Sunteți pe pagina 1din 4

PRACTICĂ -- Devianţă şi delincvenţă juvenilă

UNIVERSITATEA SPIRU HARET


FACULTATEA DE PSIHOLOGIE-PEDAGOGIE
MASTERAT: Consiliere psihologică şi educaţională
Conf. univ. dr. Eugen David
Masterand: Pui Eugen-Horaţiu

PLAN DE MEDIERE A RELAŢIILOR DINTRE ELEVI

Prezentarea cazului

Situaţia propusă spre analiză se referă la divergenţele apărute între două clase de
elevi din cadrul aceleiaşi unităţi de învăţământ, clase paralele. Diferenţa numerică şi pe sexe
nu prezintă mari discrepanţe.

Clasa a VII-a A, cuprinde un colectiv foarte omogen, unit, cu mulţi colegi care se
cunosc din ciclul primar, între ei fiind nu numai foarte bune relaţii de colegialitate, ci de
adevărată prietenie. Toate divergenţele şi le rezolvă încă în stare incipientă, având calitatea
de a-şi spune pe faţă ceea ce îi deranjează la ceilalţi, sau ce şi unde au greşit unii colegi,
rezolvând micile disensiuni încă din faşă.

Cealaltă clasă, a VII-a C, cu mult sub nivelul celeilalte, cu nenumăraţi elevi cu


probleme disciplinare care au degenerat, uneori, în tulburări grave de comportament. Aceşti
elevi se manifestă violent prin limbaj şi gesturi, provocând nenumărate altercaţii.

De o perioadă bună de timp, între cele două clase a existat o stare foarte tensionată,
conflictuală, de încordare (fiind implicaţi îndeosebi băieţii) deoarece cei din a VII-a C le-au
solicitat celorlalţi să le aducă zilnic câte o minge pentru a se juca fotbal în recreaţii.
Singurele explicaţii certe ale acestei situaţii ar fi fost pe de o parte faptul că elevii clasei a
VII-a A sunt pentru cei din C nişte modele incomode, pe care nu se unii simt în stare să le
urmeze, iar pe de altă parte, s-ar putea ca situaţia materială bună a acestora să trezească o
anumită invidie.

Elevii clasei a VII-a A au fost avertizaţi să nu dea curs şi să nu răspundă provocărilor,


dar, pe de altă parte ei au sesizat că nici trecerea cu vederea a acestor abateri nu este o
soluţie.

Pentru rezolvarea şi găsirea unei soluţii de stingere a acestui conflict, dirigintele


clasei a aplicat o metodă de stimulare a imaginaţiei şi creativităţii, metodă care le permite
PRACTICĂ -- Devianţă şi delincvenţă juvenilă

elevilor să propună singuri soluţii de rezolvare a acestei situaţii conflictuale, iar în al doilea
timp al activităţii, se va trece la aplicarea celor mai bune soluţii propuse şi la monitorizarea
rezultatelor.

Desfăşurarea activităţii

Părţile implicate în conflict: 6 elevi din clasa a VII-a A, trei băieţi, dintre care doar unul implicat
direct în conflict, şi trei fete, care cunosc foarte bine situaţia.

Tema propusă: „Ce soluţii propuneţi pentru atenuarea şi rezolvarea situaţiei conflictuale
menţionate?”

Timp de lucru acordat:

Etapa I: 5 minute

Etapa a II-a: 10 –15 minute, necesare centralizării şi interpretării rezultatelor (feed-back)

Desfăşurarea exerciţiului demonstrativ:

Tema propusă a fost notată de diriginte pe tablă. S-a repartizat fiecăruia dintre cei 6
elevi câte o coală de hârtie A4 şi li s-au prezentat „regulile”: să noteze 3 soluţii pentru tema
propusă, timp de 5 minute.

În etapa următoare, o coală A4 a circulat pe la fiecare dintre cei 6 elevi pentru a nota
cele 3 soluţii găsite.

Valorificarea si interpretarea rezultatelor:

În acest mod s-a constituit o „bază de date”, care a fost prezentată clasei şi scrise la
tablă iar apoi comentate, discutate, structurate, ierarhizate, în funcţie de aplicabilitatea şi
şansele de a rezolva situaţia în fapt.

Adnotări şi Observaţii:

 S-a putut observa că exerciţiul i-a antrenat pe elevi, le-a plăcut, stimulându-le sentimentul
de responsabilitate şi satisfacţie, pentru a fi găsit singuri, unei situaţii conflictuale care părea
că nu are rezolvare, soluţii viabile, certe;

 S-au pus întrebări de către elevi asupra termenelor de aplicare a acestor soluţii,
urmărindu-se punerea în practică;

 S-a ivit o problemă: aceea a suprapunerii unor soluţii, ultimii 3 – 4 elevi care şi-au
centralizat părerile, soluţiile si propunerile găsindu-se în situaţia de a căuta alte idei,
PRACTICĂ -- Devianţă şi delincvenţă juvenilă

originale, contra cronometru. Deoarece s-a creat un moment de panică, li s-a permis acestora
să colaboreze cu alţi colegi, care s-au oferit să participe la exerciţiul aplicat.

 Elevii s-au dovedit a fi foarte cooperanţi, manifestându-şi dorinţa de a participa şi la alte


astfel de experimente în viitor.

Soluţiile propuse

 Integrarea elevilor în activităţi extraşcolare organizate de clasa noastră, pentru a ne


apropia sufleteşte unii de alţii şi a le câştiga încrederea.

 Să îi convingem că nu îi subestimăm şi nu îi judecăm.

 Să încercăm să fim mai înţelegători cu ei, să le vorbim, să fim mai apropiaţi de sufletul
lor.

 Să încercăm să îi ascultăm de câte ori au nevoie.

 Să le arătăm că uneori greşesc şi să le dăm noi un exemplu bun, concret.

 Să nu îi tratăm ca pe nişte fiinţe inferioare nouă, niciodată.

 Să le demonstrăm că sunt un exemplu rău pentru toţi ceilalţi elevi din şcoală şi că trebuie
să facă depună de corijare.

 Să încercăm să ne apropiem mai mult de ei.

 Să-i ajutăm, să-i respectăm, să-i considerăm egali.

 Să încercăm să-i ajutăm financiar, deschizând un fond al clasei, dedicat actelor de


binefacere, la care fiecare elev al clasei a VII-a A să participe după posibilităţi.

 Să le facem cadouri de sărbători sau când ştim că este ziua lor de naştere, făcându-i să se
simtă importanţi ca persoane şi fericiţi.

 Să ne înţelegem unii cu alţii ca nişte adevăraţi prieteni.

 Ar trebui ca 5 elevi din clasa noastră să se ducă timp de o săptămână în clasa a VII-a A şi
5 elevi din clasa a VIII-a C să vină în clasa noastră – „schimbul de elevi”.

 Să comunicăm mai mult cu ei, să-i învăţăm să se poarte frumos.

 Să-i ajutăm la învăţătură.

 Să-i atragem în activităţi educative, culturale, sportive.


PRACTICĂ -- Devianţă şi delincvenţă juvenilă

Dirigintele clasei a urmărit modul în care ideile s-au pus în practică şi a considerat că
este mult mai benefic să încercăm să rezolvăm conflictele apărute la nivelul elevilor
implicându-i cât mai mult pe subiecţii care le-au generat.

Este adevărat că situaţia a fost generată şi de o greşeală pedagogică făcută de


conducerea şcolii atunci când în clasa a V-a aceşti copii au susţinut un examen de
competenţă în funcţie de care au fost împărţiţi în clase. Cele două clase aflate în conflict se
aflau la extreme. A VII-a A era constituită din elevi foarte buni iar a VII-a C din cei foarte
slabi. Şi pentru cadrele didactice era destul de greu să lucreze la clasa C aşa încât atât pe plan
disciplinar cât şi din punct de vedere al pregătirii lecţiilor aceşti copii aveau probleme destul
de serioase fiind foarte greu de corijat şi stăpânit.

Concluzii:

Din acest studiu putem trage concluzia că elevii la vârsta de 13 –14 ani sunt foarte
maturi şi critici. Ei consideră că tot ce se întâmplă negativ în jurul lor este determinat nu
numai de conduita lor neadecvată dar şi de ceea ce nu fac adulţii pentru a le soluţiona
conflictele. În concluzie, se impune pe viitor evitarea greşelilor pedagogice de orice fel.