Articolul 1

150 de milioane de euro este cifra de afaceri anual nregistrat de dou dintre cele
mai mari lanuri de restaurante fast-food din Romnia. 250.000 de romni merg
zilnic la McDonalds i KFC
Reprezentanii restaurantelor spun c ce vnd ei e sntos, nutriionitii i contrazic
n fiecare zi 250.000 de romni mnnc doar n restaurantele celor dou mari lanuri de
fast-food, McDonalds i KFC. Ca s v facei o idee, peste 450.000 de buci de aripioare
picante au ajuns n stomacul clienilor n doar dou sptmni de la lansarea lor ntr-o
nou promoie. Dac-i adugm i pe cei care prefer snaksurile, chipsurile ori diferitele
tipuri de foetaje congelate, numrul consumatorilor de ceea ce nutriionitii denumesc
junk-food crete simitor. n Romnia nu exist o estimare a valorii pieei de fast-food,
dar principalii juctori din domeniu raporteaz cifre de afaceri de milioane de euro.
Astfel, liderul pieei rmne McDonalds cu o cifr de afaceri de 108 milioane de euro, n
2008, n timp ce KFC a nregistrat, anul trecut, 40,5 milioane de euro.
ntr-o Romnie afectat de criz, n care consumul alimentar al romnilor tinde s scad
n volum, imperiul fast-food se extinde, marile lanuri de restaurante, prezente de peste
14, respectiv 11 ani n Romnia, anunnd investiii de milioane de euro n deschiderea
unor noi uniti sau n modernizarea celor existente i profituri pentru prima parte a lui
2009 mai mari cu 10% dect n 2008. n acelai timp ns, statisticile arat c unul din
patru romni este obez i c o cauz a acestei boli o reprezint alimentaia nesntoas,
chiar junk-food. efii lanurilor de restaurante, ns, se jur c produsele vndute sunt
naturale sucul de portocale, proaspete carnea de pui i nu conin sare, ap sau
aditivi carnea de vit din sandviciuri. Nutriionitii in s-i contrazic, afirmnd c
acest tip de mncare furnizeaz organismului calorii goale, care provoac dezechilibru
nutritiv.
Industria Fast-food n cifre
Cu peste 200.000 de clieni zilnic la nivel naional, McDonalds rmne lider n Romnia.
De la primul restaurant deschis n iunie 1995, ntr-o locaie situat n buricul
Bucuretiului, lanul a ajuns astzi la 61 de restaurante, 3 noi uniti fiind deschise n
2009, la Bucureti, Sibiu i Piatra Neam. Investiiile sunt pe msur, anun directorul de
comunicare i marketing al companiei, Cristian Savu: Doar n restaurantul deschis anul
acesta n Capital, n Drumul Taberei, am investit 4 milioane de euro. Pentru anul 2008,
reeaua a nregistrat o cretere n lei de 30% a cifrei de afaceri, de la 307 milioane de lei
(92,1 milioane euro) la puin peste 400 de milioane de lei (108 milioane euro). n ceea ce
privete profitul, acesta este comparabil cu cel realizat n 2007, de 29 milioane de lei (7,8
milioane euro). Rezultatele pentru primul trimestru al anului sunt pozitive, fiind de 88
milioane de lei, n cretere cu 10% fa de aceeai perioad a anului trecut. E o cretere

sensibil, spune Savu, care afirm c lanul face eforturi, n contextul economic
actual, s menin preurile produselor accesibile unei ct mai largi categorii de clieni.
Cu o ntrziere de doi ani fa de concuren, KFC a deschis primul restaurant n
Bucureti, n 1997, pe Magheru. n prezent, KFC numr 33 de restaurante n 16 orae,
operate sub contract de franciz, licena deinnd-o compania US Food Network SA. n
primele trei luni ale lui 2009, cifra de afaceri nregistrat de lan a fost de 8,4 milioane de
euro, n cretere cu 9% fa de aceeai perioad a anului trecut. Potrivit reprezentanilor
companiei, planurile de extindere vor continua, n ciuda crizei.
De la nceputul anului i pn acum am deschis dou noi restaurante la Sibiu o
investiie de 1,5 milioane de euro i n Bucureti, la Gara de Nord, o investiie de 650.000
de euro. Cu siguran, nu ne vom opri aici. Cifra de afaceri a restaurantelor KFC pentru
anul 2008 a fost de 40,5 milioane de euro, cu 25% mai mult dect n 2007. n aprilie
2008, i-a fcut apariia n Romnia i Burger King, prima unitate fiind deschis ntr-un
centru comercial din Bucureti. n urmtorii cinci ani, investitorii Eli Davidai i Marius
Nasta, sper s mai deschid 50 de locaii. Pn n aprilie 2009 am depit deja planul
cu 3 uniti, aa c suntem relaxai n ceea ce privete deschiderile, explic oficialii
companiei planurile de extindere. Momentan, 500 de romni aleg s mnnce zilnic la un
restaurant Burger King.

Articolul 2
Unul dintre putinele sectoare din industria alimentara care au reusit sa faca profit in
vreme de criza este fast-food-ul. Mc Donald's, KFC si mai nou Subway se lupta pentru a
castiga suprematia pe piata de profil din Romania, evaluata undeva la o jumatate de
miliard de euro.
Cu ajutorul unei investitii de 240.000 de euro, lantul KFC a deschis un nou restaurant in
Bucuresti. Locatia, a 19-a din Capitala, are o suprafata de 138 metri patrati, detinatorii
francizei KFC asteptandu-se ca in primul an de functionare sa realizeze vanzari de
700.000 de euro. KFC Lujerului este al cincilea restaurant pe care compania l-a inaugurat
in 2012. In luna mai, KFC a pornit la Cluj al treilea restaurant din acest oras si tot in mai
a deschis doua restaurante de tip drive thru la Arad si la Iasi. Lantul de restaurante KFC
este operat in sistem de franciza, licenta pentru Romania fiind acordata in 1997
companiei US Food Network, firma controlata de omul de afaceri Gabriel Popoviciu. In
prezent, in Romania functioneaza peste 40 de restaurante sub acest brand. De cand
activeaza pe piata de la noi, KFC a generat investitii de aproape 20 de milioane euro,
fiind create peste 1.300 de locuri de munca.
Interesant este cum aceasta industrie, catalogata de specialisti ca una care promoveaza
alimentatia nesanatoasa, reuseste sa-si creasca profiturile intr-o perioada in care celelalte
afaceri stagneaza sau merg pe minus. Explicatia se regaseste in conceptul fast-food care
inseamna un raport profitabil pentru investitor intre costul materiilor prime, procesul
tehnologic si pretul de vanzare. O analiza publicata de Ivan Uzunov, specialist

Euromonitor pe segmentul de food&bar magazine, arata ca tocmai acest raport impaca,

poate cel mai bine in vremuri de criza, atat asteptarile cumparatorilor cat si pe cele ale
investitorilor.In restaurantele obisnuite, procesul de achizitie a materiilor prime si
cheltuielile generate de locatie (chirii, personal, mobilier, vesela etc) nu mai asigura
un rezultat financiar optim, dovada valul de falimente fara precedent din industrie",
a declarat expertul Euromonitor. In schimb, locatiile de tip fast-food beneficiaza si de
avantajul unor spatii ieftine.
Fast-food-ul in cifre
Cel mai extins lant de restaurante de acest tip din Romania este McDonald's. Americanii
au intrat pe piata in 1995, reusind sa ajunga la o retea formata din 64 de unitati. Datele de
la Ministerul Finantelor arata ca McDonald's a inregistrat rezultate pozitive in ultimii ani.
Astfel, pentru 2011 cifra neta de afaceri raportata a fost de 398.355.242 lei, iar
profitul a atins nivelul de 17.799.874 lei. In 2010, lucrurile au stat si mai bine, cifra de
afaceri fiind de 418.284.472 lei, iar profitul de 24.869.302 lei. Si compania US Food
Network, care detine licenta KFC, a iesit in castig. Anul trecut, firma a avut o cifra
neta de afaceri de 161.073.408 lei si un profit net de 8.834.528 lei, in timp ce in 2010
cifra de afaceri a atins nivelul de 157.889.704 lei, iar profitul a ajuns la 14.852.306
lei.
Pana recent pe piata exista un alt jucator important, Burger King. Francizatul
American Restaurant System a intrat insa in insolventa si a inchis toate unitatile.In urma
cu 4 ani, operatorul francizei anunta ca planurile companiei vizeaza deschiderea a 5-6
restaurante in medie pe an, numai in 2009 propunandu-si sa inaugureze 10 unitati noi, in
urma unor investitii de 5 milioane de euro. Burger King a ajuns insa la un numar maxim
de 9 restaurante in Romania, in decembrie 2010. De atunci, reteaua de tip fast-food a tot
scazut pentru ca in acest an sa plece definitiv de la noi.
Locul sau a fost insa luat repede de un alt gigant din industria fast-food. Americanii de
la Subway, care detin cel mai extins lant de restaurante din lume, cu peste 37.000 de
locatii in 100 de tari au intrat pe piata noastra si anunta planuri mari de investitii.
Si sanse ca acest lant sa se dezvolte sunt foarte multe, in conditiile in care romanii se
dovedesc tot mai atrasi de produsele de tip fast-food. Un studiu realizat de Unilever Food
Solutions in martie 2011 releva ca, la nivel national, 50% dintre persoanele care iau masa
in oras cel putin o data la doua-trei luni prefera sa manance in oras seara, iar 40% au
declarat ca la ultimele trei iesiri in oras au servit masa in fast-food-uri si pizzerii. Si la
nivel global, analizele arata ca segmentul restaurantelor fast-food a avut cea mai
rapida crestere din horeca, anul trecut inregistrand un salt de 6%.
................................................................................................................................................
Articolul 3
Micua clas a marilor reele de fast-food prezente pe piaa local se reorganizeaz:
McDonalds rmne premiant, Subway, intrat n cri anul acesta, sper s-i ia locul, iar
Burger King a pleacat din ar cnd te-ateptai mai puin.

Romnii trec mai rar pragul restaurantelor de tip "fast-food". Juctorii din industrie au
nregistrat, anul trecut, scderi ale afacerilor de peste 5%.
McDonald's, cel mai mare lan fast-food din ar, a afiat afaceri sub ateptrile lui
Daniel Boaje, directorul general al McDonalds Romnia. Dei managerul spunea, ntr-o
discuie din luna februarie cu Capital, c, cel mai probabil, afacerile din ar ale
gigantului american au depit pragul de 100 de milioane de euro n 2011, datele
proaspt publicate pe site-ul Ministerului Finanelor arat altceva.
McDonald's Romnia a nregistrat, anul trecut, venituri totale de 407,4 miloane de lei
(aprox. 96 mil. euro, calculat la cursul mediu anual din 2011), n scdere cu aproape 5%,
comparativ cu 2010, potrivit sursei citate. i profitul net al lanului cu 64 de restaurante
n ar (din care 7 sunt francize) a sczut n 2011 pn la 178 mil. lei (aprox. 4,2 mil.
euro), fa de anul anterior cnd a ntregistrat un profit de 248,6 mil. lei.
Chiar i cu scderile nregistrate, McDonalds Romnia rmne la o mare i confortabil
distan de competitori. De exemplu, KFC (Kentucky Fried Chicken) a avut pe piaa
local venituri de 38,3 milioane de euro n 2011 i un profit net de circa 2 milioane de
euro, cu un milion de euro mai puin dect n 2010.
Lanul de 42 de restaurante KFC este operat n sistem de franciz, licena pentru
Romnia fiind acordat n 1997 companiei US Food Network, controlat de omul de
afaceri Gabriel Popoviciu, cunoscut n special pentru proiectul Bneasa.
Criza a mucat din plin mai ales din afacerile Burger King. Dup trei ani de prezen pe
piaa local, compania Atlantic Restaurant System, operatorul francizei Burger King n
Romnia, a nchis, luna trecut, toate restaurantele pe care le mai avea pe piaa local.
Decizia a marcat ieirea de pe pia a lanului de fast food.
Potrivit ultimelor date disponibile la Ministerul de Finane, Burger King a avut, anul
trecut, venituri totale de 3,5 milioane de euro i o pierdere net de 1,3 mil. de euro. De
altfel, Burger King a fost singurul lan de tip fast food dintre cele trei prezente pn anul
trecut pe piaa local - McDonald's, Kfc i Burger King (din 2012 a intrat n cri i
Subway)- a crui cifr de afaceri a fost n 2010 n uoar scdere fa de 2009, de la 3
mil. euro la 2,7 mil. euro. Pierderile lanului BK s-au adncit i ele de la 1,1 mil. euro n
2009 la 1,27 mil. euro n 2010.
i dac Burger King pleac, Subway se extinde n super vitez: a deschis deja patru
restaurante n Romnia, n Bucureti (2), Cluj i Iai i a stabilit i unde la fi deschis al
cincilea restaurant Subway din Romnia - la Piteti.
Subway, cel mai mare lan fast-food din lume, intentionez s deschid, n urmtorii
patru ani, 40 de uniti pe piaa romneasc. n aprilie 2012 a fost deschis primul Subway
din ar, n Piaa Victoriei din Capital.

Piaa romneasc a localurilor de tip fast-food a ajuns la 500 de milioane de euro, adic
jumtate din ntregul domeniul de restaurante.