2.1.

Procese cognitive senzoriale

Procese cognitive senzoriale

Procesele cognitive senzoriale se refera la procesele de cunoastere pe baza simt
urilor si sunt primul pas in studiul modului de functionare a mintii si psihicul
ui uman. Rolul lor este de a recepta si prelucra informatii despre insusirile co
ncrete ale obiectelor si fenomenelor lumii pe care le furnizeaza simturile.
Cele
5 simturi umane: vaz / auz / miros / gust / tactil Functie de modul de inregist
rare si redare, de intensitatea, complexitatea si tipologia proceselor psihice s
enzoriale au fost catalogate 3 tipuri de astfel de procese: 1. Senzatii 2. Perce
ptii 3. Reprezentari

1. SENZATIILE
Realizeaza prima si cea mai simpla legatura informationala pentru ca
reprezinta cunoasterea unei insusiri separate a unui obiect sau fenomen in momen
tul in care acesta actioneaza asupra simturilor.
Sunt procese psihice care se desfasoara in timp scurt si determina aparitia
unui produs psihic anume = imaginea senzoriala.
Functie de valoarea informationala a senzatiilor se grupeaza in 3 categorii:
1. exteroceptive: venite din afara noastra: auditive, vizuale, gustative, tactil
e,
olfactive
2. interoceptive: dau informatii despre stari interne: foame, sete, greata,
oboseala
3. proprioceptive: referitoare la pozitia membrelor, capului, corpului

SENZATIILE - caracteristici
Producerea senzatiilor este legata de prezenta si actiunea directa a unui stimul
.
Daca stimulul e slab, unii il percep (sunt mai sensibili) altii nu. De aici s-a
definit:
pragul absolut intensitatea cea mai mica a unui stimul capabila sa determine o s
enzatie specifica; (prag minim absolut de la care incepem sa simtim si un prag m
axim, de la care apare durerea)
pragul diferential variatia minima ce trebuie pr
odusa in intensitatea unui stimul pentru a produce o variatie minima (daca ai o
sacosa cu 3 kg de mere nu o sa simti daca ti se ia/pune un mar; o noua senzatie
va apare cand cantitatea pusa/scoasa e de min.30% din cea initiala au calculat c
ercetatorii)
Sensibilitatea fiecarui om nu este constanta, ea se manifesta functie de situati
e: daca stimulii au o intensitate prea mica, atunci ea creste si invers;(cand in
tri intr-o camera cu mult fum de tigara, intai te deranjeaza, apoi te obisnuiest
i simtul olfactiv - si nu il mai resimti)
Insuficienta dezvoltare a unei modalitati senzoriale determina perfectionarea al
teia, care ii preia functiile (nevazatorii, carora li se perfectioneaza alte sim
turi: tactil, olfactiv, gustativ)
La omul adult nu se produc senzatii pure, ci ele sunt integrate in procese mai c
omplexe, precum perceptiile (bebelusii au senzatii pure)

2. PERCEPTIILE
Fac posibila obtinerea de imagini primare si informatii despre totalitatea insus
irilor concrete ale obiectelor si fenomenelor lumii cand acestea actioneaza asup
ra simturilor.(sunt imagini primare pentru ca apar doar in relatie directa cu ob
iectul
am vazut cu ochii mei, am auzit cu urechile mele)

Cunoasterea lumii inconjuratoare se realizeaza prin preceptii, care ca si proces

e au loc urmand 4 faze:
1. DETECTAREA orientarea spre stimul 2. DISCRIMINAREA diferentierea stimulului i
ntre altii inconjuratori, fara a sti ce e 3. IDENTIFICAREA recunoasterea stimulu
lui cu ajutorul memoriei 4. INTERPRETAREA numirea stimulului, intelegerea cauzel
or aparitiei lui prin gandire si limbaj (implicarea proceselor superioare gandir
e, limbaj, memorie dovedeste complexitatea psihicului uman)

Perceptiile sunt influentate de experienta anterioara a subiectului, de integrit

atea si particularitatea simturilor fiecaruia si nu se reduce la mecanismul prod
ucerii imaginilor senzoriale specifice (atunci cand intalnim un obiect necunoscu
t se produce un blocaj in faza
identificarii si procesul se blocheaza, nu mai putem percepe respectivul obiect
dovada a importantei experientei anterioare in producerea acestui proces naturali
stul va vedea mai mult decat un copil intr-o floare)

PERCEPTIILE legi si regularitati

Un stimul este perceput ca fiind intreg, chiar daca el se prezinta doar partial
simturilor noastre (cititi repede: INDEPENDNTA, INTEGRALTATE) = LEGEA INTEGRALIT
ATII PERCEPTIVE In perceptia obiectelor acordam prioritate elementelor care se m
entin stabile si ne permit sa recunoastem obiectul (o carte fata de un caiet o r
ecunoastem prin faptul ca foile sunt prinse in cotor, nu dupa marime, grosime, c
uloare) = LEGEA STRUCTURALITATII PERCEPTIVE Din multitudinea obiectelor/fenomenel
or care ne inconjoara il selectam doar pe cel care ne intereseaza, care e import
ant in acel moment = distingem obiectul perceptiei de fondul perceptiei (elevul
la ora are ca obiect persoana profesorului, colegii si restul raman in fondul pe
rceptiv; cand scrie in caiet, caietul devine obiectul perceptiei si restul e doa
r fond; nu le putem percepe simultan) = LEGEA SELECTIVITATII PERCEPTIVE Implicar
ea experientei anterioare in perceptie face ca forma, marimea si culoarea obiect
elor sa fie aceeasi, chiar daca in anumite conditii acestea sunt modificate (poz
a cu atletul si stalpii, noaptea toate pisicile sunt negre) = LEGEA CONSTANTEI PER
CEPTIVE Un obiect important pentru subiect e perceput mai usor (cautam un nastur
e mic, il gasim mai usor intre toti nasturii) = LEGEA SEMNIFICATIEI PERCEPTIVE I
ntre subiectul cunoscator si obiectul perceptiei nu este o relatie mecanica, ci
subiectul intervine si proiecteaza imaginea inapoi, la nivelul sursei care a pro
vocat-o (proiectia cinematografica: imaginea filmata in cadrul ei natural e proi
ectata acum de aparat si se reintoarce in mediul ei) = LEGEA PROIECTIVITATII PERC
EPTIEI

3. REPREZENTARILE
Sunt imagini secundare ale obiectelor si fenomenelor concrete ale lumii care au
loc in absenta actiunii acestora asupra simturilor. Chiar numele re-prezentarea,
semnifica o prezentare din nou, ulterioara perceptiei (secundara) si in absenta
obiectului. Sunt influentate de 3 factori: 1. activitatea cu obiectul (cu cat l
-am perceput mai activ, cu atat mai clar il putem reprezenta in minte) 2. experi
enta anterioara cu obiectul (chipul mamei il reprezentam mai bine ca al unei vec
ine) 3. limbajul provoaca si transforma imaginile din reprezentare Sunt imagini
3D, panoramice cand reprezint o colega, o vad si din fata si din spate in perceptie
nu este posibil asa ceva; Sunt lipsite de fond, spre deosebire de reprezentari
o nuca, apare doar ea, ca si cum ar fi suspendata in aer; Se bazeaza pe imaginil
e din trecut si sunt individualizate, apar datorita particularitatilor subiectul
ui, depind de motivatia lui in raport cu obiectul perceput si de gradul de emoti
e resimtit in raport cu acesta.

REPREZENTARILE - clasificare
Functie de simtul dominant: vizuale, auditive, verbale, olfactive, gustative, ki
nestezice (rezulta tipul vizual / auditiv / kinetic (verbo-motor) functie de gra
dul de dezvoltare al simturilor fiecaruia se identifica tipurile de invatare opt
ime pentru fiecare persoana)
Functie de gradul de generalizare:
Individuale un obiect anume intr-o situatie unica;
Generale forme geometrice car
e redau forma sau alcatuirea de ansamblu a
obiectelor / fenomenelor
Functie de prezenta/absenta elementului de noutate:
Reproductive redau obiecte, fenomene percepute anterior
Anticipative redau imagi
nea unui obiect in baza informatiilor primite despre el, dar
fara sa il fi perceput anterior
Reprezentarile au rol important in realizarea actiunilor complexe, in procesul
gandirii, al imaginatiei si dinamicii emotionale, care sunt procese psihice supe
rioare, cu un nivel ridicat de abstractizare, dar care nu se pot desfasura in ab
senta proceselor cognitive senzoriale.

SINTEZA
Reprezentarile ne permit utilizarea imaginii despre obiecte si fenomene in absen
ta lor. Utilizeaza operatii intelectuale (analiza, comparatie, generalizare) si p
relucreaza informatii deja pastrate in urma perceptiilor anterioare si determina
aparitia unor imagini secundare, schematice, panoramice.
Senzatiile ne informeaza asupra insusirilor concrete, izolate ale obiectelor (cu
loare, temperatura, duritate) fara a ne permite sa stim despre ce e vorba. Preluc
reaza informatii concrete, simple prin functionarea separata a simturilor si det
ermina formarea imaginii senzoriale, care e simpla, non-figurala
Perceptiile ne informeaza despre obiecte in intregime, aducandu-ne un plus de in
formatii despre forma, structura, marimea, pozitia in spatiu. Prelucreaza inform
atiile provenite din corelarea mai multor simturi si determina formarea unei ima
gini complexe, cu toate detaliile structurale si cromatice, situata pe un fond.