UNIVERSITATEA DANUBIUS GALAI

TEMA NR. 2

REFERAT

ANALIZA CHELTUIELILOR PUBLICE

DIN ROMANIA

Analiza cheltuielilor publice din Romania

Continutul cheltuielilor publice

Prin cheltuiele publice statul acopera necesitatile publice de bunuri si servicii considerate
prioritare in fiecare perioada. Cheltuielile publice exprima relatii economico -sociale in forma
baneasca care se manifesta intre stat, pe de o parte, si persoane fizice si juridice, pe de alta parte,
cu ocazia repartizarii si utilizarii resurselor financiare alestatului, in scopul indeplinirii functiilor
acestuia. Continutul econ al cheltuielilor publicese afla in stransa legatura cu destinatia lor, unele
cheltuieli publice exprimand un consumdefinitiv de produs intern brut, iar altele o avansare de
produs intern brut.Cheltuielile publice inglobeaza:- cheltuieli publice efectuate de administratiile
centrale de stat, din fondurile bugetare si extrabugetare;- cheltuielilor colectivitatilor locale ale
unitatilor administrativ teritoriale;- cheltuielile organismelor internationale din resursele publice
prelevate de lamembri acestora;- cheltuielile finantate din fondurile asigurarilor sociale de
stat.Cheltuielile publice nu inseamna acelasi lucru cu cheltuielile bugetare. Cheltuielile publice
se refera la totalitatea cheltuielilor efectuate in domeniul public prin interiorulinstitutiilor publice
care se acopera fie de la bugetul statului fie din bugetele proprii.Cheltuielile publice inseamna
numai acele cheltuieli care se acopera de la bugetuladministratiei centrale de stat, din bugetele
locale sau din bugetul asigurarilor sociale destat. Cheltuielile bugetare sunt cheltuieli publice dar
nu toate cheltuielile publice suntcheltuieli bugetare.
Criterii de clasificare a cheltuielilor publice.
In practica financiara a statelor contemporane se folosesc urmatoarele tipuri declasificari:
a) clasificarea administrativa are la baza criteriul institutiilor prin care seefectueaza cheltuieli
publice : ministere, unitati administrativ teritoriale;
b) clasificarea economica foloseste doua criterii de grupare: unul din care cheltuielile se
impart in cheltuieli de capital si cheltuieli curente iar altul, care impartecheltuieli in cheltuieli ale
serviciilor publice ( administrative ) si cheltuieli de transfer ( deredistribuire );- cheltuieli de
capital sau de investitii- achizitionarea de bunuri cu folosinta indelungata;- cheltuielile curente
asigura functionarea si intretinerea institutiilor publice;- cheltuieli privind serviciile publice sau
administrative;- cheltuielile de transfer pot avea un caracter economic sau social (burse,pens);
c) clasificarea financiara - cheltuielile se grupeaza in: cheltuieli definitive, cheltuieli
temporale, operatiuni de trezorerie si cheltuieli virtuale sau posibile;-cheltuielile definitive
cuprind cheltuieli de investitii si cheltuieli de functionare;-cheltuielile temporale sunt denumite
operatiuni de trezorerie si sunt evidentiate inconturile speciale ale trezoreriei;-cheltuielile virtuale
( posibile ) sunt cheltuieli pe care statul le angajeaza sa leefectueze in anumite conditii.
Dupa forma de manifestare cheltuielile publice pot fi cu sau fara contraprestatie,definitive
sau provizorii, speciale sau globale;- cheltuielile fara contraprestatie au un caract de subventie

fara urmarirea unuicontraserviciu ( alocatii familiare, somaj ); cheltuielile definitive nu presupun

restituireasumelor banesti alocate de stat.
d) Cheltuielile publice in functie de rolul lor in procesul reproductiei sociale:
- cheltuieli reale ( negative );
-cheltuieli economice ( pozitive );
In cheltuielile reale intra cheltuielile cu intretinerea aparatuluide stat, dobanzile si
comisioanele la imprumuturile de stat, intretinerea armatei reprezentand un consum definitiv de
produsul intern brut.
In cheltuielile economice intra investitiile efectuate destat pentru infiintarea de noi
intreprinderi, dezvoltarea si modernizarea celor existente,construirea de drumuri si poduri.
e) clasificarea folosita de institutiile specializate ale ONU are la baza doua
criterii:clasificarea functionala si clasificarea economica;
- clasificarea functionala ONU a cheltuielilor publice cuprinde cheltuieli pentruaparare,
sanatate, educatie, asigurarile sociale, locuinte;
- clasificarea economica ONU a cheltuielilor publice cuprinde: cheltuielile carereprezinta
consum final, dobanzi aferente datoriei publice, formarea bruta de capital,transferuri de capital;In
Romania din 1991 clasificarea cheltuielilor publice se aliniaza la criteriileutilizate in cadrul ONU
folosindu-se: clasificarea functionala si clasificarea economica.

Nivelul, structura si dinamica cheltuielilor publice

Nivelul cheltuielilor publice

Indicatorul care poate exprima nivelul cheltuielilor publice intr-o anumita perioada de
timp este ponderea cheltuielilor publice in produsintern brut care permite analiza volumului
cheltuielilor publice in raport de nivelul dedezvoltarea economica si sociala a fiecarui stat si in
fiecare etapa. n 1987 in tariledezvoltate cheltuielile reprezentau in medie aproximativ 42% din
produsul intern brut.Ponderea cheltuielilor publice in produsul intern brut difera de la o tara
dezvoltata la alta.Un alt indicativ il constituie cheltuielile publice medii pe locuitor. Acesta
reprezintamarimi variabile in tari dezvoltate si in tari in curs de dezvoltare. n tarile in curs de
dezvoltare cu economia in tranzitie nivelul cheltuielilor publice este diferit, in functie de
omultime de factori economici, sociali si politici.
Structura cheltuielilor publice
Este necesara stabilirea ponderii a fiecarei categoriide cheltuieli publice in totalul
acestora, pe baza relatiei: gscpi=- cptcpi. 100;
gscpi- greutatea specifica a categoriei de cheltuieli publice;
cpi- cheltuielile publice ale categoriei I;

cpt- cheltuieli publice totale;

i - 1...n categorii de cheltuieli.
Cu ajutorul ponderilor gscpi se poate da interpretarea orientarii resurselor financiareale
statului in armata, economie, amortizarea a datoriilor publice. Structura cheltuielilor publice pe
diferite categorii se delimiteaza in cadrul criteriilor de clasificare a acestora infiecare stat sau in
statisticile internationale.
Romania a avut in 2011 un deficit bugetar de 5,5% din PIB sau 32,97 miliarde lei,
semnificativ mai mic fata de nivelul de 45,14 miliarde lei sau 9% din PIB in 2009(sursa:
Eurostat).
Cheltuielile publice n Romnia au urmat o dinamic asemntoare deficitului public n
ultimii 4 ani, de la 39,3% din PIB n 2008 la 41,1% din PIB n 2009, la 40,2% din PIB n 2010 i
la 37,7% din PIB anul trecut.

Deficitul bugetar din 2011 a reusit sa se plaseze chiar sub cel de 29,24 miliarde de RON
sau 5,7% din PIB din 2008(sursa: Agerpres).
Oficiul European pentru Statistica arata ca Romania a urmat evolutia deficitului bugetar
din cadrul Uniunii Europene, acesta marindu-se in perioada 2008-2009, iar apoi micsorandu-se
treptat.

Comparativ, la nivelul UE, deficitul bugetar a fost in 2011 de 4,4% din PIB, dupa ce in
2009 aproape se triplase fata de 2008, avand o crestere de la 2,4% la 6,9% din PIB.
In 2011, cel mai scazut deficit bugetar se inregistra in Luxemburg (0,3% din PIB),
Finlanda (0,6% din PIB) si Germania (0,8% din PIB), in timp ce Ungaria (4,3% din PIB),
Estonia (1,1% din PIB) si Suedia (0,4% din PIB) au inregistrat excedent bugetar.
17 state membre ale UE au raportat deficit bugetar mai mare de 3% din PIB: Irlanda
(13,4%), Grecia si Spania (ambele cu 9,4%), Marea Britanie (7,8%), Slovenia (6,4%), Cipru
(6,3%), Lituania si Romania (ambele cu 5,5%), Franta (5,2%), Polonia (5%), Slovacia (4,9%),
Olanda (4,5%), Portugalia (4,4%), Italia (3,9%), Belgia (3,7%), Letonia (3,4%) si Cehia (3,3%).
In total, 25 de state membre au inregistrat o ameliorare a soldului lor public, exprimat in
procentaj din PIB, in 2011 fata de anul anterior.
In zona euro, deficitul bugetar a fost mai redus decat la nivelul UE in ultimii patru ani,
evoluand de la 2,1% din PIB in 2008 la 6,3% din PIB in anul urmator, la 6,2% din PIB in 2010 si
la 4,1% din PIB anul trecut.
Romania a inregistrat anul trecut o datorie publica de 33,4% din PIB (193,14 miliarde
RON), aceasta fiind dintre cele mai scazute in Uniunea Europeana, dupa Estonia (6,1% din PIB),
Bulgaria (16,3% din PIB) si Luxemburg (18,3% din PIB). Datoria publica a Romaniei a sporit de
la 13,4% din PIB in 2008 (69 miliarde RON) la 23,6% din PIB in 2009 (118,42 miliarde RON) si
la 30,5% din PIB in 2010 (159,51 miliarde RON).
In anul 2011, un numar de 14 state membre au avut o rata a datoriei publice superioara
pragului de 60% din PIB: Grecia (170,6% din PIB), urmata de Italia (120,7% din PIB),
Portugalia (108,1% din PIB), Irlanda (106,4% din PIB), Belgia (97,8% din PIB).

Analiza cheltuielilor publice pe funcii ale statului n domeniile: social cultural,

economic, protecia mediului , aprare i ordine intern
1. Cheltuielile publice pentru aciuni social-culturale
Structura cheltuielilor publice pentru aciuni social-culturale n Romnia: a)nvmnt;
b)sntate; c) cultur, recreere i religie; d)asigurri i asisten social
Sursele de finanare a cheltuielilor pentru aciuni social-culturale
- fondurile bugetare (bugetul de stat, al asigurrilor sociale, fondurile speciale,
bugetele locale);
- cotizaii sau contribuii suportate de persoanele fizice i juridice care alimenteaz
fonduri financiare cu destinaie special (bugetul asigurrilor sociale, fondul
pentru omaj);
- veniturile realizate de instituiile social-culturale;
- veniturile populaiei din care se suprot diferite taxe, cotizaii etc.;
- fondurile organizaiilor fr scop lucrativ;
- ajutorul financiar extern (credite rambursabile i ajutoare nerambursabile acordate
de organizaii precum UNESCO, UNICEF, OMS, Banca Mondial, UE etc.).

Cheltuieli publice pentru nvmnt

 Factorii ce influeneaz aceste cheltuieli: demografici, economici, sociali i politici

La nivel naional: Activitatea de invatamant este organizata pe urmatoarele niveluri:
a) Invatamant prescolar;
b) Invatamant primar;
c) Invatamant gimnazial;
d) Invatamant liceal;
e) Invatamant profesional;
f) Invatamant postliceal;
g) Invatamant special;
h) Invatamant superior.
Finanarea cheltuielilor publice pentru nvmnt: de baz, complementar, suplimentar

a) Finanarea de baz
Structur
a)

Cheltuieli de personal didactic, nedidactic i

auxiliar aferent desfurrii n bune condiii a
procesului de nvmnt;
b) Cheltuieli pentru perfecionarea personalului
didactic;
c) Cheltuieli pentru procurarea manualelor colare
acordate n mod gratuit elevilor din nvmntul
preuniversitar obligatoriu;
d) Dotri cu mijloace de nvmnt corespunztor
curriculum-ului colar;
e) Cheltuieli materiale i pnetru servicii curente;
f) Cheltuieli pentru asigurarea unor faciliti de
transport pe cale ferat acordate elevilor i cadrelor
didactice.

Surse /criterii/fundamentare
SURSE
Buget de stat
Buget local
Bugetul consiliului judeean (fondul de echilibrare al
bugetelor locale)
Venituri proprii
Surse externe
CRITERII

Numrul de elevi ai unitii de nvmnt

FUNDAMENTARE
Indicatori de baz:
Cost standard/elev
Coeficieni de difereniere pe medii, niveluri, profiluri i
filiere de nvmnt

b) Finanarea complementar

Structur

Surse / criterii / fundamentare

a) Cheltuieli de capital
SURSE
b) Cheltuieli cu cofinanarea unor programe
naionale de reabilitare a infrastructurii colare
Buget de stat
realizate cu finanare extern;
Buget local
c) Cheltuieli cu bursele elevilor;
Bugetul consiliului judeean (fondul de echilibrare al
d) Cheltuieli cu subvenionarea activitii cantinelor
bugetelor locale)
i internatelor colare;
Venituri proprii
e) Cheltuieli pentru finanarea unor programe
naionale de sprijin al elevilor programul
Laptele i cornul, Rechizite colare, etc.;
CRITERII
f) Cheltuieli pentru asigurarea faciliti acordate
elevilor i cadrelor didactice pentru transportul
starea, dispersia, mrimea i dotrile unitii de nvmnt
auto;
Necesarul de burse sociale i alte forme de sprijin social
g) Cheltuieli pentru activiti cultural-educative.
pentru elevi
FUNDAMENTARE

- note de fundamentare i devize de cheltuieli i/sau

indicatori de consum, pe tipuri de cheltuieli

c) Finanarea suplimentar
Structur

Surse / criterii / fundamentare

a)

Cheltuieli generate de colarizarea elevilor aparinnd SURSE

minoritilor naionale;
b) Cheltuieli determinate de necesitatea atragerii i

Buget de stat
meninerii n nvmnt a copiilor i tinerilor de

Buget local
vrst colar care manifest tendine de abandon

Bugetul consiliului judeean (fondul de echilibrare al

colar;
bugetelor locale)
c) Cheltuieli generate de prezena n coal a unor elevi
Venituri proprii surse externe
cu probleme sociale deosebite;
d) Cheltuieli necesare pentru stimularea elevilor cu
capaciti creative i de nvare deosebite;
CRITERII
e) Cheltuieli determinate de colarizarea elevilor cu
dizabiliti de nvare.

Numrul de elevi beneficiari de finanare suplimentar

FUNDAMENTARE

Programe de finanare suplimentar aprobat de Direcia

nvmnt a CJ cu avizul consiliilor locale

Coeficieni de corecie exprimai ca procente aplicate

costului standard/elev

Cheltuielile publice pentru sntate:

- prezint o tendin de cretere datorit unor factori, precum: creterea numrului populaiei,
modificarea structurii demografice, accentuarea factorilor de risc, apariia unor noi tipuri de
mbolnviri, creterea costului prestaiilor medicale, creterea duratei medii de via;
- sunt destinate: ntreinerii i funcionrii instituiilor sanitare; finanrii unor aciuni de
prevenire a mbolnvirilor, evitare a accidentelor i de educaie sanitar; insituii medicale de stat
i private.
Sisteme de finanare a sntii:
-

Sistemul german (Bismark): Se bazeaz pe cotizaii obligatorii suportate att de salariai, ct

i de ntreprinderi; Cotizaiile sunt mobilizate de instituii speciale (case de asigurri);
Pacienii nu pltesc nimic pentru consultaii, tratamente etc.; Raportul dintre finanarea
public i ce pe baz de cotizaii: 25-75%; se aplic n Germania, Belgia, Luxemburg,
Olanda, Frana, Austria
Sistemul englez: ofer ngrijiri medicale gratuite pentru toi indivizii; Sistem bazat pe
resursele financiare provenite din impozite; Pacienii nu pltesc nimic, dar au obligaia de a
se nscrie la un medic care primete remuneraia de la Sistemul Naional de Sntate;
Finanarea bugetar: 85%, restul se suport din ale fonduri sau de ctre pacieni
(medicamentele); se aplic n Danemarca, Finlanda, Islanda, Norvegia, Suedia, Grecia, Italia,
Canada, Marea Britanie
Sistemul american: Asigurarea sntii se realizeaz ntr-o mare msur prin intermediul
pieei, prin asigurrile private de sntate; aceste sume nu sunt considerate obligatorii; Se
caracterizeaz prin asigurri individuale pe baze contractuale; Acordarea serviciilor medicale
se face prin sistem privat, orientat, n mod predominant, spre profit; Este un sistem orientat
excesiv ctre intervenii pentru afeciuni acute, n defavoarea celor profilactice; Statul
american finaneaz dou programe n domeniul sntii: MEDICARE
(destinat
persoanelor n vrst de peste 65 de ani i celor aflai n incapaciatte de munc) i
MEDICAID (pentru persoane cu venituri sub pragul srciei).

Finanarea cheltuielilor publice pentru sntate n Romnia

Cheltuielile publice pentru securitate social

cuprind cheltuieli pentru acordarea de ajutoare, alocaii, pensii, indemnizaii unor

persoane salariate sau nesalariate (btrni, invalizi, handicapai, omeri, femei, copii, tineri).
Securitatea social cuprinde un ansamblu de prestaii care asigur individului i familiei un
venit minim i l protejeaz n faa unor evenimente considerate a fi riscuri sociale i care
acioneaz negativ asupra nivelului de trai.

 Riscurile sociale: Riscuri fizice, care afecteaz parial sau total capacitatea de munc; Riscuri
economice, care mpiedic o persoan s exercite o activitate productoare de venit omajul;
Riscuri sociale propriu-zise, care afecteaz n mod substanial veniturile persoanelor
cheltuielile medicale.
Mecanismele financiare pentru realizarea securitii sociale:
-

Plata unor cotizaii pentru constituirea fondurilor securitii sociale

Activitatea de asigurare a securitii sociale are la baz principiul mutualitii,
solidaritii, echitii i asigurrii
Universalizarea acordrii ajutoarelor sau prestaiilor sociale
Existena unor instituii si n sectorul privat care furnizeaz prestaii sau servicii sociale
Existena sau nu a unui venit minim garantat

Finanarea cheltuielilor pentru securitate social

Cheltuieli pentru ajutorul de omaj

-

Asigurrile sociale i ajutorul de omaj: contribuii ale salariailor, liber-profesionitilor i

a patronilor sau subvenii din fondurile bugetare
Asistena social: fonduri bugetare, fonduri speciale, donaii, contribuii voluntare,
resurse de la organizaii non-guvernamentale

Form de susinere material a persoanelor peste o vrst stabilit legal, care nu exercit
o munc retribuit sau nu sunt lucrtori independeni
Se acord dintr-un fond financiar constitui din contribuii obligatorii ale salriailor i
patronilor, din subvenii alocate din fonduri bugetare
Asigurarea de omaj: protejeaz indivizii mpotriva pierderii unui anumit nivel al
veniturilor i asigur o anumit rat de nlocuire a salariului anterior; se finaneaz din
cotizaii pltite de salariai i patroni; se acord n raport de nivelul salariului avut
anterior, de perioada lucrat i de cea de contribuie

Cheltuielile pentru asisten social

Cuprind : aciunile ntreprinse de societate pentru ocrotirea i susinerea material a

familiilor i persoanelor n vrst i fr venituri, a sracilor, a persoanelor handicapate,
invalizilor, fotilor combatani, a emigranilor, refugiailor, vagabonzilor , alocaii pentru copii,
pentru soia (soul) care este singur() i crete un copil, btrni, persoane defavorizate (invalizi
de rzboi, vduve, orfani etc.)
Exemplu, n Romnia distingem urmtoarele forme:
-

Alocaia de stat pentru copii.

Alocaie suplimentar acordat familiilor care au n ntreinere doi sau mai mui copii.
Ajutor socia lunar pentru soiile de militari n termen acer nu au venituri i au copii sau
sunt invalide.

Alocaie pentru copii nou-nscui.

Alocaii lunare pentru copii minori dai n plasament familial.
Venitul minim garantat: orientat direct ctre persoanele aflate n situaie de srcie sau
sub ameninarea de a deveni srace i presupune acordarea lunar a unor ajutoare sociale.
Ajutorarea persoanelor handicapate.

Cheltuielile publice pentru obiective i aciuni economice

Finanarea regiilor autonome sau a societilor comerciale cu capital de stat, privat sau
mixt, fermierilor i a altor mici ntreprinztori.
Sunt ndreptate n principal ctre ntreprinderile de stat.
Sunt finanate i ntreprinderi private n caz de dificulti financiare.

Aciunile economice cuprind: Aciuni generale economice, comerciale i de munc;

Combustibili i energie; Industria extractiv, prelucrtoare i construcii; Agricultura si
silvicultura, Transporturi; Comunicaii; Cercetare i dezvoltare n domeniul economic; Alte
aciuni economice:
Forme ale ajutoarelor financiare ale statului:
- Ajutoare financiare directe: presupun intervenie bneasc direct din partea statului
(subvenii, investiii, mprumuturi cu dobnd subvenionat, ajutoare financiare de la
buget acordate pentru difuzarea de informaii, studii de marketing, organizarea de
expoziii, avansuri rambursabile)
- Ajutoare financiare indirecte (avantajele fiscale (cheltuieli fiscale, tax expenditures),
mprumuturile garantate de stat).
Ajutoarele financiare directe:
a) Subveniile
- Forma cea mai important a ajutorului financiar direct al statului.
- Ajutor nerambursabil, acordat unilateral i fr contraprestaie, dar condiionat i are
afectaie special.
- au un caracter discreionar i reprezint o manifestare a puterii de a cheltui a
autoritilor publice, bazat pe existena unei comuniti de interese.
Subveni interne (de funcionare de exploatare): acordate pentru a acoperi pirederile
ntreprinderilor cauzate de diferena dintre preul (tarifele) de vnzare impuse de stat i costurile
de producie. Se acord, n special, companiilor din transportul urban, agricultur, energie i gaz
pentru consumul casnic etc.
Subvenii externe (prime de export): se acord de ctre stat exportatorilor pentru acoperirea
diferenei ntre preul cel mai mare pe piaa intern pentru produsul care se export i preul cel
mai sczut de pe piaa extern (beneficiaz, n principal, agricultorii pentru produsele de natur
agricol exprotate)
b) Investiiile:
- Resurse financiare pe care statul le aloc pentru dezvoltarea sectorului public i a altor
sectoare.

Se realizeaz avnd ca obiectiv principal satisfacerea intereseului general i nu numai

criteriul obinerii de profit.
mprumuturi cu dobnd subvenionat: dobnd redus i termene de rambursare
avantajoase.
Ajutoare financiare de la buget acordate pentru difuzarea de informaii, studii de
marketing, organizarea de expoziii etc.
Avansurile rambursabile: form de ajutor financiar public prin care se acord ntre 20%50% din valoarea necesar realizrii unor aciuni de prospectare i prezentare n
strintate a unor produse noi.

3. Cheltuielile pentru servicii publice generale

- Administatia prezidentiala- Prin acest cncept se inteleg serviciie publice aflate la dispozitia
Presedintelui Romaniei pentru indeplinirea atributiilor sale.
- Autoritati legislative- Parlamentul este unica autoritate legiuitoare a tarii. Din punct de vedere
organizatoric Parlamentul este format din Senat si Camera Deputatilor, institutii cu personalitate
juridica.
- Autoritati judecatoresti- Autoritatile judecatoresti cuprind institutiile din sistemul justitiei ( ca
servicii publice) si organele de specialitate cu rol de asigurare a bunei functionari a justitiei . In
aceasta categorie se includ: - Ministerul Justitiei;
- Curtea Suprema de Justitie;
- Curtii de Apel;
- Tribunale;
- Judecatoriile;
- Instante Militare.
- Autoritati executive: Organe cu functii de organizare si asigurare a executarii legilor. Dintre
autoritatile publice centrale se incadreaza in aceasta categorie: Secretariatul General al
Guvernului , Ministerul Afacerilor Externe, Ministerul Finantelor Publice, Institutul National de
Statistica, etc. La nivel local autoritatile executive sunt sonsiliile judetene, Consiliul General al
municipiului Bucuresti si consiliile locale.
- Alte autoritati: Cuprind institutii de supraveghere si control ale caror obiect de activitate nu se
incadreaza in categoriile prezentate mai sus. Aceste institutii sunt:
- Avocatul Poporului;
- Consiliul Concurentei;
- Consiliul National pentru Studierea Arhivelor Securitatii;
- Consiliul Legislativ;
- Consiliul National al Audiovizualului;
- Curtea Constitutionala;
- Curtea de Conturi.

4. Cheltuielile pentru aprare naional

Apararea Nationala si mentinerea pacii- in subordinea Ministerului Apararii Nationale
se afla statele majoreale categoriilor de forte ale armatei in cadrul carora sunt organizate unitatile
militare.
Finantarea apararii nationale:
-

Buget de stat- Bugetul de stat reprezinta sursa principal de finanatare a apararii nationale.
Tot de la bugetul de stat sunt sustinute si noile sarcini care au aparut dupa integrarea in
NATO.
Venituri proprii- Legislatia actual permite organizarea unor activitati finantateintegral din
venituri proprii cum ar fi:

prestari de servicii;
chirii;
alimentative;
organizarea cursurilor de conducator auto;
reparatii auto;
inspectii tehnice auto.

Fonduri externe- Ministerul Apararii Nationalea beneficiat de fonduri externe pentru

sprijinirea reformei in domeniul armatei.