Informatia

Pe cine intereseaza?

Pe cine intereseaza?

Stirea:Good news, no news

*Stirea este un acelasi lucru intimplindu-se
persoanelor diferite. (Hausman)
*Imagine a realitatii obtinuta repede in
circumstante dificile (DeFleur&Dennis)
* Orice expunere de intimplari actuale,
nepartinitoare, corecte, afectind interesele ,
viata si bunastarea persoanelor care citesc,
asculta sau privesc acea prezentare (Thomas
Franklin)

Stirea
* Trebuie sa raspunda celor cinci
intrebari:
Ce? Cind? Unde?Cine?De ce?+ Care
sunt consecintele?
* Stirea trebuie sa fie scurta.Maxim cinci
propozitii.
Stirea trebuie sa fie clara, concisa.
Trebuie sa scrii ca si cum ai vorbi

Stirea extinsa (cu insertie de

voce)
Nu folositi insertia daca vocea nu spune nimic.
Insertul/taietura=echivalentul utilizarii citatelor in
presa scrisa
In radio, insertul duce stirea mai departe.
Greseala frecventa: Vocea din insert repeta
aceleasi informatii pe care jurnalistul radio le-a scris
in sriptul de inceput al stirii.
Atentie!!!

a)Hotariti-va ce scrieti in stire, cum introduceti

insertul . Intii selectati insertul si apoi scrieti stirea.

b)Vocea este prezentata la inceput si la

sfirsitul insertiei.

c)Nu incepeti o stire cu un insert.

Ce este reportajul?
Transplant de viata in presa
Cange de harponat realitatea
O sonda ce capteaza continutul
diverselor zone ale realitatii
Brunea Fox-Reportajele mele-19271938,Editura Eminescu 1979

Din seria Tractirul si trotuarulRondul de noapte

Daca Didina roscovana si-ar fi socotit pasii
executati noapte de noapte in cei cinsprezece ani de
activitate <trotuarista>, ar fi constatat ca nu-I
trebuiau mai multi ca sa fi inconjurat pamintul pe
joc.Dar cum sa-si imagineze un asemenea record,
cind soarta a priponit-o ca de o fringhie nu mai lunga
de cinci sute de metri, intr-o arie avind drept centru
Macedonia, micul hotel <cu ora>pe Academiei?Zona
ei de actiune nu numai ca nu a depasit marginea
initiala , dar s-a mai restrins cu vremea. A restrins-o
ea, pentru economia efortului calculat s-o tina cit
mai aproape de patul meseriei

Brunea Fox
Realitatea exista independent de reporter
Viata nu e o vitrina ce-si etaleaza una linga alta,
numerotate si etichetate, componentele inventarului.
E mai curind un bazar variat, un talmes-balmes viu,
imprastiat pe diverse planuri, si in osteneala si
agerimea reporterului rezida meritul de a nimeri
trouvaille-ul. In dibacia lui il valorifica , indiferent
daca e o piesa ce impune prin dimensiunile mari sau
o aripa de libelula.
Ai vazut cum se faureste o potcoava?
A aborda numai subiecte elefantine e o deprindere
plina de riscuri. Findca vine momentul cind fatal vei
fi obligat sa trisezi publicul, sa te trisezi pe tine
ridicind ca atletii epuizati haltere de carton.

Robert Krulwich, in Rosenbaum

&Dinges,1992
Exista cinci etape care trebuie parcurse
Gasirea unei idei
Crearea unui plan
Munca de teren: colectarea si folosirea
inregistrarilor
Scrierea.Montajul
Finisarea

Ideea!!!
Gasiti singuri subiectul pentru reportaj
Continuati ideea altora

A continua ideea altora.

Cititi ziarele de dimineata .Studiati orice articol care
va face sa fiti atit de curiosi incit sa doriti sa stiti
mai mult
Exemplu: in aceasta categorie se incadreaza
categoria reportajelor de atmosfera.
Exemplul 1:Reportaj de atmosfera de la balul
caritabil organizat la Paltul Culturii din iasi.
Exemplul2: Lipovenii de rit vechi sarbatoresc
Craciunul.
Exemplul3: pentru chinezii din iasi, Anul Nou a
inceput deja.
!!!Nu va incredeti in ziare. Relatarile nu sunt
intotdeauna corecte.Verificati.

B)Gasiti singur subiectul pentru reportaj

E dificil de oferit o reteta. Orice idee, orice
curiozitate va poate conduce catre subiect
Exemplul 1:Mergeti catre facultate/redactie si
vedeti un anunt in vitrina unui magazin de
computere/firma cunoscuta din Iasi:
Lichidare stoc!Totul la jumatate de pret
Exemplul 2: Auziti o discutie intre doi
medici/m-am saturat de atitea cancere.Nu am
vazut asa ceva de cind am intrat in clinica
asta.

Creearea unui plan.Etapa

organizatorica.
Va stabiliti linia interviului.Firul rosu
Stabiliti lista persoanelor pe care le
intervievati.
Etapa lucrului de teren.Ideea
reportajului se poate rasuci la poli
opusi ideii de la care am pornit.Uneori
esti obligat sa abandonezi.

Inregistrarea interviurilor.
Ceea ce crezi ca ai auzit nu se afla
intotdeauna inregistrat pe reportofon.
Aparatul functioneaza defectuos sau de fapt
va amintiti gresit.
Folositi fraze cheie. Uneori d-voastra puteti
prezenta mai succint ceea ce sursele
oficiali, politicieni-spun in zece minute.
Daca personajul este spumos, lasati-l sa
vorbeasca.
Nu uitati de zgomotul de fond, sunetele care
sa va ajute.

Elementele de scriitura

Reportajele au personalitate. Asadar nu va temeti de cuvinte

sau de sunete. Evitati folosirea limbii de lem/a noii limbi de
lemn.
Vi se permite scrierea la persoana intii. Nu uzati prea mult
aceasta metoda, picati in derizoriu. Scrieti ca si cind vorbiti
unui prieten, ca si cind ati fi la un examen.
Descrieti
Particularizati
Scrieti in felul in care vorbiti
Nu trasati o linie de demarcatie dura intre banda si script:
folositi sunetele umane: risete, bibiieli. Nu uitati ca de fapt
prezentati viata asa cum e, iar viata nu e o expunere
academica, un experiment realizat intr-un mediu steril:oamenii
mai maninca usturoi si dimineata
Atentie la ritm:script/banda/script/banda poate fi
plictisitor.Dupa cinci reportaje deja intrati in monotonie.

Interviul

?Cea mai proasta intrebare pe care o

poate adresa un reporter este
intrebarea pe care nu o adreseaza.

Clasificarea interviului dupa

Langlois si McLeish

informativ
de opinie
de analiza (este realizat cu interlocutori care au abilitatea de a analiza un eveniment)
de comentariu (se apeleaza la un expert care are abilitatea si posibilitatea sa comenteze un
eveniment. Termenii specializati trebuie explicati. Nu se adreseaza niciodata intrebarea Ce
parere aveti?).
interpretativ (presupune atit analiza cit si comentarea unui fapt sau eveniment pentru a fi
situat in context, interpretat.)
de promovare ( se atrage atentia asupra unor succese obtinute in stiinta, sport, cultura,
invatamint)
afectiv (are in vedere interesul oamenilor pentru problemele si situatiile in care sunt pusi
uneori semenii lor: accidente feroviare/de avion/etc.Nivel de sensibilitate pentru reporter).
de personalitate (atragerea atentiei asupra unei personalitati. )
portret(portretul moral prin structurarea dibace a intrebarilor si uneori chiar portertul fizic
folosindu-se doar cuvintul rostit).
dezbatere (presupune existenta mai multor interlocutori care participa la dezbaterea unei
teme de larg interes. Reporterul devine moderator si da coerenta subiectului pus in discutie
prin modul cum conduce discutia. Dezbaterea nu trebuie sa fie anosta toti participantii sa fie
de acord- ci mai degraba trebuie sa aiba un caracter polemic, sa fie decenta , pe idei bine
argumentate si sustinute de invitati astfel incit sa preinte interes pentru ascultatori.).

Tipologia intrebarilor

deschise/inchise
Intrebari de incalzire
de atac (se intra direct in subiectul abordat)
de sprijin (se cer anumite precizari, cum ar fi despre termenii de specialitate sau
afirmatii care trebuie completate cu elemente suplimentare. Ajuta interlocutorul sa
fie mai clar pentru a fi inteles de public).
de relansare ( se pun atunci cind interlocutorul divagheaza de la subiect. Unele
persoane intervievate evita intentionat raspunsul in timp ce altele evita raspunsul
din cauza emotivitatii)
de controversa si obiectie (apar de obicei atunci cind unele afirmatii ale
intervievatului intra in contradictie cu faptele cunoscute de reporter. Presupune o
buna documentare a reporterului pentru a putea prezenta argumente solide in
controversa cu interlocutorul. Reporterul poate aduce exemple din publicatii sau
chiar declaratii facutede interlocutor care intra in contradictie cu cele afirmate in
mometul realizarii interviului).
agresive . Exista reporteri care cred ca modul incisiv, dur, de a formula intrebarile
este cel mai indicat, insa realitatea demonstreaza ca aceasta abordare nu
garanteaza reusita. Reporterul trebuie sa fie ferm dar nu trebuie sa abuzeze de
fermitate prin postura pe care o are. Se poate alune usor in cealalta latura in care
reporterul pierde controlul discutiei care incepe sa fie condusa de interlocutor. )

Talk show

Transpunerea electronic a tragediei

greceti

Care pe care?

Originile TS pot fi regasite in anii'50 in Statele Unite.

Edward R. Murrow a gazduit un talk intitulat Lumea e mica . Anii '80
aduc consacrarea TS. In cartea Recordurilor- 28 august 2007 a fost
inregistrat cel mai lung TS doi jurnalisti din Croatia. TS a durat 35 de
ore.
TS in radio a debutat in anii '40. Altfel spus inaintea TS de televiziune.
Insa era o discutie a unui realizator de programe cu ascultatorii..
Angajat al postului de radio New York's WMCA in 1945, Barry Gray a
fost primul care a difuzat muzica si a tranferat apelurile telefonice in
direct pentru a discuta cu seful unei formatii. Ascultatorii au inceput
sa sune si astfel se poate spune ca a aparut primul talk show . Garry a
fost numit mama fierbinte a radio talk.
Bill Cherry il propune pe George Roy Clough ca fiind primul jurnalist
care a introdus un subiect politic in TS. KLUF, o statie radio in
Galveston, Texas (se vorbeste de anii 1940) Formatul unul clasic :era
anuntata tema zilei iar ascultatorii dezbateau problema.

Birfa sau conversatie?

Termenul de talk show a aprut la jumtatea anilor 90, fiind cultivat la nceput
ndeosebi de televiziunea american.
Pentru unii autori, el apare drept o concesie
lamricaine, fcut supremaiei audienei i indicelui de satisfacie prin televiziune.
Nol Nel - Nol Nel, Le dbat televise, 1990, consider, dintr-un punct de vedere, c
o emisiune tip talk show seamnn cu o discuie de salon, care nu are legtur cu
asperitile, cu profunzimile cu care ne obinuiser deja clasicele emisiuni
dezbatere.
Din punct de vedere terminologic, plecm de la dou componente: "talk"
discuie, conversaie, dar i brf i de la "Show" spectacol, expoziie, fast. Dac ar fi
s cercetm istoria acestui gen care, practic, a revoluionat televiziunea, ar trebui s
ne
ntoarcem n anul 1985, atunci cnd se difuza prima ediie a celebrei "Larry King
Live",
emisiune difuzat de CNN care a ajuns acum, dup mai bine de dou decenii, la
peste un
milion de telespectatori n fiecare noapte.
Dup peste dou decenii de la apariia genului, acest termen l-a nlocuit aproape
cu totul pe cel de dezbatere.

Spre deosebire de dezbatere, TS este o form de schimb organizat

astfel nct s scoat la iveal conflictul, drama uman, sub diverse
aspecte, n legtur cu o tem-pretext, printr-o confruntare a unor
judeci i opinii exprimate tranant i cu ajutorul unui dispozitiv
televizual care se complace n a ilustra aceste conflicte sau a
sugera drama.

El corespunde unei puneri n spectacol a cuvntului apt s serveasc unei

abordri sensibile, emoionale a celor dou forme de dezordine uman care
sunt conflictele ntre indivizi i dramele intime ale persoanei.

Dintre cele mai cuprinztoare i mai nuanate definitii date TS este de

semnalat cea pe care o formuleaz Nol Nel: Apoteoz a media,
transpunere electronic a tragediei greceti.

Caracteristici

Talk Show.Despre libertatea cuvintului ca mit. Patrick Charaudeau i Rodolphe Ghiglione

invitaii unei astfel de emisiuni sunt solicitai fie n calitate de persoane combative, fie
de victime. Rolul acestora este acela de a reprezenta cel mai bine categoria din care
fac parte, astfel nct printr-o regie bine pus lapunct de moderator, conflictul s
capete o amploare ct mai mare, spre deliciul sau comptimirea telespectatorilor.

Organizarea emisiunii este orientat n ntregime ctre dramatizare i divertisment,

cu prezentarea unor documente i anchete care constituie mrturii ale acestei
dezordini sociale i i scot n eviden aspectele cele mai dramatice.

Formatul unei asemenea emisiuni utilizeaz diferite genuri (interviuri, reportaje,

confesiuni, muzic, anchete etc.), astfel nct tensiunea s fie ct mai mare, iar efectul
asupra publicului ct mai puternic. Moderatorul unui TS are misiunea de a provoca,
de a determina antagonisme, de a declana o stare puternic de emoie n rndul
invitailor dar, mai ales, al publicului care privete emisiunea. Sau, dac o cere
desfurtorul de a determina o cascad de rsete.

Daniel Zecca Buzura: contextul

de mediatizare

Aproape ntotdeauna, o emisiune TS este planificat n grila de programe n acel spaiu de timp
care poart numele de prime time. Evident c aceast programare este efectuat n primul rnd
n funcie de profilul canalului i de publicul int.

TS de tip polemic. Ele aduc n prim-plan persoane care, pentru c au fost implicate ntr-o
situaie conflictual i indiferent de statutul lor social sunt chemate s se confrunte (s dezbat)
n legtur cu o tem.

TS introspective. /De personalitate/ n acest caz spectatorilor le sunt prezentate persoane care
au trit n comun o aceeai experien i care sunt ndemnate s o povesteasc, fiecare din
punctul ei de vedere. Moderatorul isi poarta invitatul prin mai multe zone, il contrazice deseori
pentru a asigura succesul emisiunii.

Care ar fi deosebirea intre un interviu si un talk-show?

Interviul dezvaluie, pune in valoare o personalitate/talk-showul scormoneste adinc, are loc o disectie
pe masa de operatie a radioului. TS pune in evidenta finetea, spontaneitatea, ordinea ideilor unei
persoane si sinceritatea sa.
Talk show in exclusivitate cu ascultatorii/acest tip de talk poate fi asemuit cu un exercitiu
civic.Ascultatorului i se cere parerea intr-o problema, este consultat daca o decizie este
buna sau nu. Discutia poate lua diferite forme:ascultatori disperati care cer ajutorul
moderatorului/ascultatori pusi pe sotii care vad in moderator un "baiat de gasca", ascultatori
dispusi sa-si prezinte obsesiile in direct.

TS i
emisiuni tip reality S
Apropierea aparent a ceteanului de media, publicul
devenind instrumentul de legitimare a discursului
moderatorului.
Existena unei realiti ficionale care, de regul, se
construiete n jurul unui subiect centrat pe domeniul
vieii sociale. Se alege o tem de interes, cum ar fi
maltratarea unor copii i se aduc n studio persoane care
au puncte de vedere foarte diferite, mizndu-se pe
conflictul dintre acestea (primele emisiuni de acest gen
au aparinut lui Phil Donahue).
Amestecul genurilor.
Importana dispozitivului tehnic care duce la declanarea
discursului ceteanului
Funcia social.

Documentarea, pregatirea si
alegerea invitatilor

Charaudeau i Ghiglione prezint n lucrarea lor trei tipuri eseniale de emisiuni TS r eprezentnd trei ri,
trei culturi, inclusiv politice, trei mentaliti diferite: francez, catalan i italian.
a) Modelul francez
Emisiunea cea mai reprezentativ pentru acest tip este Cerule mare! Marea mea, moderat de Christophe
Dechavanne. Ea se caracterizeaz prin aceea c aciunea se desfoar ntr-o scen-aren, unde au loc
schimburi de replici foarte polemizate. Este o retoric a confruntrii care ne duce cu gndul la turnirurile ntre
cavalerii medievali. Exist o joac cu cuvintele, care pune n spectacol o democraie a conflictului.Moderatorul,
care se aseamn unui spiridu, exagereaz situaiile conflictuale, acesteopoziii fiind generatoare de spectacol.
\b) Modelul catalan Viaa ntr-un plic (La Vida en un xip) se difereniaz de Cerule mare! Marea mea prin
aceea c aciunea are loc ntr-o scen-amfiteatru, unde schimburile de replici sunt puternic controlate, iar
moderatorul joac rolul unui animator de orchestr, un adevrat ghid. Emisiunea a aprut ntr-un context istoric
special, n care Spania descoperea democraia i plcerea de implicare a ceteanului n treburile cetii. Din
acest punct de vedere, Charaudeau i Ghiglione consider ca TS catalan este o democraie cooperativ care
trimite la un amfiteatru n care cetenii vin, printr-un joc al ntrebrilor condus de un animator-ghid, s
construiasc n parteneriat ntr-un discurs mprtit i ordonat, dar nu scutit de opoziii momentane realiti
care sunt (sau vor fi) ale lor. Acest model este unul puternic etic, ceea ce apropie televiziunea de o funcie
pe care aceasta o deine extrem de rar funcia pedagogic.

c) Modelul italian Este cel mai bine ilustrat de emisiunea Maurizio Costanzo S". Specificitatea
modelului const n aceea c avem de-a face cu o scen de teatru. Moderatorul joac rolul unul animator-bufon,
care cristalizeaz i transmite, prin intermediul unor mijloace teatrale, elemente ale unui discurs social. Ceea ce
practica S este este un fel de Comedia dell`Arte, care se transform ntr-o democraie a consensului. Oamenii
vin i discut despre problemele i istoriile fiecruia, afl despre paniile altora, contribuind la ceea ce am putea
numi mitul unei democraii directe.

Documentar

Genuri de documentare
Documentar istoric
Expozeu politic
Documentar de autor, intim i subiectiv
Documentar despre natur
Documentar despre experiene extreme
Documentar despre sport
Documentar eseu
Documentar experimental
New-Media
STILURI DE DOCUMENTAR AUDIO
Observaional (musca pe perete)
Mic-vrit
Analitic (talking-heads)
Reconstituire
Folosirea materialelor de arhiv
Cronologic (structured)

Pitching ce vrea s aud un

director de programe

Titlu
Prima fraz / crligul de ce vreau s finanez ideea
Cum o pot exploata la maximum dpdv financiar.
Structura narativ
De ce mi-ar psa de idee. De ce e important subiectul?
Ce-o s aud asculttorul?
Cine o s participe invitatii. E vreo personalitate printre ei?
Exista sau nu un prezentator? Dac da de ce. Dac nu de ce.
Cum se va termina programul? Ce concluzie tragem?
Ct cost?
n ct timp va fi gata documentarul?

Pitching Structure S I S +
(optional) B C

Obligatoriu:
S = Sintez: Prezentarea subiectului ntr-o singur fraz care poate
vinde ideea. (Adesea e tot ce citete the commissioning editor =
director de programe, redactor sef, editor, etc)
I = Introducere: O fraz cu impact care atrage imediat atenia i o
explicaie foarte clar i concis a subiectului.
S = Stil: Cum o s sune programul? Din ce unghi abordm
subiectul? Care sunt elementele de baz?
Optional:
B = Beneficii: Ce ofer subiectul publicului? De ce este de interes?
Cu alte cuvinte de ce ne pas de acest subiect?
C = Concluzie: O concluzie care reia parial tema principal

EXEMPLU: RZBUNAREA SNGELUI pentru BBC

World Service

S: Rzbunarea sngelui dictata de un cod de onoare medieval a luat vieile a zeci de mii de brbai i biei
albanezi n secolul al 20-lea, dar o mn de oameni e hotarata s lupte mpotriva acestei tradiii vechi de 600 de
ani cu rezultate vizibile.
I: Programul va explora instituia rzbunrii sngelui (care este contrapartida mai puin cunoscut, dar extrem de
distrugtoare a traditiei uciderii femeilor pentru splarea onoarei) i recentele tentative de a-i pune capt prin
eforturi susinute de mediere, educaie i cooperare cu btrnii satelor.
S: Majlinda i cu mine vom cltori n nordul Albaniei i vom vorbi cu oamenii implicai n rzbunri ale sngelui i
cu cei care ncearc s le pun capt. Cei din urm vor avea de nfruntat puternicul Kanun sau legea canonic a
lui Lek Dukagjin un cod al onoarei compilat n secolul al 15-lea care a fost urmat orbete de muntenii albanezi.
Tradiia rzbunrii sngelui a fost oprit prin for n timpul comunismului, dar eforturile de astzi intesc raiunea i
emoiile oamenilor implicai n acest obicei distrugtor.
Programul se va concentra asupra unui caz reprezentativ: o comunitate decimat de decenii de rzbunri
ale sngelui care ncearc s depeasc secole de tradiie cu ajutorul mediatorilor locali.
Eforturile btrnilor satului de a convinge familiile implicate s pun capt rzbunrii sngelui vor reprezenta
coloana vertebral a programului.
Astfel, spunnd povetile prilor implicate vom avea ocazia de a explica rdcinile i efectele Kanunului:
De o parte se afla familia care datoreaz snge i ai crei brbai i biei (suficient de nali ca s poat ine n
mn o puc) s-au adpostit n singurul adpost sigur: turnul. Ei pot petrece acolo ani buni, timp n care bieii
nu pot merge la coal, iar brbaii nu-i pot lucra terenurile, astfel c femeile sunt silite s in familia.
De cealalt parte se afla familia care cere snge i ai crei brbai i biei trebuie s-i salveze onoarea
omorndu-l pe cel care le-a fcut ru.
La mijloc se afl Comitetul pentru Reconcilierea Sngelui care trebuie s conving pe toat lumea ncepnd cu
btrnii satului c trebuie s sparg acest ciclu al rzbunrii. Odat ce o familie l-a omort pe uciga, devine ea
nsi inta rzbunrii i asta poate continua vreme de secole pn cnd nimeni nu mai tie de la ce a nceput
vendeta.
Programul va folosi i citate din cartea lui Ismail Kadare Aprilie nsngerat, care este o radiografie lucid a
Kanunului i a rzbunrii sngelui. Vom ncerca s-l intervievm i pe el la Paris.

Atenie!
Dac nu-i poi descrie ideea ntr-o
propoziie, probabil c nu merit s-i bai
capul cu ea.
Cnd propui un proiect de documentar nu
sugera doar o idee general; trebuie s-i
fie foarte clar cum vrei s-o spui i de ce.

DOCUMENTARE RADIO ONLINE

n limba romn
Pagina principal a arhivei BBC-Romnia:
http://www.bbc.co.uk/romanian/
Pagina serialelor de documentare:
http://www.bbc.co.uk/romanian/programmes/
Pagina Arenelor:
http://www.bbc.co.uk/romanian/news/story/2008/12/081215_arena_intro.shtml
BBC
n limba englez
BBC Radio 4 / Crossing Continents:
http://news.bbc.co.uk/1/hi/programmes/crossing_continents/
BBC World Service / Arhiva de documentare:
http://www.bbc.co.uk/worldservice/documentaries/
Alte surse de documentare radio n limba englez:
The America Project documentare produse de Alix Spiegel, un realizator independent din Brooklyn, i finanate de the Corporation for
Public Broadcasting:
http://www.theamericaproject.org/
Sound Portraits Productions o companie independent de producie din SUA, care face documentare despre persoanele fr voce
n societate.
http://www.soundportraits.org/
The Sonic Memorial un tablou audio al atentatelor din 11/09
http://www.sonicmemorial.org/sonic/public/index.html
Hearing Voices colecie online de documentare radio
http://hearingvoices.com/
Online masterclasses despre documentare radio:
http://transom.org/

SURSE DE DOCUMENTAIE
.
Documentaia este esenial. Cu ct tii
mai multe despre subiectul ales, cu att
avei anse mai mari s gasii invitaii cei
mai potrivii i unghiul cel mai bun pentru
prezentarea subiectului

Documentar

Informatia pe care o folositi trebuie sa fie corecta. Folositi doar surse demne de
incredere. Verificati din cel putin doua surse ca la stiri.
Nu credeti pe nimeni pe cuvint. Incercati sa verificati povestile personale. Folositi-va
bunul simt daca o poveste pare trasa de urechi probabil ca nu e tocmai adevarata!
Atentie la calomnie!
Evitati povestile simpliste.
Evitati povestile vehiculate deja in presa. Folositi-le doar daca puteti aduce elemente
noi / un unghi nou, etc.
Cercetati toate fatetele unei povesti. Dati spatiu tuturor punctelor de vedere.
Puneti sub semnul intrebarii punctul de vedere oficial.
Verificati cifrele / statisticile, etc. Evitati sa preluati cifre din presa. In masura
posibilului mergeti la sursa. Folositi cifre / statistici pentru a pune povestea in context.
Folositi un limbaj clar, precis, corect.
Asigurati-va ca aveti acces la persoanele cu care vreti sa vorbiti si la locurile in care
vreti sa inregistrati.
Folositi un calendar (Outlook de ex) cind va planificati interviurile pentru a evita sa
fixati mai multe interviuri in acelasi timp (mai ales daca aveti multe interviuri de
organizat)

BUGET

Costuri per program UnitiOnorariuTotalNr de programe11Titlu:

Romnii din ItaliaDurata programului 23 minuteTotal ore program
23 minuteProductor - nr de zile lucrate: Anca Toader10Euro 80Euro
800Total costuri productorEuro 800
Ore de studiou8 Euro 250Costuri SM1 turEuro 60Total costuri
studiouEuro 310
Costuri documentaie nr de zile7 Euro 80Euro 560Costuri
prezentator nr de zile 0Euro 0Euro 0Invitai 3 Euro 60Euro
180Invitai 5Euro 0 Euro 0Costuri cltorie:Transport avion 1 Euro
230Euro 230Transport local main de nchiriat / zi4Euro 60Euro
240Transport local Benzin (decont chitane)4Euro 70Transport
local Tren1Euro 30Euro 30Cazare nr nopi5Euro 60Euro
300Mncare (decont chitane)5 x 3Euro 200Copy Right 0Alte
costuri0Total costuri programEuro 2920

CUM SCRIEM LA RADIO?

Spre deosebire de televiziune, radioul nu poate oferi imagini. Cu alte cuvinte, jurnalistul de radio
trebuie s compenseze prin cuvinte lipsa imaginilor, ajutndu-l pe asculttor s vad.
Jurnalistul de radio trebuie s picteze imagini cu ajutorul cuvintelor!
Reguli:
nainte de a ncepe s scriei trebuie s v fie clar pentru cine scriei. ntrebai-v: cine va asculta
programul meu?.
Cnd v este clar pentru cine scriei, putei alege vocabularul cel mai potrivit pentru publicul
int.
Ex: Dac facei un documentar tiinific pentru publicul larg, va trebui s evitai s folosii un
vocabular foarte complicat i va trebui s explicai toi termenii de specialitate pe care-i folosii.
Cheia succesului la radio este s scriei clar i onest.
Spre deosebire de televiziune, unde imaginile sunt centrul ateniei, la radio avei la dispoziie
cuvinte i sunete pentru a descrie locul, atmosfera, mirosurile, culorile, temperatura, gusturile,
personajele, etc.
Nefiind legai de imagini, radioul v ofer mult mai mult libertate n alegerea subiectului i
tratarea lui. Profitai de acest lucru i nu v temei s fii ambiioi!
Scriei i re-scriei scriptul pn cnd suntei mulumii de el. Acordai-v suficient timp pentru
acest proces (cel puin 2-3 zile!)
Folosii propoziii simple i clare. Nu uitai c asculttorul nu poate da napoi ca s re-asculte
ceva ce n-a neles. Asculttorul trebuie s neleag de la bun nceput ce-i spunei, altfel i va
pierde interesul n documentar.

Gndii-v c scriei o poveste!

Nu scriei propoziii lungi. O tehnic eficient este s folosii succesiuni de propoziii scurte i
propoziii mai lungi.
Citii cu voce tare ce-ai scris ca s v dai seama cum se aude e radio, deci textul trebuie s
curg.
Evitai s repetai n textul vostru ceea ce spun invitaii n interviu!
Textul vostru trebuie s fie la fel de clar i interesant att pentru o persoan care cunoate foarte
bine subiectul, ct i pentru cineva care n-are nici cea mai vag idee despre el. Cu alte cuvinte
nu pornii de la ideea c asculttorii au cunotine generale despre tema aleas, dar nici nu-i
tratai ca pe nite ignorani.
Nu fii arogani fa de asculttori!
Cuvintele sunt un instrument foarte eficient i puternic dac le mnuii cu nelepciune vei scrie
scenarii de documentar radio foarte bune. Gndii-v nainte de a folosi un cuvnt dac nu cumva
exist sinonime mai expresive, mai potrivite pentru a descrie situaa la care v referii.
Evitati adjectivele. Nu spuneti ca un loc este frumos pentru ca ascultatorul nu va sti cum arata de
fapt. Descrieti ce vedeti si ascultatorul va trage singur concluzia daca locul e frumos sau nu.
Verbele sunt foarte importante alegei-le pe cele mai potrivite pentru a descrie o situaie.
Alegei ntotdeauna cuvintele cele mai potrivite!
Evitai locurile comune i frazele demonetizate!
Folosii cuvintele cu precizie trebuie s tii ce nseamn!
Dac vrei s enumerai folosii regula de trei: Nu enumerai niciodat mai mult de trei noiuni!