Ghidul parimilor: Programul d dumneavoastr atunci ei O problema fundamentaka 4 copiilor eu comportamente este aceea ca situatile diffcite din familie Se inmnlfese peste misur, in timp ce momentele plicute petrecute cut eopilul devin din ce in oe wnt rare, Totodata, problemele comporamemtale necesita mult timp si energie din partea parintilon, de aeeea este de inteles faptul cit paint se concentreazi asupra problemelor nerezolvate ature cand opital aati un comportament compliant. Muli dint pirinti eopilor cu probleme comport: ‘mentale sunt predispusi si cada in aceasta capcani: fi acord atentic atunci cand aceste oy probleme si din ce in ce mai rar in cazurile in care are un comportament adecvat, Daterti asestal fueru, sead sanscle unui comportament dezirabil, problemele comportamentale intensificindy Este foarte important atit pentrs copil, car si pentru dumneavoasira st trili impreuna moments placute In acest sens, va recomandim Program de distruetie si joc, Probabil c&i nu vom reusi sa rezolvam toate problemele cu ajutorul acestuia, inst Program de distructie si joc poate duce la educeten tensiuailor dintre dumneavoastri si eopil. Unele probleme ajuny si se atenueze intro varceare miisuri datorita acestui fapt, dar prin Programul de distractie $i joc se pune baza misurilor de imerventieulterioare, care vizeaza in mod ditect problemele comportarnentale ale vopilutui In vederea desfigurarii optime a Programutut de distractie 9 joc, prezentim in continuare eiteva regull Regula 1 Ganditi-va impreund cu copitul ta jocuri pentru Programa de distractie yi joc si notui-e pe fsa de eu “Ide pentru prograrmul de distiactie si joc” (Fisa de hucru F06.2). Gain ce jocurt v-ati jucat in ulkimul timp cu copitul durmneavoastrs si care dintre ele va plac mai mult, Muti arin prefer jocurile de masa si evle cu rey, ft ins atenti fa Faptul ca acest tipur de jocur Filed dificutati copiifor eu probleme de comportament expansiv, deoarece presupun 38 stea lint pe scaun si sf respecte regulile jocului, Din aceastit cauzzi sunt recomandate jocurile de constnuit (Lego, Duplo, ete.), ecle de tol (cu papusi sau mapini) si jocurile creative (pictura, construct). Daca copitul doreste. va puteti juca si jocuri cu reguli in timpul Programa de dlstractc 94 Jon trebuie sf avetl ins in vedere faptul el are voie si schimbe oricdnd regulte jocului (vezi eeule >) Regula 2 La Programul de distractie si joe nu pot participa si alti copii. acd aveti si alti copii. acestia ar trebul sl se joace in acest timp in alté camera sau si rami in grija uni alte persoune, de exetnpla 4 tarui. in cazut in care acest lueru it este posibi, se recomandirealizarea Proeyann de clstractie si joc inte-wn moment in care este mai putin probabil sa fii deranjat de et. Fratilor mai mart ar trebui sa li se explice de ce nv pot participa la Peogrtumd de disivaetie si joe. In earl Famili eu trai mai mict, programul de somn a acestuia poate fi momentel patrivit Regula 3 Megett un atoment al zilei in care poate aven toc Programul de distractie yi joe. Proyramul de distractie y.Joe at teu si dureze aproximativ 20 de minute, Ar fi ideal daca at putea realizati ‘eest program in fiecare zi. Caindit-va dae’ puteti planitica zilnic ecle 20 dle minute, pentru a va ivca cu copilul, Avefi in vedere faptul cd la aeest program de joaeé nu au voie si participe si alti Copii. In acest interval, intreaga dumneavoasirs ateatic ar trebui sA se indrepte numa asupra copilului. Programul de joaca nu ar trebui sa abit loc imediat dupa situatii problematice, ea do ’ Am fneredere in tine ed vei $41 ce st faci ! user deloc, dar cred ci ai sd reugegti,* Formule Leare subliniazt contributile § eprecienie i mare ajutor ce ai fécut.” TA fost 0 idee bund din portea ta si * rea CM" abreciez ce i facut, pentru cf mi-a ugurot munca," “Am navole de ajutorul tu pentry,.” Catre teats familia: * Chiar am petrecut un timp bun astizi Multumese." * $tiu c& te pricepi la. nia" Foci arin care este recunoscut efortul gi “Chiar cai muncit mult pentru asta! Viki Se pare ci Gi petrecut mult tinp gandindu-te la acest | luera.” bserv cd progreseri," -te cat ai progresat! “E clar cai devenit "Pari cam nemulfun Al vrea si faci tu acest lucru pentru demgnatic Tn," Gor witd-te e&t de mult ai progresat..« Cuvintele de Meurajare pot av chiar de descurajare, dacd su Permanentiza:un comporte exprima o atitudine de n efect invers asupr ate de dorinta pir 1 consider: “Ticom spas eu Evita 1! face dacd te stréduiesti>”, ¢.ama, Hales @ eforturilor pe care le face co) Nea pentru orice contributie pe care o aduce Olferente intre laud si incurajare | taba | RNeoRazaREA 4. Carccteristici fundamentale | Focalizerea este pe conical Focalizarea este pe capaciatca extern, opliutui de « twvitqa sa fie Centrareneste msi malt pe | | shares eens | interna, rea efortulul gi Focalizarea este pe autoevaivare 5 Pe e8stig personal, oe "bun" sau Pe copil, ex “7 Ge ce mu pot face asta tot vimpulP”;~ era 9 eres espectelor pozitive ale comportamentului lor, Centrarea este pe evcluarea imbunditativilor comportamentul "@ copilului ntelui de i, egadar Pare ce Tionata a copiilor, asa cum copitul“Sunt valoros numai can | ce vor alti, “Ca s& fi perceput ca valoros trebuie si va fac pe plac." id fac ceea | “Ca sé fiu valoros trebuie sit | implinese stondardele celorlalt.* | “Sunt cel mai bun si trebuie sa Continui sii mé mentin mai bun decét Ceilaiti, pentru a raméne valores." INCURATAREA m iheredere c& pot devent independent $i responsabil’’. “Cel mai important este cum ma Sitmt eu fata de mine $i privitor a eforturile mele," "Nu trebuie s& fiu perfect; sunt mai importante eforturile $i progresele mele." “ Contributia mea conteaza. Sunt apreciat(a).* 3. Consecinfe posibile Copii invatai s2i-si aprecieze propria valoare in functie de abilitatea lor de} ai mulfumi pe altii. Copiii care ny se conformeazti cerintelor altora pot vedea orice forméi de cooperare ca peo favoare pe care o fac altora, Copii thvatéi sé tsi aprecieze valoarea Proprie in functie de cum reusesc S&-i mulfumeasca pe ceilalti, deci Invafal s& actioneze sau s& evite actiunea in functie de aprobarea sau dezaprobarea celortaiti. Copiii isi stabilese standarde neresliste si igi apreciaz valoarea dupa cat de aproape sunt de berfectiune. fn plus, sunt ‘Inspdimantati de esec, Copiii thvaté sa se angajeze cu Tndérijre th competitii, si urmareas- c& intdietatea cu orice pret. Se simt valorosi numai cand sunt “in top". jeceieces 62 Copiii invaté s& aib& curajul de a fi 'mperfecti si disponibilitatea de a 5¢ angaja th noi thceredri, castigg incredere in ei tngisi si devin responsabili pentru propriul comportament, Copili invatit s&-si evalueze propriile Progrese si s& ia decizii personale. Copiii tnvata sit oprecieze eforturile lor si ale altora si igi dezvolt motivatia de a persista th sarcing, Copiii thvataé sti-gi foloseascé telentele si eforturile pentru binele tuturor, nu numai pentru binele Personal: s& se bucure de succesul altora ca gi de succesul lor propriy,ASCULTAREA EMPATICA Uneori copilul (say adostescentul) nostru trece prin momente difieile, confuuze. Ascultindu-t in aceste momente, i ajutaim importanta Jarifice Singur situatia, Cand pi Si Daca pe moment nu aveti bund-dispozitic sau nu aveti timp, amanati pentru mai tarziu momentul discutici. Fineti cont de faptul e& o ATITUDINE BINEVOITOARE, CALDA $I INCURAJATOARE sunt punetele cheie ale ascultarii empatice re « face minuni » Cand sunteti gata, porniti de fa ideea ca fiul (fiica) d-voastea au intentiile cele mai bune din lume. Pe durata Ascultarti, incereali si fac (felul in care se simte el), i efortul de a va pune in focul copilului, pentru a ghiei cees ce simte el Etapele Ascultaeii empatice |, ATITUDINEA NON-VERBALA: privit ahaa... Nu va prefaceti doar ci sunteti atent in ochi, dati din cap din cand in cand, spune{i : Hmm... imhi, 2. PASTRATI LINISTEA- pauzele (linistea) dau timp copilului si gandea: ce va spune el. Asa fi aratati cd d-voastra sunteti interesat cu adevarat de ceea A ceea ce va spune si si audi cea ce are EL de spus. 3. OGLINDIT| EMOTIA ~ identificati si NUMITI adeviratele sentimente ale copilului si comuniea copilitlui, Aceasta etapa este foarte in Cautati si ghiciti mevoia din spatele emotiifor copilului. Emotiile pozitive semnaleaza cd o nevoic a fost impliniti, cele negative (furia, wistetea, frica...) semnalizeazi o nevoie neimplinita. (exemplu: nevoia de securitate, de pretuire, de afirmare ete. - vezi lista emotiilor gi lista nevoilor). Exemple de formulari © Te-ai simtit foarte furios atunci end... + Nu fia placut deloc si. simfit neputincios (dezamagit, trad, .ete) atunei edind facut rae + Simi un pic de avidie ta adresa Aj fost foarte mulomit (inedintat) de tine. 4. REFORMULATI — ceea ce va spune copitul (repetati cu cuvintele d-voastri frazele spuse de el). Astfel el se simte infeles gi se va calma si relaxa in interior S.EVITATI SA JUDECATI SISA CRITICATIE NU VAINFURIATI SARIND CU GURA PE EL! EVITATI SA DATI SOLUTIA DVOASTRA ! EVITATI SA COMENTATI, SA CORECTATI NUMAIDECAT, SA IRONIZATI, SA ADMONESTATI, SA FACETI MORALA, SA TINETL O PREDICA, SA STABILITI CINE ARE DREPTATF, SA PUNETI ETICHETE, SA JIGNITI 6. La final, daca este vorba despre o problema, ajutati-1 sa gaseasca el insusi solutia, PUNANDU-I INTREBARI (Ce solujii vezi tu la problema asta? Cum ai fi putut face altfel? Ce crezi ea se va int mpla daca vei proceda asa? ...) Astfel fi dezvoltati capacitatea de a judeea si decide, a face alegeri gi atine cont de consecintepuuayng reso lsuy qessuing, unjyrUuian, S090) zy wuenz33 pauty so1ui ‘sonuy “STIS ws /STaPSTISTIS sofean, sowza10u so1wasounsy ius w [as Huo rexdsuy sure, | Lassen | 1 “SHoTTRaTaT | eae SUP TIT | Tmaereneanas “sTaONT eiOTpATSTT SORA | aera “TarspHT a i | “VANTIXENOD | RIOTIONIN VISTIuunid yoresia ‘aieidnion 1A ‘so10n "Bien 8p Ue “a1630u8 ‘nia Wwafo1A ‘ewno1A SoyoBi0 ‘aye}UeR siaisuy vesnwayy Payseoxe oljexideuey, ei@8uy Yepey oe4 pun yeuo}su9} ‘@S19NIp lunisue} ‘uno oneduis ‘oneduuis suudins souedns esaud ‘esas ezeeyo “euidsns 40}e29:0u) eluesnéis uy sojei98s ‘veoeduy ‘uaves JoweBelle 'fenzuas, alioejsues ‘9l2} @ ougos JezInoIpL osIpis yeyoras seijes aveines ‘someines equeuuuases yenezas yeBunje ‘wuUpO sutdsas 1euBes weznyes PsA YeosUHE, ySaIdoo "eunvypues leuoies sore6eisiut iqeuozes Wewezap Jepyfos “whut Yeidosde ueapi ‘ngved nuizod wsopow enw aveos9} ‘22205 Polued ‘pues ou siuisod weaunyiad ye;noosied anpiaid aunioepwe ‘Ze09u ‘pluuajns “eue! sojepqei ‘evepqes ‘eunised yeuoysed yeayeued yeo!ued styosop siugdo. o16(e\s0u uop-2u areyzonou nye6au eisnBze0 eSoj=i6u) unjsidsip ‘jasdsip a1joouejeur qwelns ueyze queprd Sunun}inuwau eunisua} ap euaiSiw yezuose Veznewnen yesaibe veange yeindiuew evaBugssuos ‘oueindueus deo 9p arainp es ep 3s ‘@iizodsipur JeyI0 21021 yeuNBuisus YeuWepUCD ‘eoapnt zexe ‘9100310 feunang ‘sounanq Soipinuy s0j@6, eu repiumnur eieunoesuy ‘snBysau Yedno0a1d ‘jeusudo sO) quasaypur sejeiureu PiBu ‘pqpeayus nsindusy sorepqeseu nw aeiiuso ‘euisny sowoune gun Pluysounses “euipmyes6 mua yeusl whoubuy uoury weusny ‘s00u), inogjaid ‘yud0di ‘ungeu onusaind jue1oub gow ‘eosew ‘ely Supueur ‘rupuew yezvoUSWU ‘siya ugey 4isogo SoIprAuy so1ouyndau ‘ges p91 Heuwenxs vena 'saje eunjo Fqesoaxe snjoxa aljevaxe eseiadsexa howe yeuse) yeu peup seyydnp ‘anoeies sowued yeqzeduut 2100 "HaeIYDS yezI}eue yenjers auoyne qweoojns ‘aleaqjns wodsay ‘euiys: alpinus Jo}2ulwuop ‘sowdnse wepenut INZeAUI ‘AENRUI wepenut endsuy Serna yeuryuy ereesnond ‘sno a1enous yensous weweou yeqsayses yeuojonaisqo uinlugivt yeapardu, YeuST Yepuunul yuoluEys ezeaunuiu 98 yin yess yeBunte suidsas 11063 Sowiureu “euiu! Pie} ye1edas ‘jeuedepuy queznwe FeoH@p ‘pueig ‘nens ‘soinp ‘2ainp sounueg “ee!opu! 2091 wedi! ‘snp yelaunpuy sunsip ewordip ya10sip weysip ve1oub: ezyewiu Yenuiup way vezuojenap yemmjes 1eIseI0p qwop yeiadsip weluesep yewudep quapuadap auejD9ip weisnizaq Seu) Yesptop vessnBzep ‘NSUQjap auelemasep aildeoep atieroun ‘orenigedino eoued ap 2812 wee} enujous atelapisucs erznyuog arepaia eunsediio> un wiroour ynseybur yelUes e008 ys08espu1 "ySerpur eiwaine siainp sofsisns souns 18a "uje9 soreus8 “sou yezinde 18 u pou eleung "e204 120 exon yu) veseBer sez =néisau ‘seteqea jeunse srejveour “a1pv9;urpmned ajaipuel upuey wouesee teseie zasou) jwebove wounueseid zuede ‘anedty are|anUy eseobuny 2uany usroud ‘soustorey yet wojenauiy ‘mjeusve9 ian eure nssiby vnoed “HqeeuBe ‘aisnusad su219}5 sounded, ievy vey resolu ‘oxstion (sonnye} suntioayy ‘iiesopy aienuny nuascy reuopueqy solu auneriny 1S inianuiny ilowa no visnt unplepeuzeg