

Clasificare:

postural (atitudine cifotic) sau

structural (afeciuni osoase,
ligamentare, musculare)
Structural:
Adult:

S.A.

Vrstnici:
poroza
ea anterioar a discurilor
intervertebrale (hipotonia
paravertebralilor)

Osteo
Tasar

1.Curbura redresat
culcat cu faa n jos, hipercorectat
la contracia voluntar a musc
spatelui (atitudine cifotic)
2.Curbur
neredresat: cifoz fix sau rigid

LORDOZA
Apare

la: gimnaste,
nottoare, gravide, obezi,
balerine, persoane ce poart
tocuri nalte (se produce
dezechilibru spre nainte ce se
compenseaz prin nclinarea
trunchiului napoi cu ncurbare
lombar)
Afeciuni

nsoite de
lordoz: luxaie congenital de
old bilateral, spondilolistezis,
miopatii prin lezarea m. fesieri

DEVIATII PICIOR

talus valgus

Varus equin

Picior plat

Halux valgus

Fracturi
Ruptura

a unui os sau a unui cartilagiu tare.

fracturile

deschise- fragmentele osoase au trecut

prin piele, focarul fracturii este in aer liber (de unde si riscul
de infectie)
fracturile inchise- focarul fracturii nu comunica cu
exteriorul.
fracturile patologice - oasele fragilizate printr-o leziune
preexistenta, de origine infectioasa, fie tumorala.
simptome

si semne - o durere acuta, o imposibilitate de

a realiza unele gesturi, un hematom, uneori o deformare.
Fragmentele osoase pot sa se departeze unele de altele
(fractura cu deplasare), pot sa se incalece sau sa se prinda
unele de altele.
la copil exista doua tipuri de fracturi specifice: fractura in
lemn verde (osul nu este rupt pe toata circumferinta lui) si
fractura in turtita de unt (tasare localizata a osului).

Fracturi

Luxaii
Luxatia

leziune, in mod obisnuit inchisa, a unei articulatii,

la care suprafetele articulare ale oaselor sunt deplasate
permanent din pozitia normala.
se produce la o miscare fortata a articulatiei, dupa care nu
se mai revine la pozitia normala.
s-au intins / rupt, partial sau total, ligamente sau capsula
articulatiei.
Diagnosticul se face in functie de simptome:
- durere;
- impotenta functionala (absoluta);
- pozitie / aspect normal al segmentului, cu deformarea regiunii;
- echimoza.

Luxatia

de umar
Este printre cele mai frecvente luxatii la accidentele
petrecute pe munte.
adesea este antero-inferioara: capul osului
humerus se poate simti, ca un ou, in subsoara, iar
conturul normal si rotund al umarului este acum
disparut, plat (umar in epolet).

Entorse
Lezare

a ligamentelor unei articulatii fara deplasarea

suprafetelor articulare.
Entorsele sunt provocate de o miscare brusca
a articulatiei care o face sa depaseasca amplitudinile sale
normale.
Se pot distinge entorsele benigne de entorsele grave.
- entorsele benigne, denumite popular scrantituri, corespund
unei intinderi violente a ligamentelor articulare, dar fara o
ruptura reala si fara smulgerea acestora.
articulatia

este uneori foarte dureroasa si umflata, dar ea

permite miscari normale. radiografia este normala.
tratamentul - RICE (rest, ice, compression, elevation)
- entorsele grave sunt caracterizate printr-o ruptura sau
smulgere ligamentara antrenand miscari anormal de ample la
nivelul articulatiei. Eco, RMN

Entorsa
Aceasta

de glezna este foarte frecventa a gleznei

poate aparea in timpul practicarii diverselor

sporturi si al activitatilor fizice dar si atunci cand mergeti
pe o suprafata neregulata sau calcati stramb.